Protocolul din 15 februarie 2011
celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru aplicarea prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecției mediului - 14-15 februarie 2011, Oradea, România
prezumat în vigoare
În conformitate cu prevederile art. 4 din Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecției mediului, intrat în vigoare la data de 14 decembrie 2000, în perioada 9-10 septembrie 2009 a avut loc la Budapesta, în Ungaria, cea de-a șaptea reuniune a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului (denumită în continuare Comisia mixtă).
De la cea de-a șaptea reuniune a Comisiei mixte a avut loc câte o întâlnire a Grupului bilateral de experți pentru ocrotirea naturii, a Grupului permanent de experți pentru programe și proiecte internaționale, a Grupului permanent de experți pentru protecția mediului și a Grupului Roșia Montană.
Pentru pregătirea celei de-a opta reuniuni în plen a Comisiei mixte, Ministerul Mediului și Pădurilor din România, respectiv Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria (denumite în continuare părți) s-au întâlnit la nivel de experți la data de 14 februarie 2011, sub coordonarea domnului secretar de stat Cristian Apostol, reprezentând partea română, și a domnului secretar de stat dr. Andras Racz, reprezentând partea ungară.
Cea de-a opta reuniune a Comisiei mixte a fost prezidată de domnul Laszlo Borbely, ministrul mediului și pădurilor din România, și de domnul dr. Sândor Fazekas, ministrul dezvoltării rurale din Ungaria.
Lista participanților la cea de-a opta reuniune este prezentată în anexa nr. I.
La întâlnire a fost adoptată și discutată următoarea ordine de zi:
1. activitatea Grupului permanent de experți pentru ocrotirea naturii;
2. activitatea Grupului permanent de experți privind protecția mediului;
3. activitatea Grupului Roșia Montană;
4. activitatea Grupului permanent de experți pentru programe și proiecte internaționale;
5. diverse:
5.1. pregătirea subiectelor de mediu de interes comun care vor fi abordate în cadrul celei de-a cincea ședințe comune de Guvern;
5.2. Strategia Dunării;
5.3. schimbări climatice.
6. Stabilirea organizării celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte pentru protecția mediului.
În cadrul celei de-a opta reuniuni, copreședinții Comisiei mixte, domnul ministru Laszlo Borbely și domnul ministru dr. Fazekas Sandor, au apreciat legătura neîntreruptă dintre experți pe parcursul acestor ani și și-au exprimat convingerea că grupurile permanente de experți și Grupul Roșia Montană vor continua întâlnirile periodice stabilite prin regulamentele de funcționare ale acestora în vederea continuării activităților comune.
Conducătorii celor două delegații au apreciat activitatea desfășurată la nivelul grupurilor permanente de experți și la nivelul Grupului Roșia Montană.
În continuare, domnii miniștri propun ca pe agenda celei de-a cincea ședințe comune de Guvern, care va fi organizată în România, protecția mediului să fie un punct prioritar.
În urma discuțiilor purtate în conformitate cu ordinea de zi, Comisia mixtă hotărăște următoarele cu privire la:
1. Activitatea Grupului permanent de experți pentru ocrotirea naturii
Comisia mixtă a audiat informarea privind activitatea Grupului permanent de experți. Cea de-a șasea întâlnire a Grupului permanent de experți pentru ocrotirea naturii a avut loc între 12-14 octombrie 2010, la Oradea, România, în cursul căreia au fost evaluate activitățile cuprinse în planul de lucru pentru perioada 2009-2010 și s-a întocmit planul de activitate pentru anul 2011.
Comisia mixtă a apreciat în mod pozitiv îndeplinirea următoarelor activități:
- implementarea protocolului de colaborare între Parcul Național Koros-Maros și Agenția pentru Protecția Mediului Harghita și realizarea unui draft de plan de management pentru un sit Natura 2000;
- din colaborarea dintre Directoratul Parcului Național Koros-Maros și administrația Parcului Natural Apuseni a rezultat înființarea unei noi arii naturale protejate, cu denumirea Parcul Natural Cefa, de partea română a graniței. Guvernul României a aprobat prin hotărâre în decembrie 2010 declararea parcului natural Cefa. Importanța acestuia pentru ambele țări constă în faptul ca parcul nou-înființat se învecinează cu teritoriul Parcului Național Criș Mureș și împreună formează o arie naturală protejată transfrontalieră de 13 mii ha;
- finalizarea cu succes a proiectului LIFE Natura "Conservarea vânturelului de seară (Falco vespertinus) în regiunea biogeografică panonică";
- continuarea parteneriatului între Directoratul Parcului Național Bukk și Administrația Parcului Național Retezat. Ariile cooperării: GIS, habitate comunitare și prioritare, rețeaua Natura 2000, amenajarea pădurilor, ecoturism;
- cooperarea pentru pregătirea în comun a proiectului LIFE+ "Protecția șoimului dunărean în zona de Nord-Est a Bulgariei, Ungariei, României și Slovaciei".
- Agenția pentru Protecția Mediului Bihor a inițiat un nou proiect în parteneriat cu Consiliul Județean Bihor, cu autoritatea județeană a județului Hajdu-Bihar și cu Direcția Parcului Național Hortobagy, în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră 2007-2013, pe tema: "Crearea infrastructurii de vizitare în ariile naturale protejate de pe teritoriul județelor Bihor și Hajdu-Bihar".
Comisia mixtă a stabilit următoarele priorități:
- continuarea implementării protocolului de colaborare între Directoratul Parculului Național Koros-Maros și Agenția pentru Protecția Mediului Harghita, în special în ceea ce privește managementul habitatelor umede de interes comunitar și monitorizarea speciilor de păsări de interes comunitar în vederea raportării către Comisia Europeană;
- continuarea implementării cooperării între Direcția Parcului Național Koros-Maros și Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului, continuarea monitorizării speciilor protejate din zona de frontieră;
- crearea structurii de administrare a Parcului Natural Cefa, crearea sistemului de cooperare interinstituțională transfrontalieră;
- asigurarea sustenabilității rezultatelor proiectului LIFE Natura "Conservarea vânturelului de sus (Falco vespertinus) în regiunea biogeografică panonică", pentru o perioadă de 4 ani;
- monitorizarea și evaluarea populațiilor de dropii în contextul Convenției de la Bonn; luarea unor măsuri comune pentru protecția populației de dropie din zona de graniță Mezogyan-Salonta;
- dezvoltarea cooperării în domeniul organismelor modificate genetic;
- intensificarea activităților din cadrul parteneriatului între Directoratul Parcului Național Bukk și Administrația Parcului Național Retezat, în baza protocolului de cooperare semnat la Eger, Ungaria;
- implementarea proiectului LIFE+ "Protecția șoimului dunărean în zona de Nord-Est a Bulgariei, Ungariei, României și Slovaciei".
- inițierea unei strânse cooperări științifice și în domeniul conservării în ceea ce privește protejarea habitatelor și perpetuarea populațiilor speciilor de orbete (Spalax spp), de ambele părți ale graniței, fiind specii rare și care necesită o atenție deosebită;
- evaluarea oportunității și necesității creării unei instituții internaționale de cercetare care să fie capabilă să analizeze din punct de vedere hidrochimic, hidroecologic și hidrologic apele Tisei, cel mai mare afluent al Dunării, în conformitate cu prevederile Strategiei Dunării. Investigarea ar permite conservarea valorilor naturale, crearea unei stări ecologice bune pe cursul Tisei și, pe lângă asigurarea unei palete largi de servicii ale ecosistemelor, ar contribui la implementarea exploatării durabile, respectiv la dezvoltarea ecoturismului;
- cooperarea în vederea aplicării reglementărilor Uniunii Europene privind comerțul cu specii de plante și animale sălbatice;
- întărirea cooperării între experții care se ocupă de proiecte internaționale;
- schimbul de experiență privind măsurile comunitare de dezvoltare rurală în scopul conservării biodiversității (măsurile de agromediu, plățile Natura 2000, împădurirea terenurilor agricole).
Comisia mixtă adoptă protocolul celei de-a șasea ședințe a experților în ocrotirea naturii (anexa nr. II).
2. Activitatea Grupului permanent de experți privind protecția mediului
Comisia mixtă a audiat informarea referitoare la activitatea grupului permanent de experți privind protecția mediului.
