Decizia nr. 1000/2011

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Fabian Niculae - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență nr. 68/2008

privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, excepție ridicată de Primăria Movilița și Consiliul Local Movilița în Dosarul nr. 3.420/91/2009 al Tribunalului Vrancea - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 28 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.420/91/2009, Tribunalul Vrancea - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2008

privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical.

Excepția a fost invocată de Primăria Movilița și Consiliul Local Movilița, într-un dosar având ca obiect obligația de a face.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate reglementează un transfer silit de proprietate care nu respectă prevederile referitoare la expropriere consacrate de art. 44 alin. (1) și (3) din Legea fundamentală și de art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

De asemenea, autorii excepției de neconstituționalitate arată că, în măsura în care se vând spațiile care au destinația de cabinete medicale, precum și spațiile în care se desfășoară activități conexe actului medical, chiar în condițiile interdicției de schimbare pe viitor a destinației acestora, statul nu va mai dispune de baza materială care să asigure îndeplinirea obligației constituționale menționate și, drept urmare, nu va mai putea garanta dreptul cetățenilor la ocrotirea sănătății.

Tribunalul Vrancea - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, față de excepția invocată, apreciază că nu își poate exprima o opinie concludentă atât timp cât autorii acesteia au preluat în motivarea excepției considerentele

Deciziei Curții Constituționale nr. 871/2007 .

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2008

privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 6 iunie 2008.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 34 - Dreptul la ocrotirea sănătății și art. 44 alin. (2) și (3) - Dreptul de proprietate privată.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate sunt neîntemeiate.

Astfel,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2008

prevede, la art. 4: "Consiliile județene sau consiliile locale, după caz, pot aproba prin hotărâre lista spațiilor și a terenurilor aferente din proprietatea privată a unităților administrativteritoriale ori din proprietatea privată a statului, pentru care sunt mandatate să vândă, ce urmează să fie vândute potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe [...]".

Curtea observă că, spre deosebire de reglementarea anterioară, respectiv

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2005

privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 22 iulie 2005, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 236/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 iunie 2006, declarată neconstituțională prin

Decizia nr. 871 din 9 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 17 octombrie 2007, care impunea consiliilor locale să aprobe prin hotărâre lista spațiilor care urmau să fie vândute, actuala reglementare conferă consiliilor locale posibilitatea de a aproba sau nu prin hotărâre lista spațiilor destinate vânzării către medici, dentiști, biologi, biochimiști, fizicieni etc. sau altor persoane cu drept de liberă practică în domeniu. Așa fiind, prevederile legale criticate nu mai impun un transfer silit de proprietate, atributul dispoziției juridice asupra bunurilor care fac obiectul proprietății private a unităților administrativ-teritoriale ori a statului este neștirbit, nefiind, deci, încălcate dispozițiile art. 44 din Legea fundamentală, cum pretind autorii excepției.

Pe de altă parte, dacă autoritățile publice locale hotărăsc să vândă respectivele spații sau o parte din ele (în condițiile ordonanței de urgență în vigoare), prin aceasta nu se aduce atingere dispozițiilor art. 34 din Constituție, ci - dimpotrivă - se asigură, în sistemul sanitar actual, baza materială necesară medicilor și celorlalți specialiști pentru mai buna îndeplinire a actului medical, în scopul asigurării sănătății populației. Prevederile art. 10 alin. (2) și (3) din ordonanță prevăd, în acest sens, că imobilele dobândite în condițiile prezentei ordonanțe de urgență nu pot fi înstrăinate, închiriate sau folosite de cumpărător pentru alte activități decât în scopul desfășurării activității medicale și/sau a activităților conexe actului medical, iar în localitățile în care există un singur spațiu medical cu destinația de cabinet de medicină de familie, acesta își va menține destinația în cazul înstrăinării.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 68/2008

privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical, excepție ridicată de Primăria Movilița și Consiliul Local Movilița, în Dosarul nr. 2.582/112/2009 al Tribunalului Vrancea - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 iulie 2011.