Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 855/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară

prezumat în vigoare

Data actului
23 iunie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 600 din 25 august 2011
Citat de
3 acte
Citează
3 acte
Structură
0 articole · 8.819 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antonella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 38 alin. (1) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Ionuț-Bogdan Luca în Dosarul nr. 7.733/271/2008 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 4 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 7.733/271/2008, Judecătoria Oradea - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 38 alin. (1) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Ionuț-Bogdan Luca într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea unei plângeri împotriva încheierii de carte funciară.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece creează o discriminare între judecătorie, care nu dispune de personalitate juridică, și celelalte persoane juridice, care dispun de personalitate juridică. Astfel, judecătorii de la judecătorie nu pot pretinde că au același statut cu judecătorii de la tribunal, având în vedere criteriul persoanei de drept public - tribunalul în raport cu judecătoria, hotărârea ce o va pronunța judecătoria fiind marcată de lipsa de personalitate a instanței.

Judecătoria Oradea - Secția civilă consideră că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, deoarece lipsa personalității juridice a judecătoriei nu aduce atingere statutului judecătorilor acestei instanțe, statut care este stabilit prin

Legea nr. 303/2004 , în mod egal, fără a se face vreo referință la instanța la care aceștia își desfășoară activitatea.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Astfel, normele supuse controlului de constituționalitate nu instituie nicio discriminare pe considerente arbitrare între judecătorii de le judecătorii față de cei de la instanțele ierarhic superioare, fiind vorba, în esență, de modul de organizare, prin lege, a instanțelor judecătorești și de stabilirea unor reguli de funcționare a acestora.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 21 alin. (1), art. 124 și art. 126 alin. (1), (2) și (5) din Constituție, arată că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere acestor prevederi constituționale. Regulile de organizare și funcționare a instanțelor de judecată sunt adoptate de legiuitor în aplicarea prevederilor art. 124-126 din Constituție, care cuprind principiile generale potrivit cărora se organizează instanțele judecătorești și se realizează justiția, fără a conține nicio prevedere contrară textelor constituționale de referință. Legiuitorul constituant a lăsat la latitudinea legiuitorului ordinar modul concret de reglementare a problemelor care privesc organizarea instanțelor judecătorești.

Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 53 din Constituție, apreciază că textele de lege criticate nu pun în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 38 alin. (1) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, prevederi care au următorul cuprins: "Judecătoriile sunt instanțe fără personalitate juridică, organizate în județe și în sectoarele municipiului București, potrivit anexei nr. 1."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5), ale art. 2 alin. (2), ale art. 16 alin. (2), ale art. 20, ale art. 21 alin. (1), ale art. 53, ale art. 73 alin. (3), ale art. 124, ale art. 126 alin. (1), (2) și (5) și ale art. 148 alin. (2) și (4).

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Statutul judecătorilor este reglementat la nivel constituțional în art. 125, dispoziții care fac parte din titlul III "Autoritățile publice", cap. VI "Autoritatea judecătorească", secțiunea 1 "Instanțele judecătorești" (art. 124-130). Potrivit art. 125 din Legea fundamentală, judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili; propunerile de numire, precum și promovarea, transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența Consiliului Superior al Magistraturii, iar funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. La nivel infraconstituțional, statutul magistraților este reglementat prin

Legea nr. 303/2004 , potrivit căreia judecătorii sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali.

Așadar, Curtea constată că statutul judecătorilor, astfel cum este reglementat la nivel constituțional și infraconstituțional, este același, indiferent de instanța judecătorească în cadrul căreia aceștia își desfășoară activitatea. Totodată, Curtea reține că hotărârea judecătorească nu poate fi influențată de gradul instanței judecătorești unde își desfășoară activitatea judecătorul care a pronunțat-o, astfel cum în mod eronat susține autorul excepției, considerând că hotărârea pronunțată de judecătorie "este marcată de lipsa de personalitate a instanței".

În concluzie, toate susținerile autorului excepției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, dispozițiile de lege criticate fiind conforme cu prevederile art. 1 alin. (3), (4) și (5), ale art. 16 alin. (2), ale art. 53, ale art. 124, ale art. 126 din Legea fundamentală și, în consecință, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 alin. (1) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, astfel cum a fost formulată, urmează a fi respinsă ca atare.

În final, Curtea constată că celelalte dispoziții constituționale invocate de către autorul excepției nu au legătură cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 38 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 .

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 38 alin. (1) din Legea nr. 304/2004

privind organizarea judiciară, excepție ridicată de Ionuț-Bogdan Luca în Dosarul nr. 7.733/271/2008 al Judecătoriei Oradea - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 iunie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.