Comisia mixtă apreciază schimbul de experiență realizat în cadrul reuniunii Grupului permanent de experți pentru protecția mediului, în următoarele domenii: protecția atmosferei, noile plafoane de emisii de poluanți în aer (Directiva NEC), managementul deșeurilor (Strategia națională privind managementul deșeurilor, deșeuri de echipamente electrice și electronice).
Comisia mixtă salută schimbul de informații realizat la nivelul grupului de experți pentru protecția mediului în ceea ce privește raportarea obligațiilor prevăzute în cadrul Directivei Europene 2001/81/CE în revizuire privind plafoanele naționale de emisii pentru anumiți poluanți atmosferici care trebuie atinse până în 2020, inclusiv în ceea ce privește obligațiile prevăzute în Protocolul de la Gothenburg.
Comisia mixtă adoptă protocolul celei de-a opta întâlniri a Grupului permanent de experți pentru protecția mediului (anexa nr. III).
Comisia mixtă apreciază în mod pozitiv cooperarea bilaterală realizată cu ocazia revărsării nămolului roșu din data de 4 octombrie 2010, din Kolontar. Părțile vor lua toate măsurile în țările lor pentru evitarea unor asemenea poluări.
Partea română a solicitat Comisiei Europene să introducă pe lista SEVESO acest tip de deșeu (nămolul roșu).
3. Activitatea Grupului Roșia Montană
Comisia mixtă a audiat informările Grupului Roșia Montană.
Cea de-a șasea întâlnire a Grupului Roșia Montană a avut loc la data de 27 octombrie 2010 la București, România.
Comisia mixtă a constatat că procesul schimbului de informații a fost reluat ca urmare a depunerii unui nou certificat de urbanism de către dezvoltator.
Comisia de analiză tehnică a solicitat dezvoltatorului actualizarea atât a formei, cât și a conținutului documentației proiectului, ca urmare a modificărilor survenite în legislația de protecția mediului în perioada 2006-2010.
În urma predării documentației actualizate, în conformitate cu legislația pentru protecția mediului în vigoare, Comisia de analiză tehnică analizează calitatea și conținutul acesteia, iar partea română va informa partea ungară despre aceasta.
Partea română a fost de acord cu transmiterea versiunii în limba engleză a documentației actualizate predate de către dezvoltator, precum și cu transmiterea informațiilor solicitate în timpul consultărilor transfrontieră, astfel cum a fost agreat în reuniunea din 30-31 iulie 2007, la București.
Comisia mixtă adoptă minuta celei de-a șasea întâlniri a Grupului Roșia Montană (anexa nr. IV).
Partea română a transmis în 18 ianuarie 2011 și partea ungară a primit în data de 9 februarie 2011 documentația actualizată în limba engleză, precum și informațiile solicitate în context transfrontieră, circa 1.600 de pagini cu termen de exprimare a punctului de vedere la data de 28 februarie 2011. Pentru partea ungară termenul pentru exprimarea punctului de vedere nu este fezabil, fiind nevoie de un termen rezonabil de mai multe luni pentru pregătirea punctului de vedere. Partea română a luat la cunoștință poziția părții ungare și așteaptă un răspuns oficial la această solicitare.
Comisia mixtă a fost de acord cu importanța deosebită a schimbului permanent de informații legate de investiția de la Roșia Montană.
În ceea ce privește alte aspecte referitoare la proiectul Roșia Montană poziția părții ungare rămâne neschimbată.
4. Activitatea Grupului permanent de experți pentru programe și proiecte internaționale
Cea de-a șasea întâlnire a Grupului permanent de experți pentru programe și proiecte internaționale a avut loc în data de 11 octombrie 2010 la București. În cadrul ședinței, părțile au analizat activitatea din perioada 2009-2010 și au întocmit programul de activitate pentru perioada 2011-2012.
Comisia mixtă a analizat pozitiv colaborarea experților din cadrul grupului, în special cu privire la următoarele activități:
- schimbul permanent de informații asupra progresului înregistrat de programele operaționale de mediu în România și Ungaria;
- schimbul de experiență în ceea ce privește implementarea Programului Operațional Sectorial Mediu din România și Programului Operațional Mediu și Energie din Ungaria;
- analiza situației actuale a proiectelor de interes comun și informarea permanentă în legătură cu acestea; urmărirea în comun a implementării proiectelor relevante în cooperarea dintre cele doua țări și din cadrul programelor transfrontaliere finanțate de Uniunea Europeană;
- stabilirea unui program de lucru al Grupului permanent de experți pentru programe și proiecte internaționale pentru perioada 2011-2012.
Acceptând programul de lucru al grupului de experți pentru perioada 2011-2012, Comisia mixtă stabilește următoarele sarcini:
- sprijinirea activității celorlalte grupuri permanente de experți din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului, respectiv a comisiei maghiaro-române de gospodărirea apelor prin informări asupra mecanismelor și oportunităților relevante de finanțare, cât și identificarea posibilităților de finanțare legate de necesitățile de dezvoltare identificate;
- schimbul de experiență în timpul procesului de implementare a programelor operaționale de mediu - Programul Operațional Sectorial "Mediu" (România), respectiv Programul Operațional pentru Mediu și Energie (Ungaria);
- urmărirea implementării proiectelor relevante din cadrul programelor transfrontaliere finanțate de Uniunea Europeană, în special din Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-România, Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina;
- identificarea din timp a proiectelor comune din domeniul gospodăririi apelor, protecției mediului și protecției naturii, prin asigurarea unui mecanism de coordonare și prin crearea unui portofoliu de proiecte de interes comun, precum și identificarea posibilelor surse de finanțare;
- o colaborare strânsă pentru impunerea obiectivelor comune în elaborarea politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, armonizarea priorităților naționale, acolo unde este relevant, cu accent pe aspectele specifice cooperării la nivel de proiecte de protecția mediului și gospodărirea apelor.
Comisia mixtă adoptă minuta celei de-a șasea întâlnirii a Grupului permanent de experți pentru programe și proiecte internaționale (anexa nr. V).
5. Diverse
5.1. Pregătirea subiectelor de mediu de interes comun care vor fi abordate în cadrul celei de-a cincea ședințe comune de Guvern
Copreședinții Comisiei mixte consideră important ca, la următoarea ședință comună de Guvern, protecției mediului să i se acorde un rol prioritar.
5.2. Strategia Dunării
La întâlnirea miniștrilor din octombrie 2010 s-a căzut de acord asupra creării unui grup comun de coordonare a ariei prioritare 5 din Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Grupul s-a constituit și s-a întâlnit la Budapesta pe data de 10 februarie 2011 și a convenit asupra metodologiei comune de coordonare a ariei prioritare 5.
Domnii miniștri în calitatea lor de copreședinți ai Comisiei mixte invită Grupul de experți pentru programe și proiecte internaționale să ia legătura cu Grupul de coordonare al Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării și să convină asupra sarcinilor comune privind, în special, următoarele:
● întocmirea unei liste a surselor comunitare de finanțare care pot fi accesibile pentru finanțarea proiectelor comune în cadrul Strategiei Dunării, respectiv a modalităților de accesare a fondurilor și termenele-limită de depunere;
● identificarea proiectelor care sunt în concordanță cu obiectivele Strategiei Dunării, depuse în cadrul programelor finanțate de Uniunea Europeană, cu autorități de management din România și Ungaria.
Activitatea comună a celor două grupuri de lucru menționate mai sus va începe imediat după ședința Comisiei mixte.
5.3. Schimbări climatice
Părțile și-au exprimat interesul de colaborare în domeniul schimbărilor climatice constând în următoarele activități:
- reportarea surplusului de unități ale cantității atribuite (AAU-uri) post 2012;
- propuneri de colaborare sub Decizia nr. 406/2009/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind efortul statelor membre de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră astfel încât să respecte angajamentele Comunității de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020;
- identificarea unor proiecte comune privind evaluarea impactului economic determinat de o posibilă decizie a Uniunii Europene de trecere la o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 30%;
- schimb de experiență în vederea transpunerii și implementării Directivei 2009/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 de modificare a Directivei 2003/87/CE în vederea îmbunătățirii și extinderii sistemului comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră.
Partea ungară a informat partea română despre faptul că domeniul schimbărilor climatice nu intră în competențele Ministerului Dezvoltării Rurale, ca atare propunerile vor fi transmise către ministerul cu atribuții în domeniu.
6. Stabilirea organizării celei de-a noua reuniuni a Comisiei mixte pentru protecția mediului
Părțile au convenit ca cea de-a noua reuniune a Comisiei mixte să aibă loc în 2012 în Republica Ungară. Locul și data întâlnirii se vor stabili ulterior.
