Decizia nr. 801/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 221/2009 2 iunie 2009 (prevederi anume) privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pr…
Augustin Zegrean - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009
privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Alexandru Poosz în Dosarul nr. 1.465/83/2010 al Tribunalului Satu Mare - Secția civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.885D/2010 având ca obiect o excepție de neconstituționalitate identică, ridicată de Nicolina Ciobotaru, prin mandatar, în Dosarul nr. 906/91/2010 al Tribunalului Vrancea - Secția civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Magistratul-asistent referă asupra faptului că dovada de comunicare a procedurii de citare cu autorul Nicolina Ciobotaru s-a întors cu mențiunea "destinatar decedat" și că la dosar s-a depus o cerere prin care mandatarul acestuia solicită judecarea în lipsă.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea consideră că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, în sensul celor reținute de Curte în jurisprudența sa.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 4 iunie 2010 și 11 mai 2010, pronunțate în dosarele nr. 1.465/83/2010 și nr. 906/91/2010, Tribunalul Satu Mare - Secția civilă și Tribunalul Vrancea - Secția civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a), respectiv
art. 5 din Legea nr. 221/2009
privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Excepția a fost ridicată de reclamanții Alexandru Poosz și Nicolina Ciobotaru, prin mandatar, în cauze având ca obiect acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare, în care s-a invocat, în temeiul textului de lege criticat, excepția lipsei calității procesuale active a primului autor, precum și excepția inadmisibilității acțiunii introduse de cel de-al doilea autor.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii susțin că prevederile
art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009
încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) referitor la accesul liber la justiție, art. 46 privind dreptul la moștenire și art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiției, deoarece creează discriminări între clasele de moștenitori, restrângând nejustificat beneficiarii despăgubirilor prevăzute de
Tribunalul Satu Mare - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece printr-o dispoziție dintr-o lege ordinară se restrânge categoria moștenitorilor îndreptățiți la beneficiul măsurilor reparatorii.
Tribunalul Vrancea - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, ajungând la concluzia, prin folosirea argumentelor de interpretare sistematică și analogică cu alte prevederi legale, că "interpretarea dispozițiilor
art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009
nu poate conduce la soluția că soțul sau descendenții celui condamnat ar putea beneficia de dreptul la despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit de cel condamnat".
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009
privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009.
Dispozițiile
art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009
au fost modificate prin
art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2010
pentru modificarea și completarea
privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, și pentru suspendarea aplicării unor dispoziții din titlul VII al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 1 iulie 2010, dispozițiile modificatoare având următoarea redactare:
" Art. I. - Legea nr. 221/2009
privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 5 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
«a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la:
1. 10.000 de euro pentru persoana care a suferit condamnarea cu caracter politic în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic;
2. 5.000 de euro pentru soțul/soția și descendenții de gradul I;
3. 2.500 de euro pentru descendenții de gradul al II-lea;»"
Articolul I
pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2010
modifică și completează dispozițiile de lege criticate, prin introducerea a 3 puncte ce stabilesc plafoane maxime ale cuantumului despăgubirilor, iar fraza a doua a art. 5 alin. (1) lit. a) din lege a fost preluată și completată prin
art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2010
referitor la introducerea unui nou alineat al art. 5, și anume alin. (1^1).
Potrivit
art. 62 din Legea nr. 24/2000
privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.
Prin Decizia Plenului Curții Constituționale nr. III din 31 octombrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 9 noiembrie 1995, instanța de contencios constituțional a statuat că, în cazul în care, după invocarea unei excepții de neconstituționalitate în fața instanțelor judecătorești, prevederea legală supusă controlului a fost modificată, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității prevederii legale, în noua sa redactare, numai dacă soluția legislativă din legea modificată este, în principiu, aceeași cu cea dinaintea modificării.
Or, dispozițiile
art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 , astfel cum au fost modificate și completate prin
art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2010 , cuprind două soluții legislative distincte, și anume: pe de-o parte, teza întâi privind acordarea unor despăgubiri (soluție legislativă preluată și de dispozițiile modificatoare), iar pe de altă parte, teza a doua, adică pct. 1-3 ale lit. a), referitoare la plafonarea cuantumului acestor despăgubiri (soluție legislativă introdusă prin dispozițiile modificatoare).
Întrucât în cauza de față autorii excepției de neconstituționalitate critică faptul că soluția legislativă de acordare a despăgubirilor [soluție cuprinsă și în dispozițiile
art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009 , în forma anterioară modificării] privește numai anumite categorii de moștenitori beneficiari ai acestora, se constată că obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie, așadar, numai dispozițiile
art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 , modificate prin
art. XIII din Legea nr. 202/2010
privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, potrivit cărora:
"(1) Orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acestei persoane, soțul sau descendenții acesteia până la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instanței prevăzute la art. 4 alin. (4), în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:
a) acordarea unor despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare în cuantum de până la:
[...]".
Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) referitor la accesul liber la justiție, art. 46 privind dreptul la moștenire și art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiției.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că
art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009
reglementează soluția legislativă de acordare a despăgubirilor pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare, ce pot fi cerute de orice persoană care a suferit condamnări cu caracter politic în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sau care a făcut obiectul unor măsuri administrative cu caracter politic, precum și, după decesul acesteia, de soțul sau de descendenții săi până la gradul al II-lea inclusiv. Autorii excepției de neconstituționalitate critică limitarea, de către textul de lege supus controlului de constituționalitate, a categoriilor de moștenitori beneficiari ai despăgubirilor.
Or, Curtea constată că ulterior sesizării sale, prin
deciziile nr. 1.358 din 21 octombrie 2010
și nr. 1.360 din 21 octombrie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 15 noiembrie 2010, s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile
art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009
sunt neconstituționale.
Având în vedere cele arătate, precum și critica autorilor excepției de neconstituționalitate care se referă la limitarea categoriilor de moștenitori beneficiari ai despăgubirilor, Curtea constată că declararea ca neconstituțională a soluției legislative de acordare a despăgubirilor privește și categoriile de beneficiari ai acestora.
Or, potrivit
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale".
Prin urmare, reținând că acest caz de inadmisibilitate a excepției de neconstituționalitate a intervenit între momentul sesizării Curții Constituționale și momentul pronunțării instanței de contencios constituțional asupra excepției de neconstituționalitate, aceasta urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.
De altfel, în acest sens, s-a mai pronunțat Curtea și prin
Decizia nr. 1.578 din 7 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 24 ianuarie 2011.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009
privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, excepție ridicată de Alexandru Poosz și Nicolina Ciobotaru, prin mandatar, în dosarele nr. 1.465/83/2010 și nr. 906/91/2010 ale Tribunalului Satu Mare - Secția civilă și, respectiv, Tribunalului Vrancea - Secția civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 21 iunie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.