Decizia nr. 756/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 58 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Partidul Democrat Liberal - Organizația Județeană Iași și de Mihai Miron în Dosarul nr. 4.389/866/2009 al Tribunalului Iași - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, întrucât dispozițiile de lege criticate reglementează o procedură necontencioasă, în conformitate cu prevederile art. 331 și următoarele din Codul de procedură civilă, părțile având posibilitatea de a ataca cu recurs încheierea pronunțată de instanța judecătorească.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 19 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 4.389/866/2009, Tribunalul Iași - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 58 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 . Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Partidul Democrat Liberal - Organizația Județeană Iași și de Mihai Miron într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea cererii de suspendare a executării Încheierii nr. 722 din 11 decembrie 2009 a Judecătoriei Pașcani, prin care a fost validată alegerea primarului din comuna Valea Seacă.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, prin faptul că instanța de judecată a respins cererile de intervenție în nume propriu și a validat alegerea primarului comunei în mod nelegal, încălcându-se astfel dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 din Constituție.

Tribunalul Iași - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate stabili reguli speciale de procedură, în considerarea unor situații speciale.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, pentru următoarele motive: din examinarea prevederilor de lege criticate se observă că acestea reprezintă norme de procedură necontencioasă, care atribuie judecătorului desemnat competența de a dispune asupra alegerii primarului. Într-adevăr, potrivit art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze procedura de judecată și căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, dar, în exercitarea acestui atribut, legiuitorul nu poate face abstracție de celelalte norme și principii privind drepturile și libertățile consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte, a căror respectare este obligatorie.

Sub acest aspect, soluția legislativă criticată nu asigură garanțiile efective ale dreptului la un proces echitabil, care presupune dreptul oricărei persoane interesate de a se adresa unei instanțe independente și imparțiale, instituite de lege, ce va hotărî asupra încălcării drepturilor și libertăților sale cu caracter civil. Astfel, în absența posibilității de a contesta hotărârea judecătorului cu privire la validarea alegerii primarului, textul de lege criticat nu asigură persoanelor care justifică un interes legitim dreptul de a accede și de a participa la o procedură judiciară, caracterizată de principiul contradictorialității și al echilibrului procesual al părților, ca garanții ale unui proces echitabil.

De altfel, aceeași concluzie rezultă și din examinarea prevederilor

Legii nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale, care nu instituie reguli cu privire la posibilitatea de a contesta hotărârea de validare sau invalidare a alegerii primarului, ci face doar o simplă trimitere la dispozițiile

Legii nr. 215/2001 , care, în această materie, nu asigură garanțiile unui proces echitabil. Astfel

art. 99 alin. (5) din Legea nr. 67/2004

stabilește că, pentru primar, dosarul format se înaintează de către biroul electoral de circumscripție, în cel mult 48 ore, la judecătoria sau, după caz, la tribunalul în a cărui rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri, iar în cazul primarului general al municipiului București, la Tribunalul București, în vederea validării mandatelor, potrivit prevederilor

Legii nr. 215/2001 , republicată.

De asemenea,

art. 121 alin. (1) din Legea nr. 67/2004

stabilește că judecarea de către instanță a întâmpinărilor, contestațiilor și a oricăror altor cereri prevăzute de lege se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanța președințială, cu participarea obligatorie a procurorului. Chiar în aceste condiții, apreciem că dispozițiile art. 121 alin. (1) din lege nu sunt aplicabile în cazul contestării hotărârii de validare sau invalidare a alegerii primarului, de vreme ce o asemenea contestație nu este prevăzută de lege.

În plus, observă că soluția legislativă în vigoare, prevăzută de

art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 , este rezultatul mai multor modificări legislative, care în timp au consacrat reguli procedurale diferite în ceea ce privește validarea alegerii primarului, unele dintre acestea în deplină concordanță cu prevederile art. 21 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, art. 58 alin. (1), în redactarea anterioară cuprinsă în

art. I pct. 51 din Legea nr. 286/2006 , permitea, în deplin acord cu normele constituționale, ca împotriva hotărârii date în legătură cu validarea alegerii primarului să se exercite căile de atac prevăzute în cadrul procedurii contencioase, instanța pronunțându-se în termen de 10 zile de la data introducerii cererii de apel sau de recurs, după caz.

De asemenea, spre deosebire de soluția legislativă actuală,

art. 64 din Legea nr. 215/2001 , în forma sa anterioară republicării acestui act normativ, stabilea că hotărârea de invalidare a alegerii primarului poate fi atacată de cel interesat în termen de 5 zile de la pronunțare, la instanța de contencios administrativ.

Pe cale de consecință, în condițiile în care validarea alegerii primarului de către judecătorul desemnat nu se desfășoară după o procedură judiciară caracterizată de contradictorialitate, iar hotărârea dată în cauză nu poate fi supusă niciunei căi de atac, dispozițiile

art. 58 alin. (1) din Legea nr. 215/2001

sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil, persoanele interesate neavând posibilitatea de a uza de toate garanțiile care asigură exercitarea deplină a acestui drept.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 58 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, modificate prin

art. I pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 30 mai 2008.

Textul de lege criticat are următorul cuprins:

- Art. 58 alin. (1): "Validarea alegerii primarului se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau orașul, de către un judecător desemnat de președintele judecătoriei, după îndeplinirea prevederilor

art. 38 alin. (1) și (11) din Legea nr. 334/2006 , cu modificările și completările ulterioare."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor de lege criticate, validarea alegerii primarului se face de către judecătorul desemnat de președintele judecătoriei, în camera de consiliu a judecătoriei în a cărei rază teritorială se află comuna sau orașul, în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor. Potrivit alin. (2) al

art. 58 din Legea nr. 215/2001 , invalidarea alegerii primarului se poate pronunța în cazurile prevăzute la art. 31 alin. (4) din lege, și anume atunci când se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale. Curtea observă că, în cazul primarilor și viceprimarilor, legiuitorul nu a prevăzut expres în

Legea nr. 215/2001

o cale de atac împotriva hotărârii de validare sau invalidare a alegerii primarilor sau viceprimarilor, astfel cum este prevăzută aceasta în cazul alegerii președintelui consiliului local.

Însă, Curtea constată că autorul excepției nu critică lipsa reglementării exprese a căii de atac împotriva hotărârii de validare sau invalidare a alegerii primarului, ci își fundamentează critica de neconstituționalitate pe diversele interpretări ale instanțelor de judecată, care au respins cererile de intervenție în nume propriu și au validat alegerea primarului, fiind astfel încălcat accesul liber la justiție, în opinia autorului excepției.

Or, Curtea constată că aceste susțineri reprezintă aspecte care țin de modalitățile în care instanțele de judecată interpretează și aplică textul de lege criticat, ceea ce nu poate constitui însă obiect al controlului de constituționalitate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 58 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Partidul Democrat Liberal - Organizația Județeană Iași și de Mihai Miron în Dosarul nr. 4.389/866/2009 al Tribunalului Iași - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 iunie 2011.