Standard din 14 mai 2010

1. Scop

Prezentul standard stabilește cerințele tehnice minime aplicabile acoperirilor de protecție în faza construcției pentru tancurile de marfă pentru transportul de hidrocarburi ale petrolierelor noi care transportă țiței.

2 Definiții

În sensul prezentului standard se aplică următoarele definiții:

2.1. Tancurile de țiței sunt definite în anexa I la MARPOL 73/78.

2.2. Punctul de rouă este temperatura la care vaporii de apă din aer devin saturați și încep să condenseze.

2.3. DFT este grosimea peliculei uscate.

2.4. Pulberile de praf reprezintă particule prezente pe suprafața pregătită pentru vopsire ce provin de la decapare sau alte metode de pregătire a suprafeței ori care rezultă în urma acțiunii mediului.

2.5. Șlefuirea marginilor este un tratament aplicat marginilor înainte de a doua fază de pregătire a suprafețelor.

2.6. Stare "BUNĂ" este starea cu mici puncte de rugină, așa cum este definită în Rezoluția A.744(18) pentru evaluarea acoperirii tancurilor de balast ale petrolierelor.

2.7. Acoperire dură este o acoperire de protecție care suferă o transformare chimică de uscare sau o bună acoperire ce nu suferă o reacție de uscare în aer și care poate fi utilizată pentru întreținere. Poate fi organică sau anorganică.

2.8. NDFT este grosimea nominală a peliculei uscate. Starea 90/10 înseamnă că 90% din toate grosimile măsurate trebuie să fie egale sau mai mari decât NDFT, iar restul de 10% din grosimi nu sunt în niciun caz mai mici de 0,9 x NDFT.

2.9. Acoperire primară este primul strat din sistemul de acoperire aplicat în șantierul naval, după aplicarea grundului de atelier.

2.10. Grundul de atelier este grundul de acoperire în faza de preconstrucție care este aplicat pe tablele de oțel, de multe ori în instalații automatizate (și înainte de acoperirea primară a unui sistem de acoperire).

2.11. Acoperiri bandă reprezintă aplicarea de vopsea pe margini, suduri, zone cu acces dificil etc., pentru a asigura o bună aderență la vopsea și o corectă grosime a vopselei în zonele critice.

2.12. Durata nominală de viață este numărul de ani pentru care sistemul de acoperire este proiectat să dureze.

2.13. Fișa tehnică este fișa de date privind produsele producătorului vopselei, care conține instrucțiuni tehnice detaliate și informații relevante despre acoperire și despre aplicarea sa.

3. Principii generale

3.1. Capacitatea unui sistem de acoperire de a ajunge la întreaga durată nominală de viață depinde de tipul sistemului de acoperire, de pregătirea oțelului, precum și de aplicarea, de inspecția și întreținerea acoperirii. Toate aceste elemente contribuie la o bună calitate a sistemului de acoperire.

3.2. Inspecția de pregătire a suprafețelor și a procesului de aplicare a acoperirii trebuie să fie pusă de acord între proprietarul navei, șantierul naval și fabricantul acoperirii și să fie prezentată Administrației pentru examinarea finală. Dovezile justificative ale inspecției trebuie să fie înregistrate și incluse în dosarul tehnic de acoperire (CTF) (a se vedea subsecțiunea 3.4).

3.3. La examinarea conform standardului prevăzut în secțiunea 4 trebuie luate în considerare următoarele elemente:

.1 este important ca constructorul navei să respecte cu strictețe specificațiile, procedurile și diferitele etape ale procesului de aplicare a acoperirii (incluzând, dar nelimitându-se la pregătirea suprafețelor), pentru a se evita orice degradare și/sau deteriorare prematură a sistemului de acoperire;

.2 se poate ameliora calitatea acoperirii adoptând, în stadiul proiectării navei, măsuri constând spre exemplu în reducerea tăieturilor în zigzag, utilizarea profilurilor laminate, evitarea configurațiilor geometrice complexe și asigurarea că configurația structurii permite un acces ușor cu unelte și facilitează operațiile de curățare, de golire și uscare a spațiului destinat acoperirii; și

.3 standardul calității acoperirii enunțat în prezentul document se bazează pe experiența producătorilor, șantierelor navale și a operatorilor navali; nu se dorește să se excludă alte sisteme de acoperire adecvate, cu condiția ca acestea din urmă să asigure un grad de calitate cel puțin echivalent cu al celui care este specificat în acest standard. Criteriile de acceptare aplicabile unor sisteme alternative sunt indicate în secțiunea 8.

3.4. Dosarul tehnic de acoperire (CTF)

3.4.1. Specificarea sistemului de acoperire aplicat la tancurile destinate transportului de hidrocarburi, înregistrările despre activitatea de acoperire efectuată de către șantierul naval și de către proprietarul navei, criteriile detaliate despre selectarea acoperirii, observațiile executării lucrărilor, în special inspecția, întreținerea și reparațiile, trebuie să fie înregistrate în dosarul tehnic de acoperire, solicitat prin Rezoluția MSC.215(82).