În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) din Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul protecției mediului, la cea de-a opta întâlnire a Comisiei mixte a fost încheiat prezentul protocol, care a fost acceptat de ambele părți.
Anexele nr. I-V fac parte integrantă din prezentul protocol.
Prezentul protocol a fost semnat la Oradea, la 15 februarie 2011, în câte două exemplare originale, fiecare în limbile română și maghiară, ambele texte fiind egal autentice.
Pentru Guvernul României,
Laszlo Borbely,
ministrul mediului și pădurilor
Pentru Guvernul Republicii Ungare,
Sandor Fazekas,
ministrul dezvoltării rurale
Anexa I la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
PARTICIPANȚI:
Din România:
- Laszlo Borbely - ministrul mediului și pădurilor
- Cristian Apostol - secretar de stat
- Dorina Mocanu - director, Direcția controlul poluării și evaluare impact
- Doina Franț - director general, Direcția generală AM POS Mediu
- Alina Frim - director, Direcția biodiversității
- Florentina Manea - director, Direcția schimbări climatice și dezvoltare durabilă
- Simona Ghiță - șef serviciu, Direcția gestiune deșeuri și substanțe periculoase
- Daniela Pineta - șef serviciu, Direcția controlul poluării și evaluare impact
- Gheorghe Constantin - director, Direcția managementul resurselor de apă
- Marton Kelemen - consilier personal al ministrului mediului și pădurilor
- Erika Lengyel - consilier personal al ministrului mediului și pădurilor
- Franciska Zsigmond - coordonator, Direcția relații externe și protocol
- Liana Bojneagu - manager public, Direcția relații externe și protocol
- Petra Szavics - consilier personal al ministrului mediului și pădurilor
Din Ungaria:
- dr. Sandor Fazekas - ministrul dezvoltării rurale din Ungaria
- dr. Andras Racz - secretar de stat adjunct pentru protecția mediului, conservarea naturii, Ministerul Dezvoltării Rurale (MDR)
- Laszlo Tirjak - director, Direcția Parcului Național Koros-Maros, (MDR)
- dr. Csaba Nemes - șef departament, Departamentul pentru managementul și protecția mediului, (MDR)
- Peter Toth - șef departament, Departamentul pentru parcuri naționale și protecția peisajului, (MDR)
- Peter Kovacs - șef departament, Departamentul pentru protecția apelor și managementul bazinelor râurilor, (MDR)
- dr. Martina Makai - șef departament, Departamentul dezvoltarea politicii de mediu, (MDR)
- Jozsef Andor Szabo - atașatul pentru agricultură și mediu, Ambasada Republicii Ungare la București
- Zsuzsanna Kissne Arokhati - șef serviciu, Departamentul pentru relații internaționale, Unitatea pentru probleme de mediu, (MDR)
- Judit Ijgyarto - consilier superior, Departamentul pentru relații internaționale, Unitatea pentru probleme de mediu, (MDR)
- Virag Pomozi - consilier-șef, Departamentul pentru protecția și managementul mediului, Departamentul pentru relații internaționale, Unitatea pentru probleme de mediu, (MDR)
- Tunde Vajna - translator
Anexa II la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
PROTOCOL
încheiat azi cu ocazia celei de-a șasea întâlniri
a Grupului bilateral de experți pentru ocrotirea naturii
a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului,
12-14 octombrie 2010, Oradea
Întâlnirea s-a organizat în conformitate cu cele convenite la a cincea întâlnire a Grupului bilateral de experți pentru ocrotirea naturii din 7-8 septembrie 2009 de la Biharugra, Ungaria.
Scopul întâlnirii este de a evalua activitățile realizate în planul de lucru pentru perioada 2009-2010, precum și întocmirea și aprobarea unui plan de activitate pentru anul 2011.
PARTICIPANȚI:
Din România:
- Alina Frim, director, Direcția biodiversității - Ministerul Mediului și Pădurilor
- Ramona Cherăscu, director adjunct, Direcția biodiversității - Ministerul Mediului și Pădurilor
- Marton Kelemen, consilier personal al ministrului mediului și pădurilor
- Nicolae Manta, consilier, Direcția biodiversității - Ministerul Mediului și Pădurilor
- Jozsef Both, șef serviciu, APM Harghita
- Monika Ciupleu, șef serviciu, APM Bihor
- Endre Sarkany Kiss, profesor, Universitatea Babeș Bolyai
- Sandor Balogh, director general adjunct RNP Romsilva
- Dragoș Mihai, șef serviciu RNP Romsilva,
- Tuduce Adela, consilier, Compartimentul protecția naturii APM Bihor
- Mare Timea, consilier APM Bihor, traducător
- Suciu Toader, director, Direcția Silvică Bihor
- Szijarto Josif Zoltan, director economic al Direcției Silvice Bihor
- Florescu Adrian, inginer, Direcția Silvică Bihor
Din Ungaria:
- Peter Toth, șef serviciu, Ministerul Dezvoltării Rurale, Departamentul parcuri naționale și protecția peisajului
- Laszlo Tirjak, director, Directoratul Parcului Național Koros-Maros
- Molnar Attila, inspector ecolog, Directoratul Parcului Național Hortobagy
- Istvan Gyarmathy, consilier superior, Directoratul Parcului Național Hortobagy
- Agnes L'Aune, consilier, Ministerul Dezvoltării Rurale, Departamentul parcuri naționale și protecția peisajului
Șefii grupurilor de experți au prezentat, în debutul întâlnirii, membrii delegațiilor.
Șefii delegațiilor au prezentat și au evaluat succint principalele activități din ultimii 2 ani și au stabilit de comun acord că activitățile realizate în cursul celor 2 ani și-au atins scopul (anexa nr. 1 la prezentul protocol). Au fost prezentate propunerile pentru cooperarea în viitor.
Grupul de experți a analizat și adoptat programul de lucru pentru anul 2011 (anexa nr. 2 la prezentul protocol).
Următoarea întâlnire a grupului de experți va avea loc în cel de-al doilea semestru din anul 2011 în Ungaria.
Prezentul protocol a fost încheiat și semnat la Oradea, la 13 octombrie 2010, în două exemplare originale, în limbile română și maghiară.
Din partea română,
Alina Frim
Din partea ungară,
Peter Toth
Anexa 1
la anexa nr. II la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
RAPORT
privind stadiul realizării obiectivelor din programul
de lucru pentru perioada 2009-2010 al Grupului bilateral
de experți pentru ocrotirea naturii al Comisiei mixte
româno-ungare pentru protecția mediului
1. Vizitarea siturilor de importanță comunitară și evaluarea speciilor și habitatelor din siturile Natura 2000 în zona transfrontieră și intensificarea cooperării
S-au executat două deplasări pe teren în zona Salontei din județul Bihor în vederea monitorizării dropiilor Otis tarda, pentru participarea la observațiile sincronice a populației cuibăritoare de dropii, în paralel cu evaluările făcute în Ungaria, conform programului de colaborare transfrontieră cu Parcul Național Koros-Maros din Ungaria.
Parcul Național Koros-Maros împreună cu Parcul Natural Lunca Mureșului Inferior, la fel ca în anii precedenți, au efectuat evaluarea comună a populației speciei de vultur codalb (Haliaetus albicilla), precum și a acvilei țipătoare mici (Aquila pomarina) în zona transfrontieră.
Specialiștii Agenției pentru Protecția Mediului Bihor împreună cu specialiștii din partea maghiară au efectuat 4 verificări în teren la heleșteele de la Cefa - Bihor pentru monitorizarea efectivelor de păsări de baltă ce migrează în acea zonă (în special la rața roșie Aythya nyroca), conform programului de colaborare transfrontieră cu Parcul Național Koros-Maros din Ungaria.
Au fost efectuate vizite comune în luna mai în zona siturilor de importanță comunitară Câmpia Carei și Câmpia Ierului, scopul fiind identificarea unor posibile noi situri Natura 2000.
Din cauza resurselor financiare insuficiente din acest an au fost derulate mai puține deplasări în teren decât în anii anteriori.
2. Implementarea protocolului de colaborare între Parcul Național Koros-Maros și Agenția pentru Protecția Mediului Harghita și realizarea unui draft de plan de management pentru un sit Natura 2000 (sit de importanță comunitară)
Reprezentanții părților implicate au ales pentru realizarea planului de management al sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos (SCI). Deplasările comune în teren s-au realizat în cursul anului 2009, iar specialiștii Agenției pentru Protecția Mediului Harghita au efectuat o vizită de lucru în cadrul Parcului Național Koros-Maros. După această dată a avut loc, în iunie 2009, vizita specialiștilor de la Direcția Parcului Național Koros-Maros împreună cu reprezentanți ai APM Harghita în situl de importanță comunitară Bazinul Ciucului de Jos.
