Decizia nr. 1134/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Doina Suliman - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marilena Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosarul nr. 2.288/211/2010 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.820D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 31 august 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.288/211/2010, Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat.

Într-o cauză penală având ca obiect săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat, prevăzută de art. 281 din Codul penal, raportat la

art. 25 din Legea nr. 51/1995 , republicată, inculpatul Tiberiu Kovacs a invocat "excepția nelegalității incriminării pe temeiul

Legii nr. 255/2004

ca urmare a vidului legislativ creat de

Decizia Curții Constituționale nr. 109/2010 ". Această excepție a fost calificată de către instanța de judecată "ca fiind o excepție de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995 , republicată, așa cum au fost modificate prin

Legea nr. 255/2004 ".

Instanța de judecată arată că textele de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și art. 129, deoarece "printr-un act normativ nu se pot reglementa consecințele unei hotărâri judecătorești irevocabile, care conferă un drept sau creează cel puțin o speranță legitimă unei părți".

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, modificată și completată prin

Legea nr. 255/2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 23 iunie 2004, dispoziții care au următorul cuprins: "(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviințate prin hotărâri judecătorești să desfășoare activități de consultanță, reprezentare sau asistență juridică, în orice domenii, își încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activități constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale.

(2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activități de consultanță, reprezentare și asistență juridică contrare dispozițiilor prezentei legi."

Ulterior sesizării Curții Constituționale,

Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, soluția legislativă criticată regăsindu-se în dispozițiile art. 113 alin. (1) și (2), astfel că instanța constituțională urmează să se pronunțe asupra acestor dispoziții de lege.

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra constituționalității dispozițiilor

art. 82 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995

s-a pronunțat prin mai multe decizii, spre exemplu,

Decizia nr. 150 din 10 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 152 din 11 martie 2009.

Cu acel prilej, Curtea a constatat că "În concepția legiuitorului, avocatura este un serviciu public, care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale, iar profesia de avocat poate fi exercitată de un corp profesional selectat și funcționând după reguli stabilite de lege. [...] Această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată ca neconstituțională, având în vedere că scopul ei este asigurarea unei asistențe juridice calificate, iar normele în baza cărora funcționează nu contravin principiilor constituționale, cei care doresc să practice această profesie fiind datori să respecte legea și să accepte regulile impuse de aceasta. Astfel se explică de ce condițiile de organizare și exercitare a profesiei de avocat sunt prevăzute într-o lege specială.

Curtea Constituțională a statuat constant în jurisprudența sa că profesia de avocat se poate exercita numai cu respectarea legii, și nu împotriva ei".

În speță însă nu sunt formulate veritabile critici de neconstituționalitate, ci, în realitate, este pus în discuție modul de aplicare și interpretare a legii de către organele de urmărire penală și instanța de judecată. Or, acest aspect nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte, astfel că excedează competenței acesteia.

În aceste condiții, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 113 alin. (1) și (2) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Judecătoria Cluj-Napoca în Dosarul nr. 2.288/211/2010.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 septembrie 2011.