Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 696/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia

prezumat în vigoare

Data actului
31 mai 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 601 din 25 august 2011
Citează
8 acte
Structură
0 articole · 14.101 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 213/1998 17 noiembrie 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia

Are ca temei 3

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 346/2004 14 iulie 2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii
  • OG nr. 39/2005 14 iulie 2005 (prevederi anume) privind cinematografia

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006

pentru aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 39/2005

privind cinematografia, excepție ridicată de Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor "Româniafilm" din București, în Dosarul nr. 125/30/2010 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca devenită inadmisibilă, în ceea ce privește prevederile

art. II pct. 2, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006 , și ca neîntemeiată, pentru celelalte prevederi legale criticate, sens în care invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 269/2010 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 125/30/2010, Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor " art. II pct. 1, pct. 2, pct. 5 și pct. 9 din Legea nr. 303/2008

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 39/2005

privind cinematografia, precum și pentru modificarea

Legii nr. 328/2006

pentru aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 39/2005

privind cinematografia", excepție ridicată de Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor "Româniafilm" din București, într-o cauză civilă având ca obiect o ordonanță președințială.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prin prevederile de lege criticate se instituie o modalitate sui-generis de trecere a unor categorii de bunuri din domeniul privat al statului în domeniul public al comunelor, orașelor, municipiilor și "sectoarelor municipiului București", încălcându-se astfel dispozițiile

art. 136 alin. (2) din Constituție și prevederile Legii nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.

Autorul excepției mai susține că prevederile art. II pct. 5 din legea atacată încalcă principiul autonomiei locale, statuat de art. 120 alin. (1) din Constituție, deoarece "consiliul local al unității administrativ-teritoriale beneficiare este obligat să își însușească, prin hotărâre, preluarea unui bun, în proprietate publică, doar pe baza voinței primarului și a reprezentantului Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor "Româniafilm", exprimată prin intermediul unui simplu protocol". Textele de lege criticate contravin și principiului statuat de art. 136 alin. (4) din Constituție, deoarece, cu toate că, prin art. II pct. 1 din legea examinată, sălile și grădinile de spectacol cinematografic sunt trecute din domeniul privat al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale, iar prin pct. 9 al aceluiași articol se interzice autorităților administrației publice locale trecerea imobilelor preluate în temeiul acestor prevederi legale din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autorități, totuși la pct. 11 se dispune că autoritățile administrației publice locale pot iniția procedura de privatizare în favoarea titularului contractului de închiriere a respectivului imobil. Cu privire la bunurile mobile rezultate prin investițiile contractantului, se arată că pct. 1 al

art. II din Legea nr. 303/2008

naționalizează bunurile mobile ale chiriașilor prin trecerea lor din proprietatea privată a statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale.

Referitor la modalitatea de adoptare a legilor organice, autorul excepției arată că

Legea nr. 303/2008

a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale, deoarece art. II a fost introdus și adoptat de Camera Deputaților după ce legea a fost dezbătută și adoptată de Senat, fără însă ca la adoptarea acesteia să fi fost întrunit cvorumul necesar.

Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor "Româniafilm" susține neconstituționalitatea prevederilor criticate mai mult prin raportare la prevederile

Legii nr. 213/1998

și mai puțin sub aspectul contrarietății cu dispozițiile constituționale invocate.

Astfel, arată că reglementarea criticată nu contravine normelor constituționale invocate în susținerea excepției, sens în care referă asupra jurisprudenței Curții Constituționale în materie.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, așa cum reiese din încheierea de sesizare, prevederile

art. II pct. 1, 2, 5 și 9 din Legea nr. 303/2008

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2008

pentru modificarea și completarea

Ordonanței Guvernului nr. 39/2005

privind cinematografia, precum și pentru modificarea

Legii nr. 328/2006

pentru aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 39/2005

privind cinematografia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008.

Din examinarea succesiunii actelor normative în materie, precum și a notelor scrise ale autorului excepției, Curtea constată că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate asupra căruia urmează a se pronunța îl constituie prevederile

art. II pct. 1, 2, 5, 9, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006

pentru aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 39/2005

privind cinematografia, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 649 din 27 iulie 2006, astfel cum au fost modificate și completate prin

art. II pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 7/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 15 februarie 2008, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 303/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 894 din 30 decembrie 2008.