A fost elaborat un draft de set de măsuri minime de conservare pentru situl N 2000 Bazinul Inferior al Ciucului, necesare conform legislației românești, înainte de realizarea planului de management.
Atribuirea în custodie a sitului Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos s-a realizat în trimestrul I 2010, custodele fiind o organizație nonguvernamentală (ONG), la fel ca la alte situri din zona transfrontieră. Elaborarea planului de management este în sarcina custodelui desemnat, care va avea posibilitatea să folosească acest set de măsuri.
3. Colaborare între Parcul Național Koros-Maros și Parcul Natural Lunca Mureșului, schimb de experiență privind monitorizarea populațiilor de specii sălbatice prioritare în zona transfrontieră
Administrația Parcului Natural Apuseni împreună cu Administrația Parcului Național Koros-Maros (Ungaria) și Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului Inferior au inițiat proiectul comun "Întărirea relațiilor și armonizarea activităților dintre parcurile naționale și naturale din zona de graniță". Proiectul urma să fie finanțat prin Programul de finanțare Hungary-România Cross-Border Co-operation Programme 2007-2013, însă finanțarea a fost refuzată.
Au fost identificate alte oportunități de finanțare accesate de ONG, realizate în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Apuseni și Administrația Parcului Național Koros-Maros (proiecte legate de comunitățile locale din zona Cefa, vizite în Parcul Național Koros-Maros și conștientizarea generației tinere).
Parcul Național Koros-Maros împreună cu Parcul Natural Lunca Mureșului Inferior, la fel ca în anii precedenți, au efectuat evaluarea comună a populației speciei de vultur codalb (Haliaetus albicilla), precum și a acvilei țipătoare mici (Aquila pomarina) în zona transfrontieră.
4. Colaborarea dintre Parcul Național Koros-Maros și Parcul Natural Apuseni pentru înființarea Parcului Natural Cefa
În anul 2008 a fost promovat proiectul de hotărâre de Guvern privind desemnarea acestui parc de către Ministerul Mediului. Avizarea a fost întârziată, prin urmare noul proiect de hotărâre de Guvern a reluat avizarea interministerială. După așteptările noastre, până la sfârșitul anului se va finaliza declararea Parcului Natural Cefa.
A fost realizat un plan de management de către Administrația Parcului Natural Apuseni împreună cu un grup de specialiști desemnați de CE, cu susținerea Administrației Parcului Național Koros-Maros și Administrației Parcului Național Hortobagy.
5. Finalizarea cu succes a proiectului LIFE Natura "Conservarea lui Falco vespertinus în Regiunea Panonică"
A fost finalizat proiectul Life în data de 31 decembrie 2009. Raportul final realizat de Directoratul Parcului Național Koros-Maros, beneficiarul proiectului, a fost transmis în aprilie 2010 la CE și acceptarea acestuia va avea loc în ultimul trimestru al acestui an. Cel mai important rezultat al acestui proiect cu un buget de 1.400.000 euro, desfășurat pe o perioadă de 4 ani, este dublarea populației cuibăritoare de vânturel de seară în zona-țintă a proiectului.
Pentru asigurarea sustenabilității proiectului mai sus menționat a fost aprobat proiectul "Valea Alceului și Lunca Barcăului, situri Natura 2000 desemnate pentru conservarea vânturelului de seară", prin Programul Spații Verzi 2010, de către APM Bihor și Grupul Milvus.
6. Implementarea protocolului privind monitorizarea și evaluarea populațiilor de dropii în contextul Convenției de la Bonn
S-au executat două deplasări pe teren în zona Salontei din județul Bihor în vederea monitorizării dropiilor Otis tarda, pentru participarea la observațiile sincronice a populației cuibăritoare de dropii, în paralel cu evaluările permanente făcute în Ungaria și în România, conform programului de colaborare transfrontieră cu Parcul Național Koros-Maros din Ungaria.
În cazul județelor Arad și Timiș nu s-a observat prezența constantă a acestor păsări, ci doar apariții de scurtă durată cu exemplare rătăcite, apărute în zona graniței cu Serbia. Aceste exemplare probabil fac parte din populația de la Mokrini (Serbia), motiv pentru care s-ar putea extinde colaborarea și în Serbia.
7. Cooperare în privința implementării regulamentelor UE privind comerțul cu specii de plante și animale sălbatice
A existat o strânsă colaborare, la fel ca și în anii precedenți, între autoritățile de management CITES din cele două state în legătură cu aplicarea legislației specifice în acest domeniu. Ambele părți consideră importantă realizarea în continuare a programului stabilit.
8. Cooperare în scopul creării condițiilor pentru ca autoritățile de management CITES din cele două țări să se informeze reciproc asupra capturilor de fosile din speciile non-CITES și a florilor de mină
Legislația specifică legată de acest subiect nu s-a realizat de către partea maghiară din cauza lipsei de capacitate. Se așteaptă realizarea actului normativ în cursul anului 2011, având în vedere importanța problemei.
9. Dezvoltarea cooperării în domeniul organismelor modificate genetic
Legislația comunitară privind OMG-urile este în curs de modificare în momentul de față. Ambele părți consideră necesară colaborarea în continuare în acest domeniu.
10. Continuarea cooperării dintre Directoratul Parcului Național Koros-Maros, Directoratul Parcului Național Hortobagy și Administrația Parcului Natural Apuseni
Un obiectiv important pentru Directoratul Parcului Național Koros-Maros este declararea cât mai rapid posibil a zonei Cefa ca parc natural. Colaborarea în acest sens este importantă mai ales în domeniul ecoturismului. Directoratul Parcului Național Hortobagy și Asociația Carpatină Ardeleană a inițiat două proiecte pentru anul 2010 în zona râului Tur și în zona Nyirseg, proiecte care nu au fost aprobate. Pierderea acestor două proiecte a avut un efect negativ asupra pregătirii declarării Pădurii Foeni ca arie naturală protejată. În cadrul Programului de finanțare Hungary-România Cross-Border Co-operation Programme 2007-2013, a fost aprobat proiectul înaintat de ONG Cercul Verde și Fundația "Ecotop" cu titlul "Valorile naturale din Hajdu-Bihar și Bihor".
Au fost demarate două proiecte pentru conservarea a două specii protejate: Gyps fulvus și Spalax leucodon.
11. Cooperare privind instituirea regimului de arie naturală protejată transfrontieră în zona Pădurii Foeni
Câștigarea proiectului menționat la pct. 10 ar fi fost utilă pentru declararea zonei ca arie naturală protejată. În opinia părții române, nu este prioritară declararea acestei zone ca arie naturală protejată de interes național, având în vedere că zona este deja inclusă în rețeaua Natura 2000, în ambele țări. Colaborarea se va axa în continuare pe respectarea regimului de management impus de statutul de sit Natura 2000.
12. Continuarea parteneriatului dintre Parcul Național Bukk și Parcul Național Retezat. Ariile cooperării: GIS, habitate comunitare și prioritare, rețeaua Natura 2000, amenajarea pădurilor, ecoturism
Deși între cele două părți schimbul de informații este continuu și activ (schimb de experiență, relații profesionale între specialiști), cele stabilite prin protocol s-au realizat parțial. Este necesară intensificarea colaborării.
13. Cooperare în privința proiectelor comune, transfer de know-how între parteneri (LIFE, Phare, Interreg)
A fost propus un proiect de către Consiliul Județean Bihor la care APM Bihor a fost partener asociat alături de Consiliul Județean Bihor și județul Hajdu-Bihar din Ungaria și Directoratul Parcului Național Hortobagy "Amenajarea infrastructurii de mediu în ariile protejate din județul Bihor și Hajdu-Bihar", prin Programul de cooperare transfrontieră România-Ungaria 2007-2010, proiect care se află în curs de evaluare.
La nivel local, ambele părți au colaborat cu succes prin realizarea și implementarea de proiecte comune. La acest grup de lucru fiecare parte a prezentat în linii mari proiectele comune aflate în derulare.
