Decizia nr. 820/2011

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și (11) și

art. 3 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și a prevederilor acestei ordonanțe în ansamblul său, excepție ridicată de Clubul Sportiv Școlar "Șoimii Sibiului" în Dosarul nr. 3.523/85/2009 al Curții de Apel Alba Iulia- Secția de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă cu privire la cererea de acordare a unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător, formulată de Clubul Sportiv Școlar "Șoimii Sibiului".

Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen, având în vedere că excepția a fost ridicată la data de 14 octombrie 2010.

Curtea respinge cererea formulată de Clubul Sportiv Școlar "Șoimii Sibiului".

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, întrucât criticile de neconstituționalitate vizează aplicarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.523/85/2009, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și (11) și

art. 3 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și a prevederilor acestei ordonanțe în ansamblul său, excepție ridicată de Clubul Sportiv Școlar "Șoimii Sibiului" într-un litigiu de contencios administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale, întrucât imobilul ce face obiectul litigiului este proprietatea statului, făcând parte din proprietatea publică. În anul 1942 acest imobil a fost predat gratuit Grupului etnic german de către Biserica Regnicoloră Evanghelică, grup care era de fapt o organizație de tip fascist.

În urma Convenției de Armistițiu din anul 1944 și a Tratatului de Pace din anul 1947 la care România "a aderat", aceste organizații au fost dizolvate, iar bunurile care le aparțineau au trecut în proprietatea statului. În aceste condiții, legile de restituire a bunurilor imobile către organizații de acest fel contravin actelor internaționale menționate. Totodată, scoaterea acestui imobil din proprietatea publică pentru un interes privat contravine și art. 136 din Constituție.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal consideră excepția nefondată; textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale și din actele internaționale invocate.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale, sens în care arată că scopul

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000

a fost acela de a retroceda foștilor proprietari imobilele ce au aparținut cultelor religioase, care au fost preluate în mod abuziv, cu titlu sau fără titlu, de către stat, organizații cooperatiste sau orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, fiind adoptată în concordanță cu art. 44 alin. (1) din Constituție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (1) și (11) și

art. 3 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, precum și prevederile acestei ordonanțe în ansamblul său.

Textele criticate din ordonanță au următoarea redactare:

- Art. 1 alin. (1) și (11): "(1) Imobilele care au aparținut cultelor religioase din România și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, altele decât lăcașele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 2, se retrocedează foștilor proprietari, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

[...]

(11) Odată cu imobilele retrocedate în natură se restituie și bunurile mobile, dacă acestea au fost preluate împreună cu imobilul respectiv și dacă acestea mai există la data depunerii cererii de retrocedare. Deținătorul actual al imobilului, la solicitarea și în prezența reprezentantului cultului religios care a depus cererea de retrocedare, va proceda la efectuarea inventarului bunurilor mobile existente în imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de retrocedare. În cazul nerespectării acestui termen se va urma procedura prevăzută la

art. 46 alin. (2)-(4) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare.";

- Art. 3 alin. (6): "Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deținătoare prevăzută la art. 2 va analiza documentația prezentată de solicitanți pentru fiecare imobil și va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată, sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condițiile stabilite prin legea specială. În situația în care imobilul este înscris în Lista monumentelor istorice, în decizia de retrocedare se va menționa că proprietarul are drepturile și obligațiile prevăzute de lege."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 136 privind proprietatea.

Analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea constată că de fapt autorul excepției contestă calitatea de persoană îndreptățită a Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice CA din România, considerând că adevăratul proprietar al imobilului în litigiu (care are ca obiect contestarea deciziei emise de Comisia specială de retrocedare a unor imobile ce au aparținut cultelor religioase din România) este statul român.

Așadar, susținerile autorului excepției privesc aplicarea legii de către instanța de judecată, fără a fi veritabile critici de constituționalitate. Doar instanța de judecată are competența ca, pe baza probelor existente la dosarul cauzei, să stabilească calitatea de persoană îndreptățită să solicite retrocedarea imobilului, potrivit reglementărilor cuprinse în ordonanța criticată.

Curtea Constituțională a statuat în repetate rânduri că nu intră în atribuțiile sale cenzurarea aplicării legii de către instanțele judecătorești, controlul judecătoresc realizându-se exclusiv în cadrul sistemului căilor de atac prevăzut de lege. În acest sens, potrivit art. 126 alin. (1) din Constituție, "Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege".

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (1) și (11) și

art. 3 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, precum și a prevederilor acestei ordonanțe în ansamblul său, excepție ridicată de Clubul Sportiv Școlar "Șoimii Sibiului" în Dosarul nr. 3.523/85/2009 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 21 iunie 2011.