Regulament · Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

Regulamentul din 7 octombrie 2011

privind organizarea și funcționarea centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională

prezumat în vigoare

Data actului
7 octombrie 2011
Emitent
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 759 din 27 octombrie 2011
Citează
1 act
Structură
118 articole, 3 anexe · 86.082 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

În fiecare județ funcționează centrul județean de resurse și asistență educațională, denumit în continuare CJRAE, iar în municipiul București funcționează Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, denumit în continuare CMBRAE.

Articolul 2

(1)

Centrele menționate la art. 1 sunt unități conexe ale învățământului preuniversitar, cu personalitate juridică, subordonate Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, coordonate metodologic de inspectoratele școlare județene (ISJ)/Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB).

(2)

CJRAE/CMBRAE reprezintă o instituție de învățământ special integrat specializată în oferirea, coordonarea și monitorizarea de servicii educaționale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinților și membrilor comunității, pentru a asigura tuturor accesul la o educație de calitate, precum și asistența necesară în acest sens.

Articolul 3

CJRAE/CMBRAE coordonează, monitorizează și evaluează, la nivel județean/al municipiului București, activitatea centrului județean de asistență psihopedagogică (CJAP)/Centrului Municipiului București de Asistență Psihopedagogică (CMBAP) și a cabinetelor de asistență psihopedagogică, a centrelor și cabinetelor logopedice interșcolare, colaborează cu centrele școlare pentru educație incluzivă în vederea asigurării serviciilor educaționale specializate, coordonează, monitorizează și evaluează servicii specializate de mediere școlară.

Articolul 4

Scopul activității CJRAE/CMBRAE îl constituie asigurarea calității serviciilor educaționale în domeniile menționate.

Articolul 5

Obiectivele principale ale activității CJRAE/CMBRAE sunt:

a) cuprinderea și menținerea în sistemul de învățământ obligatoriu a tuturor copiilor/tinerilor, indiferent de particularitățile lor psihoindividuale și sociale;

b) asigurarea suporturilor suplimentare necesare desfășurării educației de calitate în funcție de potențialul biopsihosocial al fiecărui copil/tânăr;

c) informarea și consilierea cadrelor didactice în spiritul optimizării activității didactico-educative;

d) colaborarea cu factorii educaționali implicați în dezvoltarea personalității elevilor/tinerilor în scopul integrării optime a acestora în viața școlară, socială și profesională;

e) implicarea părinților în activități specifice unei relații eficiente școală-familie-comunitate, ca bază a adaptării școlare și a integrării sociale a copiilor/tinerilor;

f) organizarea elaborării de studii privind abandonul școlar, comportamentul deviant juvenil, anturajul negativ, activitățile extrașcolare/timpul liber;

g) organizarea de programe și proiecte antiviolență în mediul educațional.

Articolul 6

Finanțarea CJRAE/CMBRAE, a centrelor și cabinetelor de asistență psihopedagogică, precum și a centrelor și cabinetelor logopedice interșcolare se asigură de la bugetul consiliului județean/sectorului municipiului București, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, în baza prevederilor art. 99 alin. (5) și

art. 110 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011 .

Capitolul II Responsabilitățile și serviciile furnizate de CJRAE/CMBRAE

Articolul 7

CJRAE/CMBRAE îndeplinește următoarele funcții:

a) de coordonare, monitorizare și evaluare a serviciilor educaționale specifice din județ/municipiu;

b) de monitorizare a evoluției beneficiarilor serviciilor educaționale;

c) de informare și documentare pentru beneficiarii serviciilor educaționale;

d) de colaborare cu partenerii sociali din comunitate, precum și cu organizații și asociații la nivel național și internațional.

Articolul 8

CJRAE/CMBRAE dezvoltă următoarele servicii:

a) servicii de asistență psihopedagogică și orientare școlară și profesională, furnizate prin centrele județene și prin cabinetele școlare de asistență psihopedagogică;

b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele și prin cabinetele logopedice interșcolare;

c) servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre școala specială spre școala de masă și invers, prin intermediul comisiei de orientare școlară și profesională, la propunerea serviciului de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, în baza prevederilor

art. 54 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 ;

d) servicii de mediere școlară, furnizate de mediatorii școlari;

e) servicii de consultanță pentru educație incluzivă, furnizate de centrele școlare pentru educație incluzivă;

f) servicii de formare, prin parteneriate cu instituții abilitate să ofere formare inițială, conform unor acorduri-cadru, în baza prevederilor

art. 239 alin. (2)-(4) din Legea nr. 1/2011 ;

g) servicii de informare și consiliere pentru cadre didactice, copii, părinți, precum și pentru alți membri ai comunității;

h) servicii de consiliere și prevenire a delincvenței și predelincvenței juvenile.

Articolul 9

Responsabilitățile CJRAE/CMBRAE sunt următoarele:

a) coordonează, monitorizează și evaluează metodologic și științific serviciile educaționale realizate de către CJAP/CMBAP, cabinetele de asistență psihopedagogică, centrele și cabinetele logopedice;

b) colaborează din punct de vedere metodologic cu centrele școlare pentru educație incluzivă în vederea furnizării serviciilor specializate;

c) constituie echipe multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea și asistența precoce corespunzătoare a celor cu cerințe educaționale speciale sau cu risc în dezvoltarea competențelor personale;

d) propune ISJ/ISMB școlarizarea la domiciliu pentru copiii nedeplasabili, respectiv înființarea de clase sau de grupe în spitale conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în baza prevederilor

art. 52 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 ;

e) oferă servicii de evaluare complexă și diagnosticare a gradului de deficiență pentru copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale din învățământul special, special integrat și din învățământul de masă, prin intermediul serviciului de evaluare și orientare școlară și profesională și al centrelor școlare pentru educație incluzivă, pe baza colaborării dintre comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE și comisiile pentru protecția copilului din cadrul direcțiilor generale județene/a municipiului București de asistență socială și protecția copilului, colaborarea între comisii realizându-se conform unui protocol de colaborare, în baza prevederilor art. 50 alin. (1) și (2) și

art. 51 alin. 1 din Legea nr. 1/2011 ;

f) participă la formarea inițială a cadrelor didactice, prin asigurarea practicii pedagogice în unități de învățământ preuniversitar din județ/municipiu, în baza acordurilor/ parteneriatelor;

g) participă la formarea continuă prin identificarea nevoii de formare și furnizează servicii în domeniu în baza prevederilor

art. 239 și 240 din Legea nr. 1/2011 ;

h) colaborează cu instituțiile acreditate în scopul formării inițiale și continue, cu casa corpului didactic, instituții de învățământ superior, organizații neguvernamentale etc., în baza unor acorduri-cadru/parteneriate;

i) informează și consiliază cadrele didactice în domeniul educației incluzive;

j) informează beneficiarii în domeniul consilierii privind cariera;

k) realizează materiale și mijloace de învățământ cu valoare de suport metodico-științific pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar;

l) evaluează specialiștii care oferă servicii educaționale din centrele de asistență psihopedagogică și din centrele logopedice, precum și mediatorii școlari;

m) realizează o bază de date care centralizează toate serviciile oferite beneficiarilor și semnează/aprobă documentele elaborate de profesioniștii din subordine, planuri de activitate, rapoarte de activitate etc.;

n) gestionează registrul de evidență a salariaților din subordine, cu excepția personalului din centrele școlare pentru educație incluzivă;

o) analizează și gestionează propunerile venite din partea unităților din învățământul preuniversitar privind înființarea de cabinete de asistență psihopedagogică și cabinete logopedice, pentru a oferi servicii educaționale specifice direct beneficiarilor, cu avizul/sprijinul consiliului județean și al ISJ/ISMB;

p) realizează studii și cercetări pe baza unei analize de nevoi și la solicitarea partenerilor educaționali;

q) facilitează relaționarea unităților și instituțiilor din învățământul preuniversitar cu comunitatea, prin parteneriate, proiecte și programe.

Articolul 10

De serviciile CJRAE/CMBRAE beneficiază:

a) copii, elevi și tineri;

b) părinții sau aparținătorii legali ai copiilor;

c) personalul angajat în unitățile de învățământ sau în alte instituții care acționează în domeniul problematicii copiilor;

d) membri ai comunității locale.

Articolul 11

CJRAE/CMBRAE poate organiza prestări de servicii pentru activitățile circumscrise de prezentul regulament, în baza unui contract de prestări de servicii.

Capitolul III Resurse umane și materiale

Articolul 12

(1)

CJRAE/CMBRAE are următoarea structură organizatorică:

a) personal de conducere;

b) personal didactic;

c) personal didactic auxiliar;

d) personal nedidactic.

(2)

Conducerea CJRAE/CMBRAE este asigurată de un consiliu de administrație.

(3)

Consiliul de administrație al CJRAE/CMBRAE are un număr impar de membri, cuprins între 9 și 13, din care fac parte:

a) directorul CJRAE/CMBRAE;

b) un reprezentant al consiliului județean/local;

c) un reprezentant al instituției primarului municipiului București, pentru CMBRAE;

d) coordonatorul centrului județean de asistență psihopedagogică;

e) coordonatorul centrului logopedic interșcolar;

f) un reprezentant al mediatorilor școlari;

g) un reprezentant al ISJ/ISMB, desemnat prin decizie a inspectorului școlar general;

h) cadre didactice.