14. Transfer de know-how în privința programelor de agromediu, în special în siturile Natura 2000
La întâlnirea experților Directoratului Parcului Național Koros-Maros și APM Harghita, din aprilie-iunie 2009, a avut loc un schimb de experiență pe tema agromediu. Partea ungară și-a exprimat din nou sprijinul privind transferul experiențelor dobândite în acest domeniu pentru perioada următoare, probabil în prima jumătate a anului 2011.
15. Cooperare pentru pregătirea în comun a proiectului LIFE+ "Protecția șoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungariei, României și Slovaciei"
Proiectul LIFE+ privind "Conservarea șoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungariei, României și Slovaciei" a fost înaintat de către partea ungară la Comisia Europeană în 2009. Proiectul a fost acceptat pentru finanțare în 2010 și va demara în octombrie 2011 și se va finaliza în septembrie 2014, sub coordonarea Directoratului Parcului Național Bukk.
La pregătirea proiectului au fost parteneri Bird Life România, Agenția Națională pentru Protecția Mediului și Grupul Milvus din partea română, dar între timp Agenția Națională pentru Protecția Mediului s-a retras din proiect. Bugetul aprobat al proiectului este de 4.032.828 euro, din care 74,55% este din fonduri europene. Scopul proiectului este transferul de experiență către colegii din România și Bulgaria, precum și convingerea furnizorilor de electricitate privind montarea izolatorilor în zonele vulnerabile din Ungaria și Slovacia.
Anexa 2
la anexa nr. II la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
PROGRAMUL DE LUCRU
pentru anul 2011 al Grupului bilateral de experți
pentru ocrotirea naturii al Comisiei mixte româno-ungare
pentru protecția mediului
1. Vizitarea siturilor de importanță comunitară și evaluarea speciilor și habitatelor din siturile Natura 2000 în zona transfrontieră și intensificarea cooperării
Responsabili: Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, Agenția pentru Protecția Mediului Satu Mare, Agenția pentru Protecția Mediului Arad, Agenția pentru Protecția Mediului Timiș, Administrația Parcului Natural Apuseni, Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului, Directoratul Parcului Național Hortobagy, Directoratul Parcului Național Koros-Maros, ONG-uri.
Termen: permanent
2. Continuarea implementării protocolului de colaborare între Parcul Național Koros-Maros și Agenția pentru Protecția Mediului Harghita, în special în ceea ce privește managementul pajiștilor umede de interes comunitar și monitorizarea speciilor de păsări de interes comunitar în vederea raportării către Comisia Europeană
Responsabili: Agențiile pentru protecția mediului Harghita, administrațiile Parcului Național Koros-Maros
Termen: permanent
3. Colaborare între Directoratul Parcului Național Koros-Maros și Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului: menținerea unei colaborări permanente, respectiv monitorizarea populațiilor speciilor de animale protejate în regiunea de graniță
Responsabili: Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului, Directoratul Parcului Național Koros-Maros
Termen: permanent
4. Colaborarea între Parcul Național Koros-Maros și Parcul Natural Apuseni pentru înființarea Parcului Natural Cefa (finalizarea procedurii de declarare a Parcului Natural Cefa)
Responsabili: Ministerul Mediului și Pădurilor din România
Termen: noiembrie 2010
5. Dezvoltarea cadrului instituțional pentru administrarea Parcului Natural Cefa; demararea procedurii de stabilire a structurii de administrare
Responsabili: Ministerul Mediului și Pădurilor din România, Administrația Parcului Natural Apuseni, Directoratul Parcului Național Koros-Maros, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Rurale din Ungaria
Termen: permanent
6. Asigurarea sustenabilității rezultatelor proiectului LIFE Natura "Conservarea lui Falco vespertinus în regiunea biogeografică panonică", pentru o perioadă de 4 ani
Responsabili: Agenția pentru Protecția Mediului Bihor și Grupul Milvus, Directoratul Parcului Național Koros-Maros, Directoratul Parcului Național Duna-Ipoly, Directoratul Parcului Național Bukk, Asociația maghiară pentru protecția păsărilor
Termen: permanent
7. Monitorizarea și evaluarea populațiilor de dropii în contextul Convenției de la Bonn
Responsabili: Agenția pentru Protecția Mediului Bihor, Agenția pentru Protecția Mediului Arad, Agenția pentru Protecția Mediului Timiș, Directoratul Parcului Național Koros-Maros
Termen: permanent
8. Cooperare între instituțiile de mediu din România în privința implementării regulamentelor UE privind comerțul cu specii de plante și animale sălbatice
Responsabili: Ministerul Mediului și Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria
Termen: permanent
9. Cooperare în scopul creării condițiilor pentru ca autoritățile responsabile din cele două țări să se informeze reciproc asupra capturilor de fosile din speciile non-CITES și capturilor de valori ale patrimoniului geologic
Responsabili: Ministerul Mediului și Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria
Termen: permanent
10. Dezvoltarea cooperării în domeniul organismelor modificate genetic - transfer de experiență între cele două părți
Responsabili: Ministerul Mediului și Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria
Termen: permanent
11. Continuarea cooperării între Directoratul Parcului Național Koros-Maros, Directoratul Parcului Național Hortobagy, Administrația Parcului Natural Apuseni și Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului, în domeniul protecției și conservării valorilor naturale în zona de graniță (proiecte comune, armonizarea planurilor de management, schimb de experiență pentru personalul de teren)
Responsabili: Directoratul Parcului Național Koros-Maros, Directoratul Parcului Național Hortobagy, Administrația Parcului Natural Apuseni, Administrația Parcului Natural Lunca Mureșului
Termen: permanent
12. Intensificarea activităților din cadrul parteneriatului între Parcul Național Bukk și Parcul Național Retezat, în baza protocolului de cooperare semnat la Eger. Ariile cooperării: GIS, habitate comunitare și prioritare, rețeaua Natura 2000, amenajarea pădurilor, ecoturism
Responsabili: Directoratul Parcului Național Bukk, Administrația Parcului Național Retezat
Termen: permanent
13. Colaborare în cadrul unor proiecte comune, transfer de know-how, colaborări româno-maghiare cu experții din cadrul grupului permanent de experți pentru programe și proiecte internaționale din cadrul Comisiei mixte româno-ungare (LIFE și INTERREG)
Responsabili: Ministerul Mediului și Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria
Termen: permanent
14. Transfer de know-how în privința programelor de dezvoltare rurală și de agromediu, care au ca obiectiv conservarea biodiversității, precum și împădurirea terenurilor agricole în siturile Natura 2000
Responsabili: Ministerul Mediului și Pădurilor din România, Agenția pentru Protecția Mediului Harghita, Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria
Termen: permanent
15. Implementarea proiectului LIFE+ "Protecția șoimului dunărean în zona de N-E a Bulgariei, Ungaria, România și Slovacia"
Responsabili: Grupul Milvus, Societatea Ornitologică Română, Directoratul Parcului Național Hortobagy, Directoratul Parcului Național Koros-Maros, Directoratul Parcului Național Bukk, Directoratul Parcului Național Kiskunsag
Termen: permanent
16. Analiza oportunității și necesității înființării unui institut internațional de cercetare a bazinului hidrografic al Tisei
Responsabili: Ministerul Mediului și Pădurilor din România, Ministerul Dezvoltării Rurale din Ungaria
Termen: până la următoarea ședință
Anexa III la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
PROTOCOL
adoptat la cea de-a opta sesiune a Grupului permanent
de experți pentru protecția mediului din cadrul
Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
București, 27 octombrie 2010
Reuniunea a avut loc ca urmare a deciziilor luate la cea de-a șaptea reuniune a Grupului permanent de experți româno-ungar pentru protecția mediului, desfășurat la Budapesta la 5 august 2009.
Lista de participanți este anexată prezentului document.
Conducătorul Grupului permanent de experți pentru protecția mediului din România, doamna Dorina Mocanu, a deschis ședința urând bun venit și a trecut la citirea agendei și adoptarea acesteia de către participanți.
