Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 582/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1201 din Codul civil și art. 163 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
5 mai 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 524 din 26 iulie 2011
Citează
1 act
Structură
0 articole · 7.326 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1201 din Codul civil și art. 163 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 4.009/3/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.671D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 2 iunie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.009/3/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1201 din Codul civil și art. 163 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Nistor într-o cauză având ca obiect judecarea recursului împotriva unei sentințe pronunțate în materia contenciosului administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia apreciază că normele legale criticate sunt neconstituționale, întrucât prin clasificarea ordinului de trecere în rezervă și prin refuzul de a-l comunică persoanei în cauză se încalcă dreptul acesteia la apărare și accesul liber la justiție, instanțele judecătorești refuzând să își îndeplinească rolul activ și să se pronunțe cu privire la legalitatea ordinului. De asemenea, autorul excepției a arătat că instanța de judecată a reținut în mod greșit faptul că există autoritate de lucru judecat.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1201 din Codul civil și art. 163 din Codul de procedură civilă, texte de lege care au următorul cuprins:

- Art.1201 din Codul civil: "Este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcută de ele și în contra lor în aceeași calitate.";

- Art.163 din Codul de procedură civilă: "Nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeași cauză, același obiect și de aceeași parte înaintea mai multor instanțe.

Această excepție se va putea ridica de părți sau de judecător în orice stare a pricinii în fața instanțelor de fond.

Dacă excepția este primită, dosarul se va trimite instanței care a fost mai întâi învestită, iar în cazul când pricinile se află în judecata unor instanțe de grade deosebite, la instanța cu grad mai înalt."

În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție și în art. 24 alin. (1) - Dreptul la apărare.

Examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 163 din Codul de procedură civilă și ale art. 1201 din Codul civil prin raportare la prevederile art. 21 și 24 din Constituție, Curtea constată că aceste dispoziții procedurale referitoare la litispendență și la autoritatea de lucru judecat nu contravin dreptului la un proces echitabil, prin privarea părții de un grad de jurisdicție, ci, dimpotrivă, constituie garanții ale respectării acestui drept fundamental, și anume instituie o prezumție legală absolută că, odată judecat un proces între aceleași părți, având aceeași cauză și același obiect, acesta nu mai poate fi reluat.

Referitor la critica autorului excepției potrivit căreia instanța de fond în mod greșit a reținut autoritatea de lucru judecat, Curtea observă că aceasta vizează interpretarea și aplicarea textelor de lege criticate. Or, în ceea ce privește sesizările ce au ca obiect constatarea neconstituționalității modului de aplicare a dispozițiilor legale de către instanțele judecătorești, Curtea constată că, în conformitate cu prevederile

art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea și interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. Astfel fiind, excepția de neconstituționalitate apare ca inadmisibilă și urmează să fie respinsă ca atare.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1201 din Codul civil și art. 163 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Nistor în Dosarul nr. 4.009/3/2007 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 5 mai 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.