Decizia nr. 1152/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 841 și art. 847 din Codul civil
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Maria Bratu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 841 și 847 din Codul civil, excepție ridicată de Nicolae Mircea Alexandru Oprea în Dosarul nr. 8.616/306/2010 al Judecătoriei Sibiu, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.779D/2010.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 8.616/306/2010, Judecătoria Sibiu - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 841 și 847 din Codul civil, excepție ridicată de Nicolae Mircea Alexandru Oprea într-un proces civil de succesiune.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că reducțiunea unei liberalități în favoarea unor moștenitori rezervatari încalcă principiul garantării dreptului de proprietate, precum și dreptul la moștenire, "deoarece testatorul dorește în mod expres ca întreaga sa avere să rămână integră, așa cum el a deținut-o, și utilizabilă în forma în care a fost testată."
Judecătoria Sibiu - Secția civilă apreciază excepția ca neîntemeiată, sens în care arată că prevederile de lege criticate nu contravin principiului garantării dreptului de proprietate ale cărui conținut și limite sunt stabilite de lege.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate nu sunt contrare principiului garantării și ocrotirii în mod egal a dreptului de proprietate. În acest sens, arată că limitarea dreptului de a dispune prin liberalități sau prin testament reprezintă o măsură de protecție a moștenitorilor rezervatari, ale căror drepturi, decurgând din lege, trebuie în egală măsură ocrotite.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 841 și 847 din Codul civil, care au următoarea redactare:
- Art. 841: "Liberalitățile, fie făcute prin acte între vii, fie făcute prin testament, nu pot trece peste jumătatea bunurilor dispunătorului, dacă la moarte-i lasă un copil legitim; peste o a treia parte, dacă lasă doi copii; peste a patra parte, dacă lasă trei sau mai mulți.";
- Art. 847: "Liberalitățile prin act sau între vii sau prin testament, când vor trece peste partea disponibilă, vor fi reduse la această parte."
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin art. 44 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea în mod egal de lege a proprietății private și art. 46 privind dreptul la moștenire din Constituție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține următoarele:
Textele de lege criticate, cuprinse în cartea a III-a - titlul II - cap. IV Despre partea disponibilă a bunurilor și despre reducțiune din Codul civil, reglementează rezerva succesorală, precum și reducțiunea liberalităților în cazul depășirii cotității disponibile.
Potrivit legii, orice persoană fizică poate dispune liber de bunurile care alcătuiesc patrimoniul său, dar dreptul de dispoziție poate fi exercitat numai în limitele stabilite de lege. Astfel de limitări sunt prevăzute de textele de lege criticate în favoarea unor rude apropiate, descendenți și părinți, sau în favoarea soțului supraviețuitor, care au calitatea de moștenitori rezervatari, rezerva succesorală constituind parte a patrimoniului celui care lasă moștenirea, la care moștenitorii au dreptul, în virtutea legii, chiar dacă defunctul a făcut liberalități în timpul vieții sau pentru cauză de moarte.
Codul civil nu determină în mod direct noțiunea de rezervă succesorală, însă din textul art. 841, precum și al
art. 2 din Legea nr. 319/1944
privind dreptul de moștenire al soțului supraviețuitor, se poate deduce cu privire la elementele necesare pentru stabilirea acelei părți din patrimoniul defunctului, care, prin efectul legii, este rezervat anumitor moștenitori legali și, totodată, acelei părți de care defunctul poate dispune liber sub forma de liberalități sau exheredări. Așadar, rezerva succesorală, ca parte a moștenirii, îi apără pe moștenitorii rezervatari împotriva actelor liberale excesive ale defunctului, dreptul la rezervă fiind un drept propriu născut în persoana moștenitorilor rezervatari la data deschiderii moștenirii. Dacă în urma determinării valorii concrete a rezervei succesorale se constată că liberalitățile făcute de defunct, donații sau legate, depășesc cotitatea disponibilă, aducând atingere rezervei succesorale, ele urmează să fie reduse în limitele cotității disponibile. În acest sens, prevederile art. 847 din Codul civil prevăd ca o sancțiune civilă reducerea acestor liberalități.
În consecință, textele de lege criticate nu conțin reglementări de natură a contraveni principiului constituțional al garantării dreptului la moștenire, dând expresie dispoziției constituționale a art. 46.
Pentru aceleași motive, prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea în mod egal de lege a proprietății private, fiind în concordanță cu art. 44 alin. (1) teza a doua din Legea fundamentală, potrivit căruia conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 841 și art. 847 din Codul civil, excepție ridicată de Nicolae Mircea Alexandru Oprea în Dosarul nr. 8.616/306/2010 al Judecătoriei Sibiu.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 septembrie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Maria Bratu ________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.