Textele legale criticate au următorul conținut:

"Art. II. - 1. La data intrării în vigoare a prezentei legi, sălile și grădinile de spectacol cinematografic, prevăzute în anexa nr. 1 la

Ordonanța Guvernului nr. 39/2005

privind cinematografia, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 328/2006 , cu modificările și completările ulterioare, aflate în domeniul privat al statului și în administrarea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «România-Film», împreună cu terenurile și bunurile mobile aferente, trec în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale locale, comunale, orășenești, municipale și al sectoarelor municipiului București, după caz, și în administrarea consiliilor locale respective.

2. Bunurile mobile aflate în inventarul sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic trec în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale locale și în administrarea consiliilor locale ale acestora. [...]

5. Punerea în aplicare a dispozițiilor pct. 1-4 se face pe baza unui protocol încheiat între primarul unității administrativ-teritoriale beneficiare și reprezentantul mandatat de către conducerea Regiei Autonome de Distribuție și Exploatare a Filmelor «România-Film», în acest scop, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Protocolul încheiat va fi asumat de către consiliile locale respective prin hotărâre. [...]

9. Prin derogare de la dispozițiile

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998

privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, se interzice autorităților administrației publice locale trecerea imobilelor preluate în baza prezentei legi din domeniul public în domeniul privat al respectivelor autorități administrativ-teritoriale.[...]

11. În cazul sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic care la data preluării fac obiectul unui contract de închiriere ce prevede în mod expres obligativitatea difuzării de film cinematografic, autoritățile administrației publice locale pot iniția procedura de privatizare în favoarea contractantului, în baza dispozițiilor

Legii nr. 346/2004

privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, cu modificările și completările ulterioare, dacă difuzarea de film cinematografic s-a făcut constant și au fost respectate toate clauzele contractuale.

12. În termen de maximum 30 de zile de la preluarea sălilor și grădinilor de spectacol cinematografic, în baza prezentei legi, beneficiarii contractelor de închiriere pot să notifice intenția de cumpărare consiliului local al autorității administrativ-teritoriale respective, cu respectarea prevederilor în vigoare."

Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) care consacră supremația Constituției și obligativitatea respectării sale și a legilor, ale art. 44 alin. (1) referitor la principiul garantării dreptului de proprietate privată, ale art. 73 alin. (3) lit. m) conform cărora regimul juridic general al proprietății și al moștenirii se reglementează prin lege organică, ale art. 76 alin. (1) care prevăd că "Legile organice [...] se adoptă cu votul majorității membrilor fiecărei Camere", ale art. 120 alin. (1) referitor la principiul autonomiei locale și ale art. 136 - Proprietatea.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textele de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași dispoziții constituționale invocate în cauza de față, și cu o motivare identică.

Astfel, prin

Decizia nr. 269 din 16 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 265 din 23 aprilie 2010, Curtea a constatat, pentru argumentele acolo reținute, că prevederile

art. II pct. 11 și 12 din Legea nr. 328/2006

sunt neconstituționale, în sensul că aceste texte contravin dispozițiilor art. 44, respectiv art. 136 alin. (4) din Constituție, iar prevederile art. II pct. 2 din același act normativ sunt neconstituționale în măsura în care se referă la bunurile mobile, proprietate a persoanelor fizice sau a persoanelor juridice de drept privat, aflate în inventarul sălilor și al grădinilor de spectacol cinematografic.

Așa fiind, în temeiul

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia "Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale", excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. II pct. 2, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006

a devenit inadmisibilă.

În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. II pct. 1, 5 și 9 din același act normativ, prin aceeași decizie, Curtea a constatat că acestea sunt conforme cu Legea fundamentală, astfel încât excepția de neconstituționalitate cu un atare obiect este neîntemeiată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. II pct. 2, 11 și 12 din Legea nr. 328/2006

pentru aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 39/2005

privind cinematografia, excepție ridicată de Regia Autonomă de Distribuție și Exploatare a Filmelor "Româniafilm" din București, în Dosarul nr. 125/30/2010 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. II pct. 1, 5 și 9 din Legea nr. 328/2006

pentru aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 39/2005

privind cinematografia, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 31 mai 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.