Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 920/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 3 și art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
7 iulie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 662 din 16 septembrie 2011
Citat de
1 act
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 12.501 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 3 și art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Asigurare - Reasigurare ARDAF" - S.A. din București în Dosarul nr. 46596./3/2007 (număr în format vechi 2.639/2009) al Curții de Apel București - Secția a V-a comercială.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocat Ana Demșorean, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, constatându-se lipsa celeilalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorului excepției de neconstituționalitate, care depune note scrise la dosarul cauzei și solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, expunând, pe larg, considerentele care fundamentează temeinicia acesteia.

Reprezentantul Ministerul Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale. De asemenea, menționează modificările aduse

art. 158 din Codul de procedură civilă prin Legea nr. 202/2010

și apreciază că acestea sunt aspecte ce țin de aplicarea și interpretarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 29 aprilie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 46596./3/2007 (număr în format vechi 2.639/2009), Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 158 alin. 3 și art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Asigurare - Reasigurare ARDAF" - S.A. din București cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Sentinței comerciale prin care a admis excepția de necompetență generală a instanțelor de judecată din România.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate contravin prevederilor art. 21 alin. (1)-(3), art. 24 și art. 53 alin. (1) din Constituție, precum și art. 6 paragraful 1 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece instituie obligația părților de a-și exercită dreptul de a ataca hotărârea de declinare a competenței într-un termen de 5 zile de la pronunțare, fără a li se da posibilitatea să cunoască motivele hotărârii instanței. Mai mult, art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă prevede sancțiunea nulității recursului dacă nu a fost motivat în termenul legal, ceea ce prejudiciază grav partea, aceasta fiind privată de dreptul la apărare și de cel la un proces echitabil, în speța de față, admiterea excepției de necompetență având un caracter peremptoriu.

Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, față de dispozițiile constituționale invocate.

Astfel, în ceea ce privește dispozițiile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, consideră că dispozițiile legale la care se face referire prevăd posibilitatea părților de a ataca, în condițiile legii, hotărâri judecătorești prin care instanțele s-au declarat sau nu competente să soluționeze acțiunea principală, astfel încât legiuitorul a asigurat toate garanțiile necesare desfășurării unui proces echitabil, într-un termen rezonabil.

Referitor la prevederile art. 306 alin. 1 din același cod, instanța arată că legiuitorul a instituit, în considerarea unor situații speciale, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, în speța de față fiind o situație specială dată de modul în care instanța a înțeles să soluționeze cererea prin admiterea excepției de necompetență generală a instanțelor românești, potrivit

art. 157 din Legea nr. 105/1992 .

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctul de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 158 alin. 3 și art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

- Art. 158 alin. 3: "Dacă instanța se declară necompetentă, împotriva hotărârii se poate exercita recurs în termen de 5 zile de la pronunțare. Dosarul va fi trimis instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent, de îndată ce hotărârea de declinare a competenței a devenit irevocabilă.";

- Art. 306 alin. 1: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazurilor prevăzute în alin. 2."

Ulterior sesizării Curții Constituționale, dispozițiile art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă au fost modificate prin

art. I pct. 20 din Legea nr. 202/2010

privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, dispozițiile modificatoare au următorul conținut: "Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent."

Potrivit

art. XXII alin. (1) și (2) din Legea nr. 202/2010 , "(1) Procesele în materie civilă în curs de judecată la data schimbării, potrivit prevederilor prezentei legi, a competenței instanțelor legal învestite vor continua să fie judecate de acele instanțe. În caz de desființare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispozițiile prezentei legi privitoare la competență sunt aplicabile.

(2) Dispozițiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 și 5^1, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 159^1, art. 281^2a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 6^1, art. 315 alin. 3^1, precum și ale art. 329-330^7 din Codul de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică numai proceselor, cererilor și sesizărilor privind recursul în interesul legii, începute, respectiv formulate după intrarea în vigoare a prezentei legi."

Având în vedere

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , nepublicată încă la data pronunțării prezentei decizii, și dispozițiile

art. XXII alin. (1) și (2) din Legea nr. 202/2010 , Curtea constată că dispozițiile legale criticate sunt aplicabile raportului juridic stabilit în cauza de față, astfel încât urmează să verifice constituționalitatea prevederilor criticate în forma avută la data încheierii de sesizare a Curții Constituționale.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 53 alin. (1) privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și prevederile art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil și art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:

Dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare, formulate chiar de autorul prezentei excepții de neconstituționalitate.

Astfel, prin

Decizia nr. 1.138 din 23 septembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din 5 noiembrie 2011, Curtea a constatat că, potrivit dispozițiilor art. 158 din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească se pronunță asupra problemelor privind competența ei de judecată, în situația în care, în cadrul judecării litigiului cu care a fost învestită, se pun în discuție astfel de aspecte. Asupra excepției de necompetență, instanța se pronunță înainte de a se aborda fondul litigiului și înainte de a se soluționa alte excepții, după caz, printr-o încheiere, dacă se declară competentă, sau printr-o altă hotărâre, dacă instanța se declară necompetentă. Textul de lege criticat de autorul excepției, respectiv art. 158 alin. 3 din Codul de procedură civilă, are în vedere cea de-a doua ipoteză, și anume admiterea excepției de necompetență și implicit declinarea competenței instanței de judecată. Având în vedere cele de mai sus, este evident faptul că singurul motiv pe care instanța îl poate reține în hotărârea de declinare este propria necompetență materială, personală sau teritorială.

De asemenea, Curtea a constatat că instanța de judecată, dând expresie dreptului la apărare și principiului contradictorialității, este obligată să pună în discuția prealabilă a părților excepția de necompetență, discuție ce are loc în prezența părților sau chiar în lipsa lor, dar când toate părțile au fost legal citate.

Așa fiind, Curtea nu poate reține critica autorului excepției potrivit căreia partea interesată nu are posibilitatea cunoașterii motivelor hotărârii de declinare a competenței pe care urmează să o atace și, ca urmare, declararea nulității recursului promovat.

De altfel, prin

Decizia nr. 246 din 4 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 14 aprilie 2008, Curtea a mai statuat că hotărârea prin care instanța se declară necompetentă se poate ataca separat cu recurs, întrucât această hotărâre are caracter de dezinvestire. Stabilirea unui termen derogatoriu mai scurt și care curge de la data pronunțării hotărârii, pentru declararea recursului, s-a impus pentru că soluționarea incidentului privind competența instanței ține pe loc judecarea fondului litigiului. Niciuna dintre părți nu este împiedicată în exercitarea căii de atac în acest termen, având în vedere că acestea, chiar dacă nu sunt prezente în urma îndeplinirii procedurii legale de citare, cunosc termenul de judecată și depinde doar de diligența lor aflarea soluției și declararea recursului.

Întrucât nu au apărut împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 158 alin. 3 și art. 306 alin. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Asigurare - Reasigurare ARDAF" - S.A. din București în Dosarul nr. 46596./3/2007 (număr în format vechi 2.639/2009) al Curții de Apel București - Secția a V-a comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 iulie 2011.

PREȘEDINTELE
CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.