Decizia nr. 694/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 138 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Dumitru Ungureanu în Dosarul nr. 2.689/90/2007 al Tribunalului Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.450D/2010.

La apelul nominal, se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 1 iulie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.689/90/2007, Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 138 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Dumitru Ungureanu, într-o cauză având ca obiect angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul excepției susține că dispozițiile

art. 138 din Legea nr. 85/2006

încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 21 și art. 40, sens în care face referire la împrejurări concrete ale cauzei, precum și la aplicarea de către lichidatorul judiciar a dispozițiilor de lege criticate.

Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ fiscal arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 138 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările și completările ulterioare.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autorul excepției invocă prevederile constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul liber la justiție și art. 40 referitoare la dreptul de asociere.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, din care să poată fi dedusă contrarietatea dintre prevederile de lege ce formează obiectul acesteia și dispozițiile constituționale invocate, ci învederează aspectele de fapt referitoare la aplicarea legii de către lichidatorul judiciar. Astfel, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate și motivele invocate în susținerea ei nu privesc, în realitate, constituționalitatea textului de lege criticat, ci modul de interpretare și de aplicare a acestuia. Or, sub aceste aspecte, Curtea a statuat în repetate rânduri că nu este competentă să se pronunțe, acestea urmând a fi soluționate de către instanța de judecată. De asemenea, Curtea reține că a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a instanței de contencios constituțional în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.

De altfel, dispozițiile normative criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, concretizat, de exemplu, în

Decizia nr. 358 din 25 martie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 330 din 19 mai 2010, sau

Decizia nr. 468 din 20 aprilie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 1 iunie 2010.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 138 din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Dumitru Ungureanu în Dosarul nr. 2.689/90/2007 al Tribunalului Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 31 mai 2011.