Decizia nr. 580/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 614 și art. 616 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Andreea Cristina Ștefan Dell Agnolo în Dosarul nr. 979/233/2009 al Judecătoriei Galați - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.586D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 3 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 979/233/2009, Judecătoria Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 614 și 616 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Andreea Cristina Ștefan Dell Agnolo într-o cauză având ca obiect divorț.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul arată că dispozițiile legale criticate sunt pe deplin aplicabile reclamantului care introduce acțiunea de divorț, având în vedere caracterul intuitu personae al acțiunii, însă obligativitatea prezenței pârâtului în proces constituie o încălcare a dreptului la apărare și a dreptului de a fi reprezentat de un avocat, deoarece, deși acesta nu a avut inițiativa procesului, ci este doar forțat să se apere, prezența obligatorie la fiecare termen îi creează prejudicii, perturbându-i activitatea profesională și viața privată. Motivele de neconstituționalitate au în vedere și principiul efectivității juridice dezvoltat în ultima perioadă în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Judecătoria Galați - Secția civilă apreciază excepția de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Dispozițiile criticate reprezintă norme de procedură care dau expresie particularității esențiale a domeniului supus incidenței sale, respectiv procesul de divorț.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl reprezintă prevederile art. 614 și art. 616 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

- Art. 614: "În fața instanțelor de fond, părțile se vor înfățișa în persoană, afară numai dacă unul dintre soți execută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boală gravă, este pus sub interdicție sau are reședința în străinătate; în aceste cazuri, părțile se vor putea înfățișa prin mandatar.";

- Art. 616: "Dacă la termenul de judecată, în primă instanță, reclamantul lipsește nejustificat și se înfățișează numai pârâtul, cererea va fi respinsă ca nesusținută."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) - Statul român, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 20 - Tratatele internaționale privind drepturile omului și în art. 24 - Dreptul la apărare. De asemenea, sunt considerate a fi încălcate și prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Astfel, prin

Decizia nr. 421 din 14 octombrie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.203 din 15 decembrie 2004, Curtea a statuat că procesul de divorț în întregul său, și nu doar acțiunea prin care aceste aspecte sunt deduse judecății, are caracter strict personal, deoarece obiectul său implică antamarea de către instanță a unor aspecte ținând de viața intimă și familială a părților în litigiu.

Așa fiind, reglementarea criticată, instituind, cu titlu de excepție de la dreptul comun în materie, obligativitatea prezenței personale a părților în fața instanței de fond, nu face decât să dea expresie acestei particularități esențiale a domeniului supus incidenței sale, respectiv procesul de divorț.

Curtea a constatat că exigența astfel justificată nu aduce atingere dreptului la apărare al părților, în condițiile în care, pentru valorificarea sa, art. 24 alin. (2) din Constituție le recunoaște acestora dreptul de a fi asistate.

Pentru aceleași motive nu poate fi reținută nici critica privind încălcarea prevederilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

De asemenea, Curtea mai reține că art. 614 din Codul de procedură civilă nu aduce atingere nici dispozițiilor art. 16 din Constituție, întrucât părțile unui proces de divorț se află într-o situație juridică diferită de a părților în procese cu alte obiecte, determinată de caracterul strict personal al divorțului.

Referitor la pretinsa neconstituționalitate a prevederilor

art. 616 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 115 din 11 aprilie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 10 iunie 2002, Curtea a reținut că, prin derogare de la dreptul comun, în materia divorțului, prevederile art. 616 din Codul de procedură civilă reglementează o sancțiune procedurală specială - respingerea cererii de divorț ca nesusținută - ce are drept temei culpa procesuală dedusă din neînfățișarea reclamantului la termenul de judecată, în primă instanță. Sancțiunea operează însă numai atunci când, cumulativ, lipsa reclamantului este nejustificată și doar pârâtul se înfățișează la judecată și se bazează pe prezumția legală de renunțare la judecată.

Față de conținutul textului de lege criticat, Curtea a constatat că nu se poate reține contrarietatea acestuia cu Legea fundamentală, întrucât, în aplicarea dispozițiilor procedurale în materia divorțului, precum și în aprecierea caracterului justificat sau nejustificat al absenței reclamantului, instanța de judecată se supune legii, în speță dispozițiilor Codului de procedură civilă, ceea ce nu contravine normelor constituționale invocate.

Întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 614 și art. 616 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Andreea Cristina Ștefan Dell Agnolo în Dosarul nr. 979/233/2009 al Judecătoriei Galați - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 mai 2011.