Agenda
1. Schimb de informații privind experiența fiecărei părți în:
- raportarea obligațiilor din cadrul prevederilor Directivei 2001/81/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind plafoanele naționale de emisie pentru anumiți poluanți atmosferici (Directiva NEC)
2. Obligațiile de raportare sub prevederile Protocolul Convenției din 1979 asupra poluării atmosferice transfrontiere pe distanțe lungi referitor la reducerea acidifierii, eutrofizării și nivelului de ozon troposferic, semnat la Gothenburg la 1 decembrie 1999 (Protocolul de la Gothenburg)
3. Schimb de informații privind implementarea Directivei 2001/80/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2001 privind limitarea emisiilor în atmosferă ale anumitor poluanți provenind de la instalații de ardere de dimensiuni mari (Directiva LCP), inclusiv cerințele Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (Directiva CCS) pentru instalațiile mari de ardere cu o producție mai mare de 300 MW
4. Schimb de informații privind elaborarea Strategiei naționale pentru managementul deșeurilor având în vedere noua legislație a Uniunii Europene
5. Schimb de experiență privind transpunerea și implementarea Directivei 2002/96/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 27 ianuarie 2003 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE)
6. Informarea părții române de către partea ungară asupra catastrofei de mediu de la Kolontar, Ungaria
În conformitate cu agenda, au fost discutate următoarele aspecte:
Secțiunea 1
Partea română a prezentat anumite aspecte referitoare la gradul în care au fost îndeplinite obligațiile de raportare în conformitate cu cerințele Directivei NEC și a Protocolului de la Gothenburg. Mai mult, experții români au aplicat pentru o bază de date conceptul de "niveluri și încărcături critice" și nevoia de a stabili un sistem național pentru determinarea acestor parametri luând în considerare condițiile specifice fiecărei țări.
Partea ungară a prezentat gradul în care au fost îndeplinite obligațiile de raportare în conformitate cu cerințele Directivei NEC și ale Protocolului de la Gothenburg, precum și modalitățile de a asigura datele necesare în determinarea nivelurilor și încărcăturilor critice.
Mai mult, ambele părți și-au exprimat îngrijorarea referitor la noul plafon de emisii pentru 2020 care va fi stabilit în cadrul procesului de actualizare a Protocolului de la Gothenburg și a Directivei NEC.
Secțiunea 2
Partea română a prezentat actele și legislația subsidiară la nivel național referitoare la instalațiile mari de ardere, precum și aspecte legate de implementarea Directivei LCP și mecanismul cantităților de emisii de poluanți specifici în cadrul Programului național de reducere a emisiilor.
Modalitatea și gradul obligațiilor privind aceste facilități care urmăresc Tratatul de aderare a Românie la Uniunea Europeană au fost îndeplinite, precum și provocările ridicate de cerințele noii Directive CCS.
Partea ungară a prezentat aspectele particulare ale acestui domeniu, optând pentru aplicarea unor valori-limită de emisii, evidențiind investițiile semnificative făcute pentru a se supune legislației specifice în acest domeniu. De asemenea a fost spus că implementarea Directivei CCS va necesita o investiție semnificativă.
Mai mult, flexibilitatea oferită de noua legislație din acest domeniu a fost apreciată.
Secțiunea 3
În domeniul managementului deșeurilor, partea română a avut două intervenții, una privind Strategia națională pentru managementul deșeurilor și a doua referitoare la implementarea Directivei 2002/96/CE privind deșeurile de echipamente electrice și electronice.
În ceea ce privește Strategia națională pentru managementul deșeurilor, a fost subliniată importanța promovării reutilizării, reciclării și recuperării energetice a deșeurilor prin stimularea investițiilor în acest sector și prin întărirea capacității instituționale la nivel național, regional și local.
Partea ungară a menționat că a avut oportunitatea să includă în Programul național pentru protecția mediului un capitol referitor la managementul deșeurilor, care poate fi considerat o strategie în sine.
În baza acestui program, a fost creat un Plan național de management al deșeurilor, care include principii de bază pentru perioada 2003-2008.
Mai mult, prezentarea s-a concentrat pe următoarele aspecte: fluctuația prețului pentru materialele reciclate, incinerarea deșeurilor periculoase și gospodărești, instrumentele economice pentru diferite fluxuri de deșeuri precum: ambalarea deșeurilor, deșeuri din cauciuc, deșeuri de echipamente electrice și electronice și deșeuri din baterii.
La final, a fost menționat că Planul ungar de acțiune pentru managementul deșeurilor se află în proces de amendare pentru a respecta noile cerințe ale Directivei-cadru Deșeuri.
Secțiunea 4
Partea română a avut o prezentare despre aspectele legale ale domeniului managementul deșeurilor din echipamente electrice și electronice și a avut o scurtă intervenție privind împărțirea responsabilităților între toți acționarii/factorii interesați, precum și proiecte, care au fost dezvoltate în acest sens.
Partea ungară a menționat că legislația națională va fi actualizată în conformitate cu noile cerințe europene, în timp ce, în ceea ce privește implementarea, au fost îndeplinite toate cerințele legislației specifice în vigoare.
Secțiunea 5
Partea română a cerut părții ungare să ofere informații scrise privind accidentul ecologic de la Kolontar, după cum urmează:
Întrebări privind accidentul ecologic de la Kolontar
1. Descrieți activitatea din Kolontar și explicați cum a fost reglementată această activitate.
2. În ce an a fost acordat permisul de mediu, în conformitate cu Directiva EIM a acestui proiect, și când a început activitatea în Kolontar?
3. Autoritățile ungare au aplicat principiul monitorizării postproiect referitor la acest proiect?
4. Autoritățile ungare au monitorizat activitatea în mod regulat? Când a avut loc ultima inspecție și care au fost rezultatele acestei inspecții?
5. Documentația proiectului a conținut planuri de urgență, dacă da, au fost luate măsurile în conformitate cu aceste planuri?
6. Care sunt măsurile de reducere care au fost luate?
7. Ce alternative tehnologice au fost studiate în conformitate cu cerințele Directivei EIM în faza de planificare a proiectului și cum a fost motivată tehnologia de implementare aleasă?
8. Care sunt adevăratele motive ale accidentului?
9. De ce România nu a fost notificată de această activitate în faza de planificare a proiectului?
10. De ce România nu a fost notificată în baza Directivei IPPC în stadiul de autorizare? Este această activitate prevăzută în anexa 1 la Directiva 2008/1/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind prevenirea și controlul integrat al poluării (Directiva IPPC)?
11. Cine va suporta costurile de remediere ale accidentului pe teritoriul ungar?
12. A fost permisul de activitate asigurat financiar împotriva acestui tip de avarii de mediu?
13. Siturile Natura 2000 sunt afectate de acest accident?
14. Vă rog să oferiți o evaluare a implementării Directivei 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului privind responsabilitatea în Ungaria.
Partea ungară a amintit informarea detaliată scrisă oferită în cadrul Consiliului de mediu al UE din octombrie 2010 și alte informații prezentate pentru partea română în cadrul vizitei domnului ministru Borbely la Budapesta și Kolontar în data de 28 octombrie 2010.
Secțiunea 6
Ca urmare a propunerii părții române, părțile au agreat ca următoarea reuniune a Grupului permanent de experți pentru protecția mediului să fie organizată în prima jumătate a anului 2011 în Ungaria. Conducătorii grupurilor ungar și român vor circula agenda propusă pentru următoarea întâlnire pe e-mail.
În concluzie, partea română a sugerat ca dialogul privind domeniile discutate la București să continue la nivel de experți folosind alte forme de comunicare (de exemplu, e-mail) până la următoarea reuniune.
Protocolul a fost aprobat de conducătorii Grupului permanent de experți pentru protecția mediului:
Prezentul protocol a fost negociat în limba engleză, fiecare parte realizând traducerea în limba română și limba maghiară. Două copii ale fiecărei versiuni din fiecare limbă (maghiară/română/engleză) au fost semnate de părți, toate textele fiind egal autentice. Totuși, versiunea în limba engleză reprezintă bază de clarificare a oricăror aspecte între părți privind interpretarea textului acestui protocol.