3.4.2. Stadiul de navă în construcție

Dosarul tehnic de acoperire trebuie să conțină cel puțin elementele următoare care decurg din prezentul standard și trebuie să fie eliberat de către șantierul naval în stadiul de navă în construcție:

.1 copie a declarației de conformitate sau a certificatului de aprobare de tip;

.2 copia fișei tehnice, indicând:

.2.1 numele produsului și marca și/sau numărul de identificare;

.2.2 materiale, componente și compoziția sistemului de acoperire, culori;

.2.3 grosimi minimale și maximale ale peliculei uscate;

.2.4 metode de aplicare, unelte și/sau mașini;

.2.5 starea suprafeței pe care trebuie să se aplice acoperirea (calitatea curățării de rugină, curățenia, profilul etc.); și

.2.6 limitele impuse de către condițiile de mediu (temperatură și umiditate);

.3 dosarele de activitate ale șantierului naval cu privire la aplicarea acoperirii, incluzând:

.3.1 suprafața reală de acoperire (în metri pătrați) a fiecărui tanc de marfă pentru transportul de hidrocarburi;

.3.2 sistemul de acoperire care este aplicat;

.3.3 momentul în care este aplicată acoperirea, grosimea, număr de straturi etc.;

.3.4 condițiile de mediu în timpul acoperirii; și

.3.5 metoda de pregătire a suprafețelor;

.4 proceduri de inspecție și reparare a sistemului de acoperire în timpul construcției navei;

.5 registru de evidență zilnică emis de către inspectorul care supraveghează acoperirea, indicând faptul că acoperirea a fost aplicată conform specificațiilor, pentru a îndeplini cerințele producătorului de acoperire, și menționând diferențele în raport cu specificațiile (vezi anexa nr. 2);

.6 raport de inspecție verificat de către șantierul naval, incluzând:

.6.1 data de finalizare a inspecției;

.6.2 rezultatul inspecției;

.6.3 observații (dacă există); și

.6.4 semnătura inspectorului; și

.7 proceduri pentru întreținerea și repararea sistemului de acoperire în timpul serviciului*).

----------

Activitățile de întreținere și de reparație pe durata exploatării trebuie să fie înregistrate în dosarul tehnic de acoperire, conform secțiunii relevante a Instrucțiunilor pentru întreținerea și reparația acoperirilor.

3.4.4. Dosarul tehnic de acoperire trebuie păstrat la bord pe toată perioada de viață a navei.

3.5. Sănătatea și securitatea

Îi revine șantierului naval responsabilitatea să aplice reglementarea națională care vizează garantarea sănătății și securității persoanelor și reducerea la minimum a riscurilor de incendiu și de explozie.

4. Standard de aplicare a acoperirilor

4.1. Standard de calitate

Prezentul standard prevede specificațiile și dispozițiile care vizează să garanteze o durată de viață nominală de 15 ani, adică durata în timpul căreia, odată sistemul de acoperire aplicat, starea lui rămâne "BUNĂ". Durata de viață reală poate varia în funcție de numeroși parametri, cum ar fi condițiile întâlnite în timpul utilizării.

4.2. Aplicarea standardului

Acoperirile de protecție pentru tancurile de marfă care transportă hidrocarburi aplicate în perioada construcției petrolierelor care transportă țiței trebuie să corespundă cerințelor prezentului standard.

4.3. Sistem de acoperire

Sistemul epoxidic trebuie prevăzut cu documentație referitoare la încercări și caracteristici fizice (tabelul 1 pct. 1.3) și trebuie prevăzut cu un certificat de acceptare de tip sau o declarație de conformitate.

4.4. Domenii de aplicare

Următoarele suprafețe sunt suprafețele minime care trebuie să fie protejate în conformitate cu prezentul standard:

.1 Puntea superioară cu structura internă completă, inclusiv guseurile de conectare la pereții transversali și longitudinali. În tancurile cu coaste cadre întărite, construcția de sub punte, ce are elemente transversale, se aplică un strat protector până la nivelul cel mai de jos al guseului de rigidizare situat la partea superioară.

.2 Pereții longitudinali și transversali vor fi acoperiți până la nivelul celor mai de sus mijloace de acces. Mijloacele de acces cele mai de sus și guseurile de sprijin trebuie acoperite în întregime.

.3 Pe pereții din tancurile de marfă unde nu sunt prevăzute mijloace de acces superioare trebuie să se aplice o acoperire de până la 10% din înălțimea tancurilor măsurată în planul diametral, dar nu mai mult de 3 m în jos de la nivelul punții.

.4 Plafonul interior al dublului fund și întreaga structură trebuie acoperite până la o înălțime de 0,3 m de la plafonul dublului fund.

NOTĂ:

"A" este distanța între înălțimea căilor de acces permanente la nivelul cel mai înalt și înălțimea punții