(4)

La ședințele consiliului de administrație al CJRAE/CMBRAE sunt invitați să participe, cu statut de observatori, reprezentanții organizațiilor sindicale.

Articolul 13

Consiliul de administrație al CJRAE/CMBRAE funcționează în baza prevederilor

art. 96 din Legea nr. 1/2011

și ale metodologiei-cadru de organizare și de funcționare a consiliului de administrație al unităților de învățământ preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

Articolul 14

(1)

Statul de funcții al CJRAE/CMBRAE, avizat de către ISJ/ISMB, va cuprinde:

a) un post didactic de profesor cu funcția de director;

b) posturi didactice de profesori consilieri școlari și profesori logopezi;

c) posturi didactice auxiliare;

d) posturi nedidactice.

(2)

Numărul total de posturi/catedre din cadrul CJRAE/CMBRAE este cel aprobat de ISJ/ISMB, la propunerea CJRAE/CMBRAE, cu consultarea serviciilor specializate din cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

(3)

Înființarea posturilor didactice din cabinetele de asistență psihopedagogică și din cabinetele logopedice interșcolare se face în condițiile stabilite de lege.

(4)

Personalul didactic și didactic auxiliar al CJRAE/ CMBRAE va fi încadrat de către directorul CJRAE/CMBRAE, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Articolul 15

Consiliile județene asigură baza tehnico-materială corespunzătoare pentru funcționarea CJRAE/CMBRAE.

Capitolul IV Încadrarea, normarea și salarizarea personalului

Articolul 17

(1)

Funcția de director al CJRAE/CMBRAE și cea de coordonator al CJAP/CMBAP se ocupă în baza prevederilor

art. 96 alin. (7) lit. e) din Legea nr. 1/2011 .

(2)

Condițiile de ocupare a funcției de director al CJRAE/CMBRAE și de coordonator al CJAP/CMBAP, precum și organizarea concursului sunt reglementate prin metodologia de ocupare a funcțiilor de conducere din învățământul preuniversitar, aprobată prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

(3)

Funcția de director al CJRAE/CMBRAE se ocupă numai de absolvenți cu studii superioare de licență sau studii superioare de masterat, cu specializarea în psihologie, pedagogie, psihopedagogie specială ori sociologie, având o vechime în specialitate de minimum 5 ani și cel puțin gradul II.

(4)

Directorul CJRAE/CMBRAE este degrevat parțial de norma didactică, cu obligație de catedră de 4-6 ore, constând în activități de consiliere psihopedagogică, conform art. 8 din

Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.865/2011

privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea obligației didactice de predare a personalului de conducere din inspectoratele școlare, unitățile de învățământ, unitățile conexe, precum și a personalului de îndrumare și control din inspectoratele școlare și a personalului didactic din casele corpului didactic.

(5)

Salarizarea directorului CJRAE/CMBRAE se face conform legislației în vigoare. Art. 18. - (1) Personalul didactic și didactic auxiliar al CJRAE/CMBRAE va fi încadrat de către directorul CJRAE/CMBRAE, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(2) Ocuparea posturilor didactice rezervate/vacante/nouînființate din cabinetele de asistență psihopedagogică și din cabinetele logopedice interșcolare se realizează prin concurs.

(3) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice este organizat de către CJRAE/CMBRAE prin intermediul comisiei de concurs, aprobată de consiliul de administrație, care validează rezultatele concursului.

(4) Ocuparea posturilor didactice auxiliare și administrative se va realiza în baza prevederilor

art. 91 din Legea nr. 1/2011 .

Articolul 19

CJRAE/CMBRAE poate să angajeze colaboratori în regim de cumul sau plată cu ora, fără a depăși numărul de posturi/catedre aprobat anual.

Articolul 20

Personalul didactic auxiliar și nedidactic își desfășoară activitatea având durata timpului de muncă de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.

Capitolul V Evaluarea personalului

Articolul 21

Domeniile de competență ale personalului didactic auxiliar și nedidactic vor fi stipulate în fișele postului, însoțite de fișe de evaluare. Fișele de post și, respectiv, fișele de evaluare se elaborează și se avizează anual de către directorul CJRAE/CMBRAE, cu aprobarea consiliului de administrație. În funcție de aceste documente se realizează evaluarea anuală a acestor categorii de personal.

Articolul 22

Evaluarea anuală a directorului CJRAE/CMBRAE se face de către consiliul de administrație al CJRAE/CMBRAE, în baza unei fișe de post și a unei fișe de evaluare specifice, elaborate de către acesta.

Articolul 23

Evaluarea personalului didactic care își desfășoară activitatea în centre și cabinete de asistență psihopedagogică și centre și cabinete logopedice interșcolare se realizează conform art. 19 din anexa nr. 1 și art. 20 din anexa nr. 2.

Capitolul VI Dispoziții finale

Articolul 24

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, fiecare CJRAE, precum și CMBRAE își vor elabora propriul regulament de ordine interioară.

Articolul 25

Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea centrelor județene/al municipiului București și a cabinetelor de asistență psihopedagogică este prevăzut în anexa nr. 1.

Articolul 26

Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea centrelor și cabinetelor logopedice interșcolare este prevăzut în anexa nr. 2.

Articolul 27

Regulamentul-cadru privind organizarea și funcționarea centrelor școlare pentru educație incluzivă este prevăzut în anexa nr. 3.

Articolul 28

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Articolul 29

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Anexa 1 --------

la regulament

-------------

REGULAMENT-CADRU

privind organizarea și funcționarea centrelor

județene/al municipiului București și a cabinetelor

de asistență psihopedagogică

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

(1)

Centrele județene de asistență psihopedagogică (CJAP), respectiv Centrul Municipiului București de Asistență Psihopedagogică (CMBAP) sunt structuri în cadrul centrului județean de resurse și asistență educațională (CJRAE)/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE) ce oferă servicii de asistență psihopedagogică/psihologică, în baza prevederilor

art. 99 alin. (6) lit. a) din Legea educației naționale nr. 1/2011 , care funcționează în fiecare județ, respectiv în municipiul București și sunt finanțate, coordonate, monitorizate și evaluate de către CJRAE/CMBRAE.

(2)

Cabinetele de asistență psihopedagogică funcționează în unități de învățământ preuniversitar și asigură asistență psihopedagogică unui număr de 800 de elevi sau de 400 de preșcolari.

(3)

Cabinetele de asistență psihopedagogică funcționează în unitățile de învățământ la care sunt înmatriculați cel puțin 800 de elevi. Unitățile de învățământ cu mai puțin de 800 de elevi beneficiază de serviciile de asistență psihopedagogică ale unui cabinet interșcolar de asistență psihopedagogică.

(4)

Cabinetul interșcolar de asistență psihopedagogică oferă servicii de asistență psihopedagogică unui număr de cel puțin două unități de învățământ care împreună au un efectiv de 400 de preșcolari sau 800 de elevi.

Articolul 2

(1)

CJAP/CMBAP sunt instituții subordonate financiar, metodologic și organizatoric CJRAE/CMBRAE.

(2)

Activitățile cabinetelor de asistență psihopedagogică sunt coordonate metodologic de către CJAP/CMBAP.

(3)

De activitatea CJAP/CMBAP răspund coordonatorul CJAP/CMBAP și directorul CJRAE/CMBRAE.

(4)

Finanțarea CJAP/CMBAP și a cabinetelor de asistență psihopedagogică se asigură de la bugetul consiliului județean/sectorului municipiului București, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, în baza prevederilor art. 99 alin. (5) și

art. 110 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 .

(5)

CJAP/CMBAP prezintă, la cererea directorului CJRAE/CMBRAE, rapoarte periodice privind activitatea proprie. Art. 3. - (1) CJAP/CMBAP organizează acțiuni de cunoaștere și consiliere psihopedagogică a preșcolarilor/elevilor, realizate individual și colectiv, acțiuni cu părinții și cu cadrele didactice, prin consultații individuale și colective, precum și acțiuni de colaborare cu comunitățile locale, în scopul orientării școlare și profesionale, orientării carierei elevilor, activități de consiliere individuală și de grup a elevilor cu manifestări deviante, prin informare, documentare, consiliere, acestea fiind monitorizate și evaluate periodic de CJRAE/CMBRAE.

(2) Cabinetele de asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ asigură în permanență informarea, cunoașterea și consilierea psihopedagogică a preșcolarilor/elevilor, prin consultații individuale și colective, acțiuni de îndrumare a părinților și a cadrelor didactice și de colaborare cu comunitățile locale, în scopul orientării școlare, profesionale și a carierei elevilor.

Articolul 4

Consiliul județean/local asigură, prin intermediul CJRAE/CMBRAE, tuturor centrelor și cabinetelor de asistență psihopedagogică spații și dotări corespunzătoare în cabinete destinate exclusiv desfășurării activităților de cunoaștere și consiliere psihopedagogică a preșcolarilor/elevilor în cadrul unităților de învățământ, cu sprijinul inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București.

Articolul 5

CJAP/CMBAP colaborează în cadrul CJRAE/CMBRAE cu unități și instituții de învățământ, cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului, cu agențiile județene de ocupare și formare profesională, cu alte organizații guvernamentale și neguvernamentale, cu inspectoratul județean de poliție - compartimentul prevenire, precum și cu alte persoane juridice care au atribuții în domeniul educației.

Articolul 6

Orientarea școlară și profesională, precum și alte activități desfășurate în cadrul CJAP/CMBAP și în cabinetele de asistență psihopedagogică se realizează prin intervenție, asistență psihologică, metode psihopedagogice și de consiliere în carieră.

Capitolul II Organizarea CJAP/CMBAP și a cabinetelor de asistență psihopedagogică

Articolul 7

(1)

Categoriile de personal care funcționează în cadrul CJAP/CMBAP sunt:

a) personal de conducere;

b) personal didactic;

c) personal didactic auxiliar.

(2)

Personalul de conducere - coordonatorul CJAP/CMBAP - poate fi profesor cu specializarea în pedagogie, psihopedagogie, psihologie, sociologie ori psihopedagogie specială sau, în mod excepțional, profesor absolvent al Facultății de Filosofie-Istorie, promoțiile 1978-1989, grupe opționale de psihologie, pedagogie, sociologie, având cel puțin gradul didactic II și o vechime de minimum 5 ani în activitatea de asistență psihopedagogică.

(3)

Ocuparea funcției de coordonator al CJAP/CMBAP se face prin concurs organizat de consiliul de administrație al CJRAE/CMBRAE, conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru funcțiile de director și director adjunct din unitățile de învățământ.

(4)

Coordonatorul CJAP/CMBAP este degrevat parțial de norma didactică, cu obligație de catedră de 4-6 ore, constând în activități de consiliere psihopedagogică, conform art. 9 din

Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.865/2011

privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea obligației didactice de predare a personalului de conducere din inspectoratele școlare, unitățile de învățământ, unitățile conexe, precum și a personalului de îndrumare și control din inspectoratele școlare și a personalului didactic din casele corpului didactic.

(5)

Salarizarea coordonatorului CJAP/CMBAP se face conform legislației în vigoare.

Articolul 8

În cadrul CJAP/CMBAP/cabinetelor de asistență psihopedagogică, funcția didactică este de consilier școlar, prin care se înțelege: profesor psihopedagog/psihopedagogie specială, profesor psiholog, profesor sociolog, profesor pedagog cu specializări conform centralizatorului aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

Articolul 9

În cadrul CJAP/CMBAP funcțiile didactice auxiliare sunt: asistent social, informatician și secretar, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Articolul 10

Structura organizatorică, statul de funcții și numărul de personal didactic și didactic auxiliar din structura CJAP/CMBAP sunt aprobate anual de către inspectoratul școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București, la propunerea CJRAE/CMBRAE.

Articolul 11

Posturile de profesori consilieri școlari din cabinetele de asistență psihopedagogică sunt prevăzute în statul de funcții al CJRAE/CMBRAE.

Articolul 12

Încadrarea CJAP/CMBAP, precum și a cabinetelor școlare și interșcolare de asistență psihopedagogică cu personal didactic și didactic auxiliar se face pe baza concursului organizat de către CJRAE/CMBRAE și avizat de către inspectoratul școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București.

Capitolul III Funcționarea CJAP/CMBAP și a cabinetelor de asistență psihopedagogică

Secțiunea 1 Stabilirea normei didactice

Articolul 13

(1)

Norma didactică aferentă postului de profesor consilier școlar din cadrul CJAP/CMBAP se stabilește în baza prevederilor

art. 262 din Legea nr. 1/2011 .

(2)

Norma didactică aferentă postului de profesor consilier școlar din cadrul CJAP/CMBAP cuprinde un număr de 40 de ore/săptămână, repartizate astfel:

a) 18 ore/săptămână care constau în: activități de asistență psihopedagogică, desfășurate individual și colectiv cu preșcolarii/elevii, consiliere, orientare, reorientare școlară și profesională, activități de consiliere a părinților și a cadrelor didactice;

b) 22 de ore/săptămână care constau în: activități de pregătire metodico-științifică și complementară, stabilirea măsurilor și întocmirea programelor de intervenție și evaluare psihopedagogică, activități de documentare științifică, colaborarea cu comunitățile locale, participarea la ședințe cu părinții, la comisiile metodice și consiliile pedagogice cu tematică specifică, centralizarea datelor pentru elaborarea materialelor informative pe problematica orientării școlare și profesionale la nivel județean, întocmirea și realizarea de programe de informare și consiliere privind cariera, elaborarea unor studii sociopsihopedagogice.

Articolul 14

(1)

Norma didactică aferentă postului de profesor consilier școlar din cabinetele de asistență psihopedagogică se stabilește în baza prevederilor

art. 262 din Legea nr. 1/2011 .

(2)

Norma didactică aferentă postului de profesor consilier școlar din cabinetele de asistență psihopedagogică cuprinde un număr de 40 de ore/săptămână, repartizate astfel:

a) 18 ore/săptămână care constau în: activități de asistență psihopedagogică, desfășurate individual și colectiv cu preșcolarii/elevii, orientare, reorientare școlară și profesională, activități de consiliere a preșcolarilor, elevilor, părinților, cadrelor didactice, activități/ore în cadrul curriculumului la decizia școlii, în funcție de solicitările unității de învățământ și în acord cu planul-cadru;

b) 22 de ore/săptămână care constau în: activități de pregătire metodico-științifică și complementară, stabilirea măsurilor și întocmirea programelor de prevenire și intervenție psihoeducațională, activități metodico-științifice, colaborarea cu comunitățile locale, participarea la ședințe și lectorate cu părinții, la comisiile metodice și consiliile profesorale cu tematică specifică.

Secțiunea 2 Atribuțiile CJAP/CMBAP și ale cabinetelor de asistență psihopedagogică

Articolul 15

CJAP/CMBAP au următoarele atribuții:

a) oferă informare, consiliere, documentare și îndrumare pentru preșcolari/elevi, părinți și cadre didactice în problematici specifice: cunoaștere și autocunoaștere, adaptarea elevilor la mediul școlar, adaptarea școlii la nevoile elevilor, optimizarea relațiilor școală-elevi-părinți;

b) asigură prin intermediul metodelor, procedeelor și tehnicilor specifice prevenirea și diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic;

c) realizează investigarea psihopedagogică a copiilor și elevilor;

d) propun și organizează programe de orientare a carierei elevilor în unitățile de învățământ;

e) asigură servicii de consiliere și cursuri pentru părinți;

f) coordonează și sprijină cabinetele de asistență psihopedagogică și cabinetele interșcolare din unitățile de învățământ preuniversitar;

g) colaborează cu personalul de la agențiile locale de ocupare și formare profesională;

h) sprijină și asigură asistența și consilierea metodologică a cadrelor didactice;

i) elaborează studii psihosociologice privind opțiunile elevilor claselor terminale vizând calificările profesionale prin învățământul profesional și liceal, precum și tipurile de unități de învățământ din cadrul rețelei și alte tipuri de studii în funcție de nevoile identificate;

j) sunt implicate alături de inspectoratul școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București în examinarea propunerilor tuturor unităților de învățământ preuniversitar din rețea și a ofertei privind planul de școlarizare;

k) monitorizează proiectele/programele, parteneriatele educaționale interne sau internaționale derulate pe plan local cu autoritățile din învățământ, autoritățile locale, asociații și fundații cu preocupări în domeniu vizând problematica consilierii, orientării școlare, profesionale și a carierei elevilor;

l) monitorizează, prin intermediul profesorilor consilieri școlari proprii, situațiile de abandon școlar ridicat, risc privind consumul de droguri, tulburări comportamentale din unitățile de învățământ preuniversitar din județ/municipiul București în care din motive obiective nu au putut fi normate posturi în cabinete școlare, urmând să prezinte rapoarte semestriale;

m) recomandă părinților consultarea altor instituții pentru problemele care nu sunt de competența sa - centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice etc.;

n) coordonează și sprijină cadrele didactice din cabinetele de asistență psihopedagogică în vederea perfecționării curente și prin grade didactice;

o) colaborează cu cabinetele logopedice;

p) colaborează cu mediatorii școlari;

q) asigură servicii de consiliere și asistență psihopedagogică pentru copiii cu cerințe educative speciale;

r) organizează grupuri de intervizare;

s) coordonează proiectele și activitățile de consiliere individuală și de grup ale elevilor cu manifestări deviante.

Articolul 16

Cabinetele de asistență psihopedagogică și cabinetele interșcolare de asistență psihopedagogică au următoarele atribuții:

a) asigură informarea și consilierea preșcolarilor/elevilor, părinților și cadrelor didactice pe diferite problematici: cunoaștere și autocunoaștere, adaptarea elevilor la mediul școlar, adaptarea școlii la nevoile elevilor, optimizarea relațiilor școală-elevi-părinți etc.;

b) asigură, prin intermediul metodelor, procedeelor și tehnicilor specifice, prevenirea și diminuarea factorilor care determină tulburări comportamentale, comportamente de risc sau disconfort psihic;

c) realizează investigarea psihopedagogică a copiilor și elevilor;

d) propun și organizează programe de orientare școlară, profesională și a carierei elevilor în unitățile de învățământ unde își desfășoară activitatea;

e) propun în cadrul curriculumului la decizia școlii cursuri opționale vizând dezvoltarea personală a elevilor;

f) asigură servicii de consiliere și cursuri pentru părinți;

g) sprijină și asigură asistență și consilierea metodologică a cadrelor didactice;

h) elaborează studii psihosociologice privind opțiunile elevilor claselor terminale vizând calificările profesionale din învățământul profesional și liceal;

i) recomandă părinților consultarea altor instituții pentru problemele care nu sunt de competența lor - centre logopedice, comisii de expertiză, cabinete medicale, cabinete psihologice etc.;

j) colaborează cu cabinetele logopedice;

k) colaborează cu cadrele didactice itinerante și de sprijin;

l) colaborează cu mediatorii școlari;

m) asigură servicii de consiliere și asistență psihopedagogică pentru copiii cu cerințe educaționale speciale;

n) colaborează cu diverse instituții și organizații neguvernamentale care oferă servicii și desfășoară activități în sfera educațională.

Articolul 17

(1)

Profesorul consilier școlar din cabinetele școlare de asistență psihopedagogică are următoarele obligații în unitatea de învățământ preuniversitar unde își desfășoară activitatea:

a) stabilirea, aprobarea și afișarea programului de lucru la cabinetul de asistență psihopedagogică;

b) prezentarea în consiliul profesoral al unității de învățământ a unui raport de activitate semestrial care să cuprindă informații privind: numărul de copii/elevi, părinți, cadre didactice care au beneficiat de servicii de consiliere și asistență psihopedagogică, măsurile ameliorative propuse pentru situațiile de criză, situațiile speciale și măsurile întreprinse pentru rezolvarea/ameliorarea acestora, alte informații solicitate de unitatea de învățământ;

c) colaborarea cu personalul didactic al unității de învățământ în care funcționează;

d) participarea la consiliile profesorale, ședințele cu părinții și, după caz, la alte acțiuni organizate de unitatea de învățământ;

e) organizarea de lectorate pentru părinți cu tematică specifică;

f) participarea, la solicitarea unității de învățământ, la diverse proiecte și programe educaționale.

(2)

Unitatea de învățământ are următoarele obligații față de profesorul consilier școlar din cabinetele școlare de asistență psihopedagogică:

a) asigură spațiul pentru funcționarea cabinetului, necesar desfășurării în cele mai bune condiții a activităților de consiliere și asistență psihopedagogică;

b) asigură serviciile de igienizare și dotare a cabinetului de consiliere și asistență psihopedagogică;

c) asigură toate drepturile prevăzute de legislația în vigoare.

Articolul 18

Consilierii școlari care își desfășoară activitatea în cabinetele de asistență psihopedagogică și în cabinetele interșcolare de asistență psihopedagogică vor utiliza următoarele documente: planul de activități, registrul de evidență a activităților, fișa de consiliere/psihopedagogică, fișe de orientare a carierei și alte documente specifice activității de consiliere.

Articolul 19

(1)

Atribuțiile personalului de conducere, ale personalului didactic, ale personalului didactic auxiliar și ale personalului nedidactic din centrele și cabinetele de asistență psihopedagogică sunt prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare și în regulamentul de ordine interioară ale CJAP/CMBAP, precum și în fișa postului și sunt monitorizate anual de către CJRAE/CMBRAE.

(2)

Fișele de post se aprobă anual de către directorul CJRAE/CMBRAE, respectiv de către coordonatorul CJAP/CMBAP, cu avizul consiliului de administrație, pentru personalul din cabinetele de asistență psihopedagogică.

Secțiunea 3 Evaluarea personalului

Articolul 20

Evaluarea anuală a coordonatorului CJAP/CMBAP se face de către consiliul de administrație al CJRAE/CMBRAE, în baza unei fișe de post și a unei fișe de evaluare specifice, propuse de către directorul CJRAE/CMBRAE și avizate de către consiliul de administrație.

Articolul 21

Domeniile de competență ale personalului didactic din cadrul CJAP/CMBAP și din cabinetele de asistență psihopedagogică vor fi stipulate în fișele postului, însoțite de fișe de evaluare. Fișele de post și, respectiv, fișele de evaluare se elaborează și se avizează anual de către directorul CJRAE/CMBRAE, cu aprobarea consiliului de administrație, la propunerea coordonatorului CJAP/CMBAP. În funcție de aceste documente se realizează evaluarea anuală a profesorilor consilieri școlari.

Articolul 22

Domeniile de competență ale personalului didactic auxiliar vor fi stipulate în fișele postului, însoțite de fișele de evaluare. Fișele de post și, respectiv, fișele de evaluare se elaborează și se avizează anual de către directorul CJRAE/CMBRAE, cu aprobarea consiliului de administrație, la propunerea coordonatorului CJAP/CMBAP, în funcție de aceste documente realizându-se evaluarea anuală a personalului didactic auxiliar.

Capitolul IV Dispoziții finale

Articolul 23

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale CJAP/CMBAP, precum și a cabinetelor de asistență psihopedagogică se asigură în baza prevederilor

art. 110 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 .

Articolul 24

CJAP/CMBAP, precum și cabinetele de asistență psihopedagogică pot beneficia în cadrul CJRAE/CMBRAE de sprijin material și financiar din partea unor persoane fizice sau juridice, conform legislației în vigoare.

Articolul 25

Spațiile destinate activităților de consiliere și asistență psihopedagogică din unitățile de învățământ vor fi folosite pentru acest tip de activități. În mod excepțional, în situația în care nu există suficiente spații, consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește utilizarea cabinetelor de consiliere și asistență psihopedagogică și pentru alte activități școlare.

Articolul 26

Personalul didactic și didactic auxiliar din cadrul CJAP/CMBAP, precum și din cabinetele de asistență psihopedagogică beneficiază de toate drepturile prevăzute de

Legea nr. 1/2011 .

Anexa 2 -------

la regulament

-------------

REGULAMENT-CADRU

privind organizarea și funcționarea

centrelor și cabinetelor logopedice interșcolare

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

(1)

Centrele și cabinetele logopedice interșcolare, denumite în continuare CLI, sunt structuri de învățământ special integrat ale învățământului preuniversitar, finanțate, coordonate, monitorizate și evaluate de centrul județean de resurse și asistență educațională (CJRAE)/Centrul Municipiului București de Resurse și de Asistență Educațională (CMBRAE).

(2)

CLI sunt structuri de învățământ special integrat pentru copiii/elevii cu cerințe educative speciale, care prezintă tulburări de limbaj și de comunicare, precum și dificultăți de învățare specifice.

Articolul 2

Activitatea desfășurată în CLI constă în terapia tulburărilor de limbaj și de comunicare, precum și în elaborarea și realizarea unor programe/proiecte specifice, corespunzătoare principalelor disfuncționalități ale limbajului și comunicării.

Articolul 3

Activitatea desfășurată în CLI constă în terapia tulburărilor de limbaj și de comunicare. În competența profesorilor logopezi din cadrul CLI intră următoarele tulburări de limbaj și de comunicare:

a) tulburările de pronunție/articulare;

b) tulburările de ritm și fluență a vorbirii;

c) tulburările limbajului scris-citit;

d) tulburările de dezvoltare a limbajului;

e) tulburările de voce;

f) alte tulburări de limbaj care influențează negativ adaptarea școlară și socială a copiilor.

Articolul 4

Activitatea desfășurată în CLI are următoarele obiective:

a) depistarea, evaluarea și identificarea tulburărilor de limbaj și de comunicare la copiii preșcolari înscriși sau nu în grădinițe și la școlarii mici;

b) asigurarea caracterului preventiv al activității de terapie logopedică, prin acordarea unei atenții prioritare copiilor preșcolari cu tulburări de limbaj înscriși în grădinițe, în scopul prevenirii instalării dificultăților de învățare a scrisului și cititului la vârsta școlară;

c) orientarea terapiei logopedice spre corectare, recuperare, compensare, adaptare și integrare școlară și socială;

d) corectarea tulburărilor de limbaj și de comunicare în vederea diminuării riscului de eșec școlar;

e) sprijinirea cadrelor didactice în abordarea personalizată a copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj și comunicare.

Articolul 5

Activitatea de îndrumare logopedică a cadrelor didactice din învățământul preșcolar și primar cu privire la activitatea de intervenție logopedică se realizează de către profesorii logopezi din CLI prin:

a) participarea/organizarea la/unor acțiuni de informare și consiliere logopedică în unitățile școlare și preșcolare arondate fiecărui profesor logoped;

b) acțiuni metodice de îndrumare/consiliere logopedică a cadrelor didactice din școli și grădinițe, în vederea sprijinirii procesului de corectare a tulburărilor ușoare de limbaj;

c) dezbateri tematice privind importanța consolidării limbajului în procesul dezvoltării generale a copilului, condiție esențială a unei integrări școlare și sociale optime.

Articolul 6

Încadrarea cu personal didactic calificat a CLI se face conform legislației în vigoare.

Articolul 7

(1)

Intervențiile logopedice se desfășoară în centre logopedice, cabinete logopedice, organizate de regulă în școlile sau în grădinițele de masă.

(2)

Spațiile destinate activităților de logopedie din cadrul unităților de învățământ vor fi folosite pentru acest tip de activități. În mod excepțional, în situația în care nu există suficiente spații, consiliul de administrație al unității de învățământ stabilește utilizarea cabinetelor de logopedie și pentru alte activități școlare.

(3)

Identificarea spațiilor unde se desfășoară activitățile logopedice se stabilește de către unitățile de învățământ, în colaborare cu profesorul logoped, asigurându-se pe parcursul zilei accesul părinților și al copiilor în cabinet.

(4)

Într-un CLI pot funcționa unul sau mai multe cabinete logopedice, în funcție de numărul copiilor și al elevilor din unitățile de învățământ din zona arondată/sector care au nevoie de terapie logopedică, precum și de numărul profesorilor logopezi normați și încadrați.

(5)

Activitatea logopedică se desfășoară în cabinetele logopedice dotate conform normelor metodologice cu cel mult 2 profesori logopezi, care își planifică activitățile în ture diferite.

(6)

Unitățile de învățământ au următoarele obligații față de profesorii logopezi din CLI:

a) asigură spațiul necesar desfășurării în cele mai bune condiții a activității de terapie logopedică;

b) asigură servicii de igienizare a cabinetelor de terapie logopedică;

c) asigură toate drepturile prevăzute de legislația în vigoare.

Articolul 8

(1)

Finanțarea CLI se asigură de la bugetul consiliului județean/sectorului municipiului București, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, în baza prevederilor art. 99 alin. (5) și

art. 110 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011 .

(1) Finanțarea CLI se asigură de la bugetul consiliului județean/sectorului municipiului București, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, în baza prevederilor art. 99 alin. (5) și

art. 110 alin. (3) din Legea educației naționale nr. 1/2011 .

(2)

Conform prevederilor legale, CLI pot beneficia de sponsorizări din partea unor persoane fizice și juridice, a unor organizații guvernamentale și neguvernamentale naționale și internaționale.

Capitolul II Normarea, încadrarea și organizarea activității profesorilor logopezi

Articolul 9

(1)

Numărul posturilor de profesori logopezi se stabilește de către CJRAE/CMBRAE conform prevederilor legale, cu avizul consiliului județean/inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București, în funcție de:

a) numărul copiilor din grădinițe;

b) numărul elevilor din clasele I-IV;

c) în unitățile cu predare în limba minorităților naționale, profesorii logopezi vor satisface condițiile de limbă.

(2)

Un profesor logoped acoperă o zonă de intervenție/ circumscripție logopedică de cel puțin 500 de copii/elevi din grădinițe și din clasele I-IV.

(3)

Repartizarea zonelor de intervenție din teritoriul alocat CLI se realizează de către comisia metodică a CLI, în funcție de numărul copiilor/elevilor și de numărul de profesori logopezi încadrați. Se va ține cont și de apropierea unităților de învățământ arondate de CLI.

(4)

Depistarea copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj din zona de intervenție logopedică arondată, planificarea activității și programarea copiilor la cabinet se vor realiza în decurs de o lună de la începutul fiecărui an școlar.

(5)

Activitățile de reevaluare/reexaminare se realizează la începutul semestrului al II-lea, timp de două săptămâni.

Articolul 10

(1)

Pe parcursul unui an școlar un profesor logoped lucrează cu un efectiv de 15-40 copii/elevi cu tulburări de limbaj.

(2)

Norma didactică aferentă postului de profesor logoped din CLI cuprinde un număr de 40 de ore/săptămână, repartizate astfel:

a) 16 ore/săptămână desfășurate în cadrul CLI, care constau în: depistarea, evaluarea și identificarea tulburărilor de limbaj și de comunicare; corectarea tulburărilor de limbaj și de comunicare prin programe de intervenție specifice; consilierea părinților și a cadrelor didactice în problematica specifică;

b) 24 de ore/săptămână care constau în: activități de pregătire metodico-științifică și complementară, stabilirea măsurilor și întocmirea programelor de prevenire și intervenție logopedică, activități metodico-științifice, colaborarea cu comunitățile locale.

(3)

Activitatea logopedică se poate desfășura zilnic între orele 8,00-19,00, în cabinetele logopedice din sediu, în CLI, în funcție de orarul unităților de învățământ preuniversitar din care provin copiii.

(4)

Durata unei activități de terapie logopedică este de regulă de 45 de minute, realizându-se în afara orelor de curs.

(5)

Forma de organizare este activitatea cu grupe mici de 2-4 copii sau individual, în funcție de următoarele criterii:

a) tipul tulburării de limbaj;

b) gravitatea tulburării de limbaj;

c) vârsta copilului/elevului;

d) colaborarea cu familia, vizând receptivitatea, implicarea activă în procesul terapeutic, posibilitatea de răspuns la programarea propusă etc.

Articolul 11

(1)

Activitatea profesorilor logopezi din CLI se desfășoară în conformitate cu atribuțiile și responsabilitățile prevăzute în fișa postului, precum și cu normele deontologice ale profesiei.

(2)

Activitatea este eșalonată în etape și vizează următoarele obiective specifice:

a) identificarea, depistarea și înregistrarea copiilor sesizați din zona de intervenție logopedică, examinarea de către fiecare profesor logoped, la începutul fiecărui an școlar, a tuturor copiilor preșcolari din grupele mari din grădinițe, a elevilor din clasa pregătitoare și a celor din clasa I din toate unitățile care aparțin circumscripției logopedice;

b) înregistrarea copiilor cu tulburări de limbaj în fișele de depistare avizate de către directorul unității în care s-a făcut depistarea;

c) convocarea copiilor cu tulburări de limbaj la CLI, pe bază de invitații scrise adresate părinților;

d) examinarea logopedică complexă și psihopedagogică a copiilor consiliați/sprijiniți, în colaborare cu familia, cu cadrele didactice și cu consilierul școlar, acolo unde este cazul, în scopul identificării tuturor factorilor care au influențat evoluția limbajului și a comunicării copilului;

e) formularea diagnosticului și prognosticului pentru fiecare copil/elev evaluat;

f) proiectarea activității de terapie a tulburărilor de limbaj și de comunicare identificate;

g) intervenția terapeutic-recuperatorie în concordanță cu diagnosticul logopedic al copiilor/elevilor examinați;

h) evaluarea periodică a progreselor realizate de elevi și reproiectarea activității de intervenție.

Articolul 12

Evidența copiilor/elevilor cu tulburări de limbaj se realizează prin următoarele documente:

a) fișe de depistare;

b) registre de evidență a copiilor cu tulburări de limbaj care sunt consiliați/sprijiniți în CLI, realizate pe an școlar;

c) registre de evidență a prezenței copiilor la ședințele de corectare programate;

d) fișa logopedică - instrument de consemnare a datelor anamnezice, a demersului terapeutic și a dinamicii corectării;

e) programe de terapie logopedică pe tip de tulburare.

Articolul 13

(1)

Coordonarea metodologică a profesorilor logopezi din CLI este asigurată de către un profesor logoped coordonator, care conduce și comisia metodică a CLI respectiv.

(2)

Profesorul logoped coordonator este numit prin decizie a directorului CJRAE/CMBRAE, la propunerea comisiei metodice a profesorilor logopezi, ca urmare a respectării procedurii interne.

(3)

Procedura internă este elaborată de către consiliul de administrație al CJRAE/CMBRAE.

Articolul 14

Relațiile profesorului logoped cu directorii unităților școlare sunt relații de colaborare, comunicare și sunt circumscrise de normele etico-profesionale.

Articolul 15

Normele de încadrare, salarizare și premiere a profesorilor logopezi din CLI se stabilesc conform legislației în vigoare.

Articolul 16

(1)

În CLI pot fi încadrați profesori logopezi cu specializările psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie, în baza prevederilor

art. 247 lit. h) din Legea nr. 1/2011 .

(2)

Formarea inițială, încadrarea și formarea continuă a cadrelor didactice din CLI se reglementează prin legislația școlară în vigoare.

Articolul 17

Consiliile locale/ale sectoarelor municipiului București asigură unităților de învățământ în care funcționează CLI baza materială necesară desfășurării eficiente a activității: mobilier, echipamente, aparatură specifică.

Articolul 18

Baza materială recomandată a cabinetelor logopedice cuprinde următoarele:

a) material didactic: audiovideo, oglindă logopedică, copiator, calculator, truse logopedice, atlase logopedice, jocuri pentru dezvoltarea limbajului, casete, dischete etc.;

b) materiale psihopedagogice speciale: teste pentru examinarea limbajului, probe pentru cunoașterea vârstei psihologice;

c) teste de evaluare a proceselor psihice;

d) probe de evaluare a nivelului de cunoștințe.

Capitolul III Evaluarea personalului

Articolul 19

Evaluarea anuală a coordonatorului CLI se face de către consiliul de administrație al CJRAE/CMBRAE, în baza unei fișe de post și a unei fișe de evaluare specifice propuse de către directorul CJRAE/CMBRAE și avizate de către consiliul de administrație.

Articolul 20

Domeniile de competență ale personalului didactic din CLI vor fi stipulate în fișele postului, însoțite de fișele de evaluare. Fișele de post și, respectiv, fișele de evaluare se elaborează și se avizează anual de către directorul CJRAE/CMBRAE, cu aprobarea consiliului de administrație, la propunerea coordonatorului CLI, în funcție de aceste documente realizându-se evaluarea anuală a profesorilor logopezi.

Capitolul IV Dispoziții finale

Articolul 21

Rețeaua care cuprinde CLI este propusă de CJRAE/CMBRAE și este avizată pentru conformitate de către inspectoratele școlare județene/al municipiului București.

Articolul 22

CLI sunt numerotate la nivelul județelor/municipiului București.

Articolul 23

În vederea integrării și reabilitării copiilor/elevilor cu cerințe educative speciale în/prin comunitate, inspectoratele școlare vor aviza un număr suficient de posturi de profesor logoped, corelat cu populația școlară.

Anexa 3 --------

la regulament

-------------

REGULAMENT-CADRU

privind organizarea și funcționarea centrelor școlare pentru educație incluzivă

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

(1)

Centrul școlar pentru educație incluzivă reprezintă cadrul instituțional de acțiune care asigură accesul la educație tuturor copiilor, prin educație formală și servicii educaționale acordate copiilor cu cerințe educaționale speciale, școlarizați atât în învățământul special, cât și în învățământul de masă, precum și personalului care este implicat în educația acestora.

(2)

Centrul școlar pentru educație incluzivă este o unitate de învățământ cu personalitate juridică, care face parte din rețeaua școlară, fiind organizată de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, având ca scop și finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea și integrarea școlară și socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficiențe.

(3)

Activitățile specifice procesului de învățământ din centrul școlar pentru educație incluzivă se află sub îndrumarea și coordonarea inspectoratului școlar județean/al municipiului București, iar documentele emise vor fi echivalente celor emise de orice unitate de învățământ preuniversitar din țară.

(4)

În sensul prezentului regulament-cadru, termenii și sintagmele specifice învățământului special și special integrat se definesc după cum urmează:

a) deficiență - absența, pierderea sau alterarea unei structuri ori a unei funcții anatomice, fiziologice sau psihice a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident ori a unei perturbări, care îi împiedică participarea normală la activitate în societate;

b) incapacitate - limitări funcționale cauzate de disfuncționalități, deficiențe fizice, intelectuale sau senzoriale, de condiții de sănătate ori de mediu și care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate motrică sau cognitivă ori un comportament;

c) dizabilitate - rezultatul sau efectul unor relații complexe dintre starea de sănătate a individului, factorii personali și factorii externi care reprezintă circumstanțele de viață ale acestui individ;

d) educație specială - ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor, activităților de învățare și asistență complexă de recuperare-compensare psihoterapeutică, medicală, socială și culturală, adaptate persoanelor care nu reușesc independent să atingă, temporar sau pe toată durata școlarizării, un nivel de dezvoltare corespunzător vârstei, pentru formarea competențelor de bază în vederea pregătirii pentru viața de adult;

e) integrare școlară - procesul de adaptare a persoanei cu cerințe educaționale speciale la normele și cerințele școlii pe care o urmează, de stabilire a unor relații afective pozitive cu membrii grupului școlar (clasa) și de desfășurare cu succes a activităților școlare;

f) incluziune școlară - procesul permanent de îmbunătățire a serviciilor oferite de unitățile de învățământ pentru a cuprinde în procesul de educație toți membrii comunității, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultățile acestora;

g) cerințe educaționale speciale (CES) - necesități educaționale suplimentare, complementare, care solicită o școlarizare adaptată particularităților individuale și celor caracteristice unei anumite deficiențe sau tulburări/dificultăți de învățare, precum și o asistență complexă.

Articolul 2

Centrul școlar pentru educație incluzivă colaborează cu unități de învățământ, cu unități conexe ale învățământului preuniversitar, cu universitățile, cu direcțiile județene de asistență socială și protecția copilului, cu autoritățile locale, cu operatorii economici, cu organizații neguvernamentale, cu reprezentanți ai comunității locale, precum și cu persoane fizice din țară și din străinătate care au preocupări în domeniul educației.

Articolul 3

Centrul școlar pentru educație incluzivă dispune de planuri de învățământ, programe școlare, de manuale și metodologii didactice alternative, adaptate tipului și gradului de dizabilitate, în baza prevederilor

art. 53 din Legea educației naționale nr. 1/2011 .

Capitolul II Scopul, obiectivele, responsabilitățile și atribuțiile centrului școlar pentru educație incluzivă

Articolul 4

Scopul centrului școlar pentru educație incluzivă este reprezentat de instruirea, educarea, recuperarea și integrarea socială a copiilor, elevilor și tinerilor cu CES.

Articolul 5

Centrul școlar pentru educație incluzivă desfășoară activități de predare-învățare-evaluare, normate în baza legislației în vigoare, și dezvoltă servicii educaționale în domeniul educației incluzive, de tipul: formare, informare, documentare, consiliere, proiecte și programe etc.

Articolul 6

Obiectivele centrului școlar pentru educație incluzivă sunt următoarele:

a) intervenția directă, prin oferirea de servicii psihopedagogice, psihologice și de consiliere în domeniul educației incluzive beneficiarilor direcți: copii/elevi/tineri cu CES, părinți, cadre didactice din școlile de masă, membri ai comunității locale;

b) informarea, formarea continuă/perfecționarea și consilierea personalului didactic în domeniul educației incluzive;

c) oferirea de suport metodico-științific în domeniul educației incluzive pentru cadrele didactice din școlile de masă;

d) oferirea de servicii de învățare, de pregătire pentru viața de adult.

Articolul 7

(1)

Centrul școlar pentru educație incluzivă are următoarele atribuții:

a) realizează depistarea precoce și asigură intervenția timpurie în cazul copiilor cu CES;

b) școlarizează copii/elevi/tineri cu diverse grade și tipuri de deficiență;

c) realizează terapii specifice pentru copiii cu CES din învățământul special și din învățământul de masă;

d) evaluează și urmărește evoluția școlară a copiilor cu CES prin intermediul comisiei interne de expertiză complexă;

e) întocmește dosarul copiilor/elevilor/tinerilor cu CES și îl trimite către comisia de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul centrului județean de resurse și asistență educațională (CJRAE)/Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE);

f) face propuneri de reorientare dinspre școala specială spre școala de masă și invers, prin intermediul comisiei interne de expertiză complexă, în baza prevederilor

art. 54 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 ;

g) realizează și aplică planuri de servicii individualizate pentru fiecare copil/elev evaluat;

h) realizează adaptări curriculare și asigură asistența psihoeducațională a copiilor/elevilor cu CES integrați, prin profesori itineranți și de sprijin;

i) propune servicii de sprijin și/sau terapii specifice, după caz;

j) oferă consiliere și asistență psihopedagogică cadrelor didactice din învățământul de masă care furnizează programe de educație remedială;

k) promovează învățământul incluziv;

l) asigură școlarizarea și asistența educațională și terapeutică a copiilor/elevilor nedeplasabili, prin forme de școlarizare la domiciliul elevului, cu frecvență redusă, cu scutire de frecvență, comasate etc.;

m) monitorizează evoluția copiilor/elevilor cu CES;

n) oferă asistență socială și servicii în regim de semiinternat/internat/centru de zi pentru copiii/elevii cu CES care solicită acest lucru; informează și consiliază familiile copiilor/elevilor cu CES cu privire la problematica educației acestora;

o) participă, împreună cu CJRAE/CMBRAE, la activități de informare, formare, perfecționare și documentare a cadrelor didactice din învățământul obișnuit și special care se ocupă de educația copiilor cu CES;

p) valorifică experiența psihopedagogică pozitivă și promovează ideile moderne privind educația specială prin publicații de specialitate periodice, prin cercetare aplicativă și prin crearea de mijloace didactice;

q) asigură resursele umane și materiale necesare realizării practicii pedagogice în domeniul educației speciale;

r) desfășoară activități de cercetare și consultanță metodicoștiințifică;

s) asigură propria dezvoltare instituțională prin mijloacele legale disponibile (granturi, proiecte de finanțare, sponsorizări, donații, parteneriate etc.);

t) colaborează cu instituțiile care promovează alternativele educaționale aprobate și cu toate instituțiile din comunitatea locală implicate în problematica copiilor;

u) în vederea obținerii unei calificări și a integrării în viața activă a tinerilor cu CES, se pot organiza ateliere protejate, în baza prevederilor

art. 55 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 .

(2)

Atribuțiile personalului didactic, didactic-auxiliar și nedidactic al centrelor școlare pentru educație inclusivă sunt derivate din atribuțiile prevăzute la alin. (1) și sunt stipulate în fișa postului.

Capitolul III Serviciile oferite de centrul școlar pentru educație incluzivă și beneficiarii acestor servicii

Articolul 8

Centrul școlar pentru educație incluzivă asigură următoarele servicii specializate:

a) educație specială și specializată a copiilor/elevilor/tinerilor cu dizabilități;

b) compensare prin terapii specifice pentru copiii/elevii cu dificultăți de învățare, dificultăți de dezvoltare, dificultăți de adaptare, tulburări de limbaj, tulburări de comportament, dizabilități mintale, senzoriale, fizice, neuromotorii și asociate;

c) evaluarea psihopedagogică a competențelor fundamentale la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a și a IX-a;

d) evaluarea, diagnosticarea, orientarea școlară și profesională a elevilor din clasa a IX-a;

e) asistență educațională și terapeutic-recuperatorie pentru copiii/elevii cu CES integrați în unitățile de învățământ de masă;

f) informare și consiliere pentru părinți;

g) informarea și consilierea cadrelor didactice;

h) cercetare psihopedagogică și elaborare de studii de specialitate;

i) testare și consiliere psihologică.

Articolul 9

De serviciile centrului școlar pentru educație incluzivă beneficiază:

a) preșcolari și școlari din învățământul special și din cel de masă;

b) părinți sau aparținători legali ai copiilor;

c) personalul angajat în unitățile de învățământ sau în alte instituții care acționează în domeniul educației speciale a copiilor;

d) elevi/studenți care efectuează module de practică pedagogică;

e) membri ai comunității locale.

Capitolul IV Comisia internă de expertiză complexă

Articolul 10

În vederea exercitării în mod corespunzător a atribuțiilor care îi revin comisiei de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, în fiecare unitate de învățământ cu personalitate juridică din învățământul special se înființează și funcționează comisia internă de expertiză complexă.

Articolul 11

Comisia internă de expertiză complexă are ca scop principal realizarea unei evaluări complexe (fizice, psihologice, intelectuale și sociale) a copilului/elevului/tânărului cu CES în vederea sprijinirii comisiei de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE în luarea unor decizii corecte, în interesul suprem al copilului.

Articolul 12

Comisia internă de expertiză complexă are următoarele atribuții:

a) efectuează monitorizarea completă a activității copiilor/elevilor/tinerilor din zona sa de acțiune, sector, județ, indiferent de forma de școlarizare pe care o urmează;

b) validează/invalidează diagnosticul psihologic și cel educațional;

c) transmite comisiei de orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE dosarul complet al copiilor/elevilor/tinerilor cu CES din învățământul special și special integrat, precum și recomandări psihologice de orientare școlară și profesională;

d) transmite comisiei de orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE dosarul complet al copiilor/elevilor/tinerilor care au întrerupt școlarizarea, au studii incomplete, nu au urmat nicio formă de școlarizare, au depășit cu peste 3 ani vârsta clasei școlare, aflați în situație de repetenție sau cu dificultăți grave de învățare, care au tulburări de comportament ori au fost marginalizați și face recomandări psihologice de orientare școlară și profesională;

e) asigură repartizarea pe grupe/clase/ani de studiu a copiilor/elevilor/tinerilor cu CES din unitățile școlare de învățământ special la începutul anului școlar, după criterii obiective (diagnostic, gradul deficienței, nivelul psihointelectual, gradul de integrare socio-școlară);

f) elaborează, realizează și urmărește realizarea planului de servicii individualizat al copilului/elevului cu CES;

g) fundamentează din punct de vedere psihopedagogic reevaluarea absolvenților clasei a IX-a din unități de învățământ special, în vederea orientării profesionale;

h) efectuează reevaluarea anuală a copiilor/elevilor cu CES (la cererea părinților, reprezentantului legal sau a cadrelor didactice), în vederea orientării școlare;

i) propune comisiei de orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE schimbarea diagnosticului sau reorientarea școlară cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de expertiză școlară ori în situația în care se constată schimbarea condițiilor pentru care s-a eliberat certificatul.

Articolul 13

Categoriile de copii/elevi/tineri evaluate de comisia internă de expertiză complexă sunt următoarele:

a) toți copiii/elevii/tinerii cu CES înscriși în învățământul special și special integrat;

b) copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către CJRAE/CMBRAE;

c) copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către conducerile unităților din învățământul de masă;

d) copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către părinții acestora;

e) copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către centrele de plasament;

f) copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către centrele de primire a minorilor; copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către medicii de familie, medicii pediatri, medicii neuropsihiatri, medicii oftalmologi, medicii neurologi, medicii ORL-iști;

g) copiii/elevii/tinerii propuși spre evaluare de către unitățile de învățământ cu dublă subordonare: Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției, Ministerul Sănătății etc.

Articolul 14

Comisia internă de expertiză complexă se înființează prin decizie a directorului unității de învățământ.

Articolul 15

(1)

Comisia internă de expertiză complexă are următoarea componență: a) coordonatorul comisiei, ales de consiliul profesoral al unității de învățământ special și numit prin decizie de către directorul unității;

b) membri permanenți: un profesor de educație specială, un profesor psihopedagog, de preferință cel care se ocupă de psihodiagnoză în unitatea școlară, medicul unității școlare, asistentul social al unității școlare;

c) membri nepermanenți, cadre didactice care lucrează efectiv cu copilul/elevul/tânărul ce urmează a fi evaluat: profesorul psihopedagog, profesorul de educație specială, profesorul-educator, profesorul itinerant și de sprijin.

(2)

Coordonatorul comisiei interne de expertiză complexă este un profesor din unitatea de învățământ special, titular, absolvent al uneia dintre specializările psihologie, psihopedagogie, pedagogie, cu gradul didactic I și o vechime de cel puțin 5 ani în învățământul special sau special integrat.

(3)

Activitatea de evaluare continuă a comisiei interne de expertiză complexă este trecută ca sarcină în fișa postului și trebuie evaluată ca atare. Având în vedere că activitatea din cadrul comisiei interne de expertiză complexă prezintă particularități și necesită eforturi deosebite din partea membrilor acesteia, conducerile unităților de învățământ din care fac parte membrii comisiei vor ține cont de aceasta în acordarea premiilor, gradațiilor de merit, recompenselor, distincțiilor etc.

(4)

Comisia internă de expertiză complexă funcționează pe întreaga perioadă a anului școlar. Ea se întrunește bilunar în ședințe ordinare și ori de câte ori este necesar în ședințe extraordinare.

(5)

Pentru asigurarea unor hotărâri corecte și obiective, membrii comisiei interne de expertiză complexă nu pot fi membri cu drept de vot ai comisiei de evaluare și orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE, dar ei pot fi invitați pentru clarificarea unor cazuri mai dificile.

Articolul 16

Comisia internă de expertiză complexă colaborează cu:

a) comisia de orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE;

b) comisia de protecție a copilului județeană/a sectorului municipiului București;

c) centrele logopedice interșcolare;

d) centrele de asistență psihopedagogică;

e) unitățile de învățământ preuniversitar;

f) asociații neguvernamentale.

Articolul 17

(1)

Diagnosticarea copiilor, elevilor și tinerilor cu CES se face în baza prevederilor

art. 50 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 .

(2)

Dosarul copilului/elevului cuprinde:

1. cererea părinților/tutorilor;

2. copii ale actelor de identitate ale părinților/tutorilor și ale copiilor/elevilor/tinerilor cu CES;

3. certificatul de încadrare într-un grad de deficiență, după caz;

4. certificatul medical sau scrisoarea medicală;

5. raportul și recomandarea comisiei interne de expertiză complexă;

6. fișa psihopedagogică;

7. fișa de traseu educațional;

8. rezultatul anchetei sociale;

9. caracterizarea profesorului diriginte.

Articolul 18

(1)

Este interzisă înscrierea de către conducerea unității de învățământ special a unui copil/elev în cadrul învățământului special fără prezentarea, în prealabil, a hotărârii comisiei pentru orientare școlară și profesională din cadrul CJRAE/CMBRAE.

(2)

Nerespectarea prevederilor alin. (1) sau nerespectarea hotărârii comisiei interne de expertiză complexă cu privire la orientarea școlară și profesională a copilului atrage sancționarea disciplinară, în condițiile legii, a persoanei vinovate.

Capitolul V Structura organizatorică

Articolul 19

Centrul școlar pentru educație incluzivă se organizează și funcționează ca unitate de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică, în conformitate cu prevederile legale.

Articolul 20

Structura organizatorică a centrului școlar pentru educație incluzivă se stabilește în concordanță cu prevederile legale în vigoare.

Capitolul VI Resurse umane: formațiunile de studiu, normarea, încadrarea, salarizarea, evaluarea personalului

Articolul 21

(1)

Activitatea de predare-învățare-evaluare din centrul școlar pentru educație incluzivă se desfășoară pe nivelurile și formațiunile de studiu prevăzute la alin. (2)-(5), în baza prevederilor

art. 23 din Legea nr. 1/2011 .

(2)

Copiii/elevii/tinerii cu diferite grade și tipuri de deficiențe beneficiază de toate serviciile oferite de centrul școlar de educație incluzivă, inclusiv cele de terapii specifice, indiferent de nivelul de învățământ pe care îl frecventează.

(3)

Pentru copiii/elevii/tinerii cu deficiențe ușoare și/sau medii, grupele/clasele cuprind în medie 10 elevi, dar nu mai puțin de 8 și nu mai mult de 12.

(4)

Pentru copiii/elevii/tinerii cu deficiențe grave, grupele/clasele cuprind în medie 5 elevi, dar nu mai puțin de 4 și nu mai mult de 6.

(5)

Pentru copiii/elevii/tinerii cu deficiențe senzoriale multiple sau cu autism, grupele/clasele cuprind în medie 3 elevi, dar nu mai puțin de 2 și nu mai mult de 4.

Articolul 22

(1)

În cadrul centrului școlar pentru educație incluzivă există posibilitatea redistribuirii posturilor/catedrelor în funcție de conținutul activității proiectate.

(2)

Personalul didactic, didactic-auxiliar și nedidactic al centrului școlar pentru educație incluzivă va fi angajat prin concurs organizat de către consiliul de administrație al unității, în baza prevederilor art. 254 alin. (3) și (4) și

art. 248 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 .

Articolul 23

(1)

Funcțiile, normele didactice și condițiile de ocupare a catedrelor/posturilor din centrul școlar pentru educație incluzivă sunt:

a) profesor pentru învățământ preșcolar - un post pentru fiecare grupă cu program normal sau două posturi pentru fiecare grupă cu program prelungit, cu norma didactică de 16 ore săptămânal;

b) profesor psihopedagog - un post pentru fiecare grupă de preșcolari, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;

c) profesor de educație specială pentru activitățile de predare în învățământul primar pentru elevi cu deficiențe senzoriale, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;

d) profesor de educație specială pentru activitățile de predare în învățământul primar și gimnazial pentru elevi cu deficiențe mintale, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;

e) profesor, cu diferite specialități, pentru activitățile de predare în învățământul gimnazial, liceal și postliceal pentru elevi cu deficiențe senzoriale, cu norma didactică de 16 ore săptămânal;

f) profesor psihopedagog, profesor psiholog școlar, profesor logoped, profesor de psihodiagnoză, kinetoterapeut - un post la fiecare grupă/clasă, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie, pedagogie sau kinetoterapie, după caz;

g) profesor-educator - un post la fiecare grupă/clasă, cu norma didactică de 20 de ore săptămânal;

h) profesor de instruire practică pentru activitățile de instruire practică, cu norma didactică de 20 de ore săptămânal;

i) profesor itinerant și de sprijin - un post la 8 copii/elevi cu deficiențe moderate și ușoare sau la 4 copii/elevi cu deficiențe grave, profunde sau asociate, integrați în învățământul de masă, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;

j) profesor de educație specială pentru școlarizarea la domiciliu - o catedră la 4 copii/elevi/tineri cu dizabilități nedeplasabili, cu norma didactică de 16 ore săptămânal, cu calificare în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie.

(2)

Pentru ocuparea funcțiilor didactice prevăzute la alin. (1) lit. d), f) și g) este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică și practică în educația specială, în baza prevederilor

art. 248 alin. (5) din Legea nr. 1/2011 .

Articolul 24

Personalul didactic auxiliar din centrul școlar pentru educație incluzivă este format din:

a) bibliotecar - un post în unitățile cu personalitate juridică;

b) informatician - un post în unitățile cu personalitate juridică;

c) instructor de educație extrașcolară sau pedagog școlar - un post pentru două clase de elevi;

d) asistent social - un post în unitățile cu personalitate juridică;

e) secretar - un post în unitățile cu personalitate juridică;

f) administrator financiar - un post în unitățile cu personalitate juridică;

g) administrator de patrimoniu - un post în unitățile cu personalitate juridică.

Articolul 25

Personalul nedidactic din centrul școlar pentru educație incluzivă este format din:

a) medic pediatru - un post pentru fiecare unitate cu personalitate juridică;

b) medic specialist - 1/2 post la unitățile școlare unde există cabinete de specialitate dotate;

c) asistent medical - un post pe tură pentru unitățile cu internat săptămânal ori semestrial sau un post pe unitate în celelalte unități școlare;

d) infirmieră - un post pe tură la 50 de elevi, iar la clasele de elevi cu dizabilități severe, profunde și asociate se normează un post la două clase de elevi;

e) supraveghetor de noapte - un post la două clase de elevi interni;

f) bucătar, muncitor la bucătărie - un post pe tură la unitățile de învățământ cu cantină;

g) muncitor calificat - un post pe unitate;

h) îngrijitor - un post la 250 mý de suprafață de curățat;

i) șofer - un post pentru unitățile dotate cu mijloace de transport.

Articolul 26

Personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic din centrul școlar pentru educație incluzivă beneficiază de toate drepturile prevăzute de

Legea nr. 1/2011 .

Articolul 27

(1)

Directorul centrului școlar pentru educație incluzivă este cadru didactic cu specialitatea psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie, cu o vechime de cel puțin 5 ani în învățământul special și gradul didactic II, numit prin concurs organizat de unitatea de învățământ, prin intermediul consiliului de administrație, în baza prevederilor

art. 257 din Legea nr. 1/2011 .

(2)

Directorul centrului școlar pentru educație incluzivă încheie contract de management cu președintele consiliului județean/primarul sectorului municipiului București pe raza căruia se află unitatea de învățământ.

Articolul 28

Ocuparea posturilor în centrul școlar pentru educație incluzivă se realizează prin concurs, în baza prevederilor

art. 248 și 254 din Legea nr. 1/2011 .

Articolul 29

Centrul școlar pentru educație incluzivă poate să angajeze colaboratori în regim de cumul sau plată cu ora, fără a depăși numărul de posturi/catedre aprobat anual.

Articolul 30

Personalul didactic auxiliar, conform

art. 249 din Legea nr. 1/2011 , își desfășoară activitatea având durata timpului de muncă de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.

Articolul 31

Personalul nedidactic își desfășoară activitatea cu normă de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.

Articolul 32

Domeniile de competență ale personalului didactic auxiliar și nedidactic sunt cele stipulate în normativele aflate în vigoare, precum și în regulamentul de ordine interioară al centrului școlar pentru educație incluzivă. În funcție de aceste documente se realizează evaluarea anuală a acestor categorii de personal.

Articolul 33

Evaluarea anuală a personalului didactic din centrul școlar pentru educație incluzivă se face de către conducerea centrului și de către consiliul de administrație al acestuia, conform atribuțiilor menționate în fișa postului.

Capitolul VII Finanțarea și baza materială a centrului școlar pentru educație incluzivă

Articolul 34

Finanțarea activității centrului școlar pentru educație incluzivă se asigură de la bugetul consiliului județean/sectorului municipiului București, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București, în baza prevederilor art. 99 alin. (5) și

art. 110 alin. (3) din Legea nr. 1/2011 .

Articolul 35

(1)

Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea centrul școlar pentru educație incluzivă fac parte din domeniul public județean, respectiv al municipiului București și sunt în administrarea consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială își desfășoară activitatea, prin consiliile de administrație ale unității.

(2)

Celelalte componente ale bazei materiale a centrului școlar pentru educație incluzivă sunt de drept proprietatea acestuia și sunt administrate de către consiliile de administrație ale acestuia.

Articolul 36

Centrul școlar pentru educație incluzivă poate beneficia de sprijin material și financiar din partea unor persoane fizice sau juridice din țară și din străinătate, în condițiile legii.

Articolul 37

Centrul școlar pentru educație incluzivă poate obține venituri proprii din activități specifice, prin contract de prestări de servicii, în baza prevederilor

art. 108 alin. (1) și (2) din Legea nr. 1/2011 .

Articolul 38

Copiii și tinerii cu CES școlarizați în unitățile de învățământ special sau de masă, inclusiv cei școlarizați în alt județ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistență socială constând în asigurarea alocației zilnice de hrană, rechizitelor școlare, cazarmamentului, îmbrăcămintei și a încălțămintei în cuantum egal cu cele alocate copiilor aflați în sistemul de protecție a copilului, precum și de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direcțiilor generale județene/a municipiului București de asistență socială și protecția copilului.

Articolul 39

Baza materială recomandată a centrului școlar pentru educație incluzivă cuprinde următoarele spații/utilități:

a) săli de clasă;

b) cabinete pentru terapii specifice și consiliere;

c) cabinet pentru comisia internă de expertiză complexă;

d) sală de sport și cabinet de cultură fizică medicală/kinetoterapie;

e) laboratoare și cabinete pentru învățarea limbilor străine și de informatică;

f) ateliere pentru activități practice sau de profesionalizare;

g) sală de festivități;

h) ludotecă;

i) bibliotecă/centru de documentare metodico-științifică și în domeniul legislației școlare, care dispune și de o sală de lectură;

j) baza logistică necesară desfășurării activităților de formare și de editare a materialelor didactice;

k) sală de mese și bloc alimentar;

l) spații de cazare și dormitoare;

m) spălătorie;

n) spații de joacă special amenajate pentru copii.

Capitolul VIII Dispoziții finale

Articolul 40

În centrul școlar pentru educație incluzivă se interzic activitățile de propagandă politică, prozelitismul religios sau activitățile care încalcă normele generale de moralitate.

Articolul 41

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului regulament-cadru, centrul școlar pentru educație incluzivă își elaborează regulamentul de ordine interioară.

------

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.