Pentru partea română,
Dorina Mocanu
Pentru partea ungară,
Zsuzsanna Bibok
Anexa la anexa nr. III la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
LISTA PARTICIPANȚILOR
la cea de-a opta reuniune a Grupului permanent
de experți pentru protecția mediului din cadrul
Comisie mixte româno-ungare pentru protecția mediului
București, 27 octombrie 2010
Grupul de experți pentru protecția mediului
Partea română:
Dorina Mocanu - conducătorul grupului -director, Direcția controlul poluării și evaluare impact, Ministerul Mediului și Pădurilor
Franciska Zsigmond - consilier pentru afaceri europene, coordonator al Direcției relații externe și protocol, Ministerul Mediului și Pădurilor
Iuliana Chidu - consilier pentru afaceri, Direcția afaceri europene, Ministerul Mediului și Pădurilor
Adriana Maria Stoica - consilier superior, Direcția controlul poluării și evaluare impact, Ministerul Mediului și Pădurilor
Felicia Ioana - consilier superior, Direcția controlul poluării și evaluare impact, Ministerul Mediului și Pădurilor
Iliuță Paraschiv - consilier superior, Direcția controlul poluării și evaluare impact, Ministerul Mediului și Pădurilor
Simona Mihaela Ghiță - șef serviciu, Direcția managementul deșeurilor și substanțe periculoase, Ministerul Mediului și Pădurilor
Ion Nae Mușetoiu - consilier asistent, Direcția managementul deșeurilor și substanțe periculoase, Ministerul Mediului și Pădurilor
Florentina Manea - director, Direcția schimbări climatice și dezvoltare durabilă, Ministerul Mediului și Pădurilor
Mirina Roman - șef serviciu, Direcția schimbări climatice și dezvoltare durabilă, Ministerul Mediului și Pădurilor
Reka Incze - translator - consilier personal al președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului
Partea ungară:
Zsuzsanna Bibok - director adjunct, Departamentul pentru protecția mediului și dezvoltare, Ministerul Dezvoltării
Csaba Marko - director adjunct, Departamentul pentru managementul deșeurilor, Ministerul Dezvoltării Rurale
Dr. Zsuzsanna Pocsai - consilier-șef, Departamentul pentru protecția mediului și dezvoltare, Ministerul Dezvoltării Rurale
Anexa IV la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
MINUTA
celei de-a șasea reuniuni a Grupului Roșia Montană
din cadrul Comisiei mixte româno-ungare
pentru protecția mediului
București, 27 octombrie 2010
Participanți:
Partea română:
Dorina Mocanu - director, Direcția controlul poluării și evaluare impact, Ministerul Mediului și Pădurilor
Daniela Pineta - șef serviciu, Serviciul evaluare impact, Ministerul Mediului și Pădurilor
Luminița Andrei - consilier, Ministerul Mediului și Pădurilor
Cornel Popescu - șef serviciu, Direcția generală pentru resurse minerale, Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri
Felix Zaharia - secretar III, Direcția drept internațional și tratate
Geanina Vanghele - șef Birou SEVESO, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Administrației și Internelor
Liana Bojneagu - manager public, Ministerul Mediului și Pădurilor
Partea ungară:
Peter Kovacs - șef Departament pentru managementul bazinelor râurilor și protecția apelor, Ministerul Dezvoltării Rurale
Virag Pomozi - consilier-șef, Departamentul pentru protecția și managementului mediului, Ministerul Dezvoltării Rurale
Jozsef Andor Szabo - atașat pentru agricultură, Ambasada Republicii Ungare
Reuniunea a avut loc la București, România, în 27 octombrie 2010, la sediul Ministerul Mediului și Pădurilor, așa cum a fost agreat la cea de-a șasea sesiune a Comisie mixte româno-ungare desfășurate la Snagov, în România, în 28 septembrie 2008, și a fost reconfirmat la cea de-a șaptea reuniune a Comisiei mixte româno-ungare, desfășurată la Budapesta, în Republica Ungară, în 10 septembrie 2009, și ca urmare a informării oferite la data de 7 octombrie 2010 de Ministerul Mediului și Pădurilor, prin Scrisoarea nr. 7.802/LB/7.10.2010.
În deschiderea întâlnirii părțile au adoptat agenda, agreată în prealabil.
1. Părțile au reamintit toți pașii urmați în procedura națională de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Roșia Montană (RM), precum și din consultările bilaterale româno-ungare. Părțile au notat că pentru proiectul Roșia Montană procesul schimbului de informații a fost reluat ca urmare a depunerii unui nou certificat de urbanism de către dezvoltator. Partea ungară a fost informată că partea română era în poziția de a continua procedura EIM pentru că documentele depuse, inclusiv noul certificat de urbanism, aveau efecte juridice.
2. Partea română a informat partea ungară că, pentru zona de implementare a proiectului, Planul urbanistic zonal - PUZ se află în revizuire. În ceea ce privește procesul de planificare pentru PUZ, a fost realizată o evaluare strategică de mediu (SEA) de către Agenția Regională pentru Protecția Mediului Sibiu, în conformitate cu reglementările europene relevante, la care partea ungară a fost consultată. Au fost prezentate clarificări referitoare la procedura SEA pentru PUZ Roșia Montană, subliniind faptul că partea ungară va fi informată, în conformitate cu Directiva SEA, în ceea ce privește finalizarea procedurii SEA. Au fost oferite clarificări în ceea ce privește certificatul de urbanism. Acest certificat este parte a documentației proiectului și este necesar pentru a obține aprobarea de dezvoltare, când dezvoltatorul - RMGC - trebuie să aducă documentația tehnică în conformitate cu reglementările de urbanism.
3. În ceea ce privește procedura EIM pentru proiectul Roșia Montană, implementată în conformitate cu prevederile EIM ale legislației române în vigoare, procesul de consultare a autorităților române asupra informației EIM prezentate de către dezvoltator în Raportul EIM are loc în cadrul unei Comisii de analiză tehnică (CAT) înființată la nivel central.
Opiniile exprimate de CAT au condus la concluzia că era necesară actualizarea documentației, atât forma, cât și conținutul, ca o consecință a schimbărilor legislației de mediu care au avut loc între anii 2006-2010. Având în vedere că nu există un termen-limită stabilit prin legislația românească pentru ca dezvoltatorul să actualizeze și să depună documentația revizuită pentru a îndeplini cerințele CAT, partea română nu poate să prevadă o dată anume pentru noua depunere.
4. După depunerea documentației actualizate, în conformitate cu legislația pentru protecția mediului în vigoare, CAT va analiza calitatea și conținutul acesteia. Partea ungară a cerut părții române să ofere informații privind depunerea, să trimită documentația actualizată și apoi decizia finală. Așa cum este prevăzut de legislația românească, decizia finală va lua forma unei hotărâri a Guvernului. Partea română a precizat că partea ungară va fi informată despre depunere și va primi o versiune actualizată în limba engleză, așa cum va fi depusă de dezvoltator. Pentru a finaliza consultarea transfrontieră în baza art. 5 din Convenția Espoo, partea română va transmite părții ungare informațiile cerute în timpul consultărilor transfrontiere și depuse de dezvoltator, așa cum a fost agreat în timpul consultărilor care au avut loc în perioada 30-31 iulie 2007 la București.
Prezenta minută (două pagini) a fost negociată în limba engleză, fiecare parte realizându-și traducerea în limba română/maghiară. Două copii ale versiunii în limba engleză au fost semnate de către părți, versiunea în limba engleză reprezentând baza de clarificări între părți în ceea ce privește interpretarea textului minutei.
Pentru partea română,
Daniela Pineta
Pentru partea ungară,
Peter Kovacs
Anexa V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
MINUTA
celei de-a șasea întâlniri oficiale a Grupului permanent
de experți pentru proiecte și programe internaționale
din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția
mediului
București, 11 octombrie 2010
Obiective
În conformitate cu cele stipulate în Regulile de procedură ale Grupului permanent de experți pentru proiecte și programe internaționale (denumit în continuare grupul de experți), precum și cu cele convenite la cea de-a cincea întâlnire oficială ce a avut loc la Szarvas, Ungaria, în perioada 6-7 iulie 2010, principalele obiective ale întâlnirii au fost următoarele:
● informări bilaterale privind stadiul implementării programelor operative de mediu din cele două țări, precum și schimb de experiență în domeniu;
● informarea reciprocă asupra stadiului actual al proiectelor relevante pentru sprijinirea programelor de cooperare transfrontalieră, precum și asupra proiectelor de mediu derulate în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 (PCT HU-RO);
● trecerea în revistă a stadiului implementării programului de lucru pentru perioada 2009-2010 și stabilirea unui program de lucru pentru perioada 2011-2012.
Agenda
Lista participanților este prezentată în anexa nr. 1 a prezentului document.
Principalele puncte de pe ordinea de zi au fost:
● informări cu privire la stadiul implementării programelor operaționale din domeniul protecției mediului;
● schimb de experiență în legătură cu Programul operațional sectorial de mediu (România), respectiv Programul operațional pentru mediu și energie (Ungaria);
● discuții cu privire la strategia și metodologia de motivare a personalului Autorității de management și al organismelor intermediare;
● informări asupra proiectelor cu importanță bilaterală;
● informări despre stadiul proiectelor aflate în lucru (perioada 2009-2010);
● pregătirea programului de lucru pentru perioada 2011-2012.
Minuta
Domnul Laszlo Borbely, ministrul mediului și pădurilor, a deschis întâlnirea, subliniind importanța cooperării grupului de lucru și mai ales a schimbului de experiență acumulată în timpul procesului de implementare a programelor operaționale de mediu, făcând totodată referire și la politica de coeziune viitoare și la noile perspective financiare.
Doamna Doina Luminița Franț și doamna Martina Makai, în calitatea lor de lideri ai delegațiilor române și ungare, au deschis lucrările întâlnirii prezentând membrii delegațiilor și agenda.
Delegații au prezentat stadiul implementării programelor operaționale de mediu - Programul operațional sectorial mediu (România), respectiv Programul operațional pentru mediu și energie (Ungaria) - și au răspuns întrebărilor specifice formulate de participanți. Prezentările se regăsesc în anexa nr. 2 a prezentului document.
În vederea continuării schimbului de experiență în cadrul grupului de experți, participanții au propus pentru următoarea ședință, care va avea loc la Budapesta, următoarele teme de discuție:
● evaluarea Programului operațional sectorial de mediu (România), respectiv a Programului operațional pentru mediu și energie (Ungaria);
● achiziții publice (aplicarea legislației naționale și europene, modele de documentații de atribuire);
● motivarea personalului AM/OI din fondurile de asistență tehnică;
● alte subiecte relevante.
Părțile au susținut prezentări cu privire la stadiul actual al proiectelor de importanță bilaterală, discutând totodată și noile propuneri de proiecte de interes comun. Părțile au consimțit transmiterea prin e-mail a listei proiectelor de importanță comună într-o perioadă de două săptămâni de la data întâlnirii. Grupul de experți va colabora și în viitor, prin actualizarea permanentă a listei de proiecte de importanță comună și prin informări reciproce.
Doamna Anamaria Marinescu, reprezentantă a Autorității Naționale din România, a prezentat stadiul implementării, precum și posibilitățile viitoare de finanțare a proiectelor de interes comun din sectorul de mediu, gospodărirea apelor și protecția naturii. Părțile au dezbătut și posibilitatea finanțării unor proiecte în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina.
În ultima parte a întâlnirii grupul de experți a întocmit programul de lucru pentru perioada 2011-2012 (anexa nr. 4).
Totodată, aceștia au decis că cea de-a șaptea reuniune să aibă loc în intervalul martie-aprilie 2011, în Ungaria.
Prezenta minută a fost elaborată și semnată la data de 11 octombrie 2010 la București, de către liderii grupurilor din cadrul Grupului permanent de experți româno-ungar pentru proiecte și programe internaționale:
Martina Makai,
în numele Ministerului Mediului și Apei
din Ungaria
Doina Luminița Franț,
în numele Ministerului Mediului din România
Anexa 1
la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
PARTICIPANȚII
celei de-a șasea întâlniri oficiale a Grupului
permanent de experți pentru proiecte și programe
internaționale din cadrul Comisiei mixte
româno-ungare pentru protecția mediului
București, 11 octombrie 2011
ROMÂNIA
Doina Franț - director general, Direcția generală AM POS Mediu - lider de grup
Florian Burnar - director, Direcția programe și evaluare, Direcția generală AM POS Mediu
Jozsef-Attila Nagy - director, Direcția asistență tehnică, Direcția generală AM POS Mediu
Marinela Naumescu - director, Direcția Fondul de coeziune, Direcția generală AM POS Mediu
Aura Dragomir - șef serviciu, Direcția fonduri structurale, Direcția generală AM POS Mediu
Mădălina Cozma - director, Direcția proiecte și comunicare, Agenția Națională pentru Protecția Mediului
Anamaria Marinescu - consilier, coordonator al Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013
UNGARIA
Martina Makai - șef serviciu, Ministerul Dezvoltării Rurale, Departamentul politici de mediu - lider de grup
Andras Csanady - consilier șef, Ministerul Dezvoltării Rurale, Secretariatul de Stat pentru Mediu
Zsuzsa Gulyasne-Nagy - consilier, Ministerul Dezvoltării Rurale, Secretariatul de Stat pentru Mediu
Ors Marczin - consilier superior, Ministerul Dezvoltării Rurale, Secretariatul de Stat pentru Mediu
Norbert Boros - șef compartiment, Unitatea independentă pentru PO Mediu și Energie
Anexa 2
la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
Anexa 3
(la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
Anexa 4
la anexa nr. V la Protocolul celei de-a opta reuniuni a Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
PROGRAM DE LUCRU 2011 - 2012
întocmit cu ocazia celei de-a șasea întâlniri oficiale
a Grupului permanent de experți pentru proiecte și
programe internaționale din cadrul Comisiei mixte
româno-ungare pentru protecția mediului
București, 11 octombrie 2010
Obiectivele perioadei 2011-2012
● Sprijinirea activității celorlalte grupuri permanente de experți din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului
● Schimb de experiență dobândită în timpul procesului de implementare a programelor operaționale de mediu - Programul operațional sectorial de mediu (România), respectiv Programul operațional pentru mediu și energie (Ungaria)
● Urmărirea implementării proiectelor din cadrul programelor transfrontaliere finanțate de Uniunea Europeană: Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, Programul de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina
● Sprijin în elaborarea proiectelor comune, prin asigurarea unei bune comunicări, prin crearea unui portofoliu de proiecte și de propuneri de proiecte comune, precum și prin identificarea posibilelor surse de finanțare
● Urmărirea elaborării politicii de coeziune pentru perioada 2014-2020, armonizarea priorităților naționale, acolo unde este relevant, cu accent pe aspectele specifice cooperării la nivel de proiecte de protecția naturii
Sarcini
1. Sprijinirea activității celorlalte grupuri permanente de experți din cadrul Comisiei mixte româno-ungare pentru protecția mediului și a Comisiei maghiaro-române de gospodărire a apelor prin furnizarea de informații cu privire la posibilitățile și mecanismele relevante de finanțare, precum și prin identificarea de noi posibile surse de finanțare pentru necesarul de investiții identificat de către aceștia
2. Informări bilaterale asupra procesului de implementare a Programului operațional sectorial de mediu (România), respectiv a Programului operațional pentru mediu și energie (Ungaria), incluzând următoarele elemente:
a) informări asupra stadiului implementării;
b) schimb de experiență în domenii precum:
(i) evaluarea Programului operațional sectorial de mediu (România), respectiv a Programului operațional pentru mediu și energie (Ungaria);
(îi) achiziții publice (aplicarea legislației naționale și europene, modele de documentații de atribuire)
(iii) motivarea personalului AM/OI din fondurile de asistență tehnică;
(iv) alte subiecte relevante.
c) organizare de evenimente vizând schimbul de experiență între organisme naționale și regionale implicate în procesul de implementare a acestor proiecte (de exemplu, ministere, organisme intermediare, beneficiari, alte autorități relevante).
3. Informări reciproce despre proiectele reprezentative din cadrul programelor transfrontaliere finanțate de Uniunea Europeană, cu accent pe cele din cadrul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 și a Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina
4. Crearea unui mecanism de coordonare pentru identificarea timpurie a proiectelor de interes comun din domeniul protecției mediului, gospodăririi apelor și protecției naturii și armonizarea punctelor de vedere în privința sprijinului acordat prin intermediul Programului de cooperare transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013 sau al altor programe. Elementele mecanismului de coordonare vor cuprinde:
a) centralizarea propunerilor de proiecte de la potențialii beneficiari, respectiv de la celelalte grupuri ale Comisiei mixte româno -ungare pentru protecția mediului;
b) dezbaterea propunerilor de proiect în cadrul Grupului permanent de experți pentru proiecte și programe internaționale;
c) informări reciproce privind stadiul proiectelor de interes comun și propunerile de proiect comune.
5. Informări reciproce asupra stadiului actual al pregătirilor la nivel național a noii politici de coeziune pentru perioada de finanțare 2014-2020 și asupra priorităților naționale relevante, în scopul asigurării unei abordări unitare în privința proiectelor de interes comun din domeniul protecției mediului, cum ar fi:
a) o mai bună transpunere a aspectelor de mediu naționale în noua politică de coeziune și în strategia UE 2020;
b) previziunile financiare vizând protecția mediului;
c) sprijin reciproc pentru elaborarea în timp a unor ghiduri specifice pentru următoarea perioadă de programare, ce vor putea fi aplicate și proiectelor de mediu;
d) elaborarea unei "noi generații" de programe transfrontaliere.
---------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.