Decizia nr. 1112/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 79 alin. (7) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 303/2004 28 iunie 2004 (prevederi anume) privind statutul judecătorilor și procurorilor
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 79 alin. (7) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Aurora Cîrlan în Dosarul nr. 5.140/62/2009 al Curții de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 4.164D/2010 al Curții Constituționale.
La apelul nominal răspunde, pentru partea Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna Elena Blebea, în calitate de consilier juridic, cu delegație depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa autorului excepției și a celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a transmis Curții note scrise prin care solicită admiterea acesteia.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul consilierului juridic al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că textul de lege criticat are în vedere un drept locativ, care nu reprezintă un drept fundamental, astfel că excluderea anumitor categorii de persoane de la beneficiul acestuia nu poate fi considerată o încălcare a principiului constituțional al egalității. Susține că nu este nesocotit nici art. 47 din Legea fundamentală, întrucât asigurarea unui nivel de trai decent nu presupune acordarea unui drept locativ.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, precizând că autorul acesteia solicită, în realitate, completarea textului de lege criticat, ceea ce excedează competenței Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 8 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 5.140/62/2009, Curtea de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 79 alin. (7) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Aurora Cîrlan într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia este nemulțumit de faptul că instanțele nu pot interpreta prin analogie textul de lege criticat, astfel încât prevederile acestuia să fie aplicabile și în situația soțului sau soției magistratului decedat înainte de pensionare, deci aflat în activitate. Arată că instanțele apreciază că decesul unui magistrat aflat în funcție constituie o cauză de încetare a calității de magistrat, spre deosebire de situația decesului unui magistrat pensionat, când această calitate nu se pierde, potrivit opiniei instanțelor de judecată. Autorul excepției susține că textul de lege este neconstituțional, întrucât nu dispune și cu privire la continuarea drepturilor locative ale soțului supraviețuitor în caz de deces al magistratului aflat în activitate, titular al unui contract de închiriere al locuinței.
Curtea de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că textul de lege criticat este constituțional, precizând că "legiuitorul este cel care stabilește ce drepturi revin diferitelor subiecte de drept și este singurul care poate institui tratamente juridice diferite pentru diverse raporturi de drept".
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, întrucât dispozițiile legale referitoare la condițiile în care se acordă drepturi locative magistraților și, după caz, soției ori soțului acestora, în cazul în care sunt titulari ai contractului de închiriere a locuinței de serviciu, se aplică în mod egal tuturor celor vizați de ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe considerente arbitrare. Arată că dispozițiile criticate sunt în concordanță și cu prevederile art. 47 din Constituție, iar celelalte dispoziții din Legea fundamentală invocate nu au incidență în cauză.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului părții prezente, concluziile procurorului, notele scrise depuse, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile
art. 79 alin. (7) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care au următoarea redactare:
- Art. 79 alin. (7): "(7) În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) și, după caz, soțul ori soția acestuia își păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieții."
Autorul excepției invocă următoarele dispoziții din Constituție: art. 16 "Egalitatea în drepturi", art. 47 - "Nivelul de trai" și art. 61 "Rolul și structura Parlamentului", precum și art. 6 "Dreptul la un proces echitabil" și art. 14 "Interzicerea discriminării" din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege criticat dispune cu privire la situația locativă a magistraților și a soților acestora ulterior momentului pensionării pentru limită de vârstă a titularului contractului de închiriere a locuinței de serviciu încheiat în temeiul
art. 79 alin. (6) din Legea nr. 303/2004 , potrivit căruia "Judecătorii și procurorii au dreptul la închirierea locuințelor de serviciu". Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate critică dispozițiile art. 79 alin. (7) din aceeași lege sub aspectul inexistenței unei reglementări care să confere și soțului magistratului decedat anterior pensionării posibilitatea de a beneficia în continuare de dreptul locativ izvorât din contractul de închiriere menționat. Or, Curtea Constituțională nu poate proceda la complinirea omisiunilor legislative, întrucât dispozițiile
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
prevăd expres că instanța de contencios constituțional nu poate modifica sau completa prevederile supuse controlului. Astfel de acțiuni, de natură să schimbe, să îmbogățească sau să corecteze conținutul actelor normative, constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care apreciază cu privire la necesitatea și oportunitatea unui asemenea demers. Totodată, Curtea observă că autorul excepției formulează critica de neconstituționalitate din perspectiva aplicării legii la speță, operațiune care nu intră în competența sa, ci a instanței judecătorești în fața căreia a fost ridicată excepția.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 79 alin. (7) din Legea nr. 303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Aurora Cîrlan în Dosarul nr. 5.140/62/2009 al Curții de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 8 septembrie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu ___________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.