Decizia nr. 622/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 10/2001 8 februarie 2001 (prevederi anume) privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 -…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8 alin. (4) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Grigore Ivanov, Alexandra Oprea, Elena Clim, Evdochia Hrițcu și Achim Marțian, în Dosarul nr. 15.447/3/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că partea Societatea Comercială "Sind România" - S.R.L. din București a depus la dosar concluzii scrise prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că prevederile de lege criticate reprezintă opțiunea legiuitorului pentru repararea abuzurilor din regimul trecut.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 9 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 15.447/3/2008, Tribunalul București - Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8 alin. (4) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Grigore Ivanov, Alexandra Oprea, Elena Clim, Evdochia Hrițcu și Achim Marțian într-o cauză civilă având ca obiect
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate îngrădesc accesul la justiție, deoarece nici până în prezent regimul juridic al imobilelor care au aparținut patrimoniului sindical nu a fost reglementat prin vreun act normativ special, iar prin menținerea acestei situații se limitează dreptul de a se solicita restituirea în natură a terenului preluat abuziv în anul 1948. De asemenea, prin aplicarea reglementării criticate se creează o situație discriminatorie în raport cu celelalte persoane, care au fost deposedate în mod abuziv și ale căror bunuri nu sunt deținute de sindicate și nu fac parte din patrimoniul sindical, a căror restituire poate fi solicitată în instanță.
Tribunalul București - Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, întrucât soluția de restituire a unor asemenea categorii de terenuri este rezultatul opțiunii legiuitorului și are la bază exercitarea dreptului pe care statul îl are de a decide asupra modului de apărare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută cu privire la terenuri.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile
art. 8 alin. (4) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constituționale. Regimul juridic al imobilelor care au aparținut patrimoniului sindicatului, preluate de stat sau de alte persoane juridice, este reglementat prin acte normative speciale și, ca atare, stabilirea unor astfel de măsuri nu este de natură să îngrădească dreptul părților interesate de a apela la instanțele judecătorești și de a beneficia de toate drepturile și garanțiile procesuale menite să le asigure dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil, ci reprezintă opțiunea legiuitorului ce are la bază exercitarea dreptului pe care acesta îl are în a decide asupra modului de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 8 alin. (4) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că "Regimul juridic al imobilelor care au aparținut patrimoniului sindical preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale."
În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție, precum și celor ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, deoarece nici până în prezent regimul juridic al imobilelor care au aparținut patrimoniului sindical nu a fost reglementat prin vreun act normativ special, prin aceasta creându-se o situație discriminatorie în raport cu celelalte persoane, care au fost deposedate în mod abuziv și ale căror bunuri nu sunt deținute de sindicate sau nu fac parte din patrimoniul sindical, și a căror restituire poate fi solicitată în instanță.
Curtea constată că nu poate fi primită critica de neconstituționalitate formulată, întrucât restituirea imobilelor care au aparținut patrimoniului sindical, preluate de stat sau de alte persoane juridice, se poate face în natură, iar în cazurile în care acest lucru nu este posibil vor fi stabilite măsuri reparatorii, prin echivalent, care se pot acorda în conformitate cu prevederile Titlului VII din
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 8 alin. (4) din Legea nr. 10/2001
privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Grigore Ivanov, Alexandra Oprea, Elena Clim, Evdochia Hrițcu și Achim Marțian, în Dosarul nr. 15.447/3/2008 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 mai 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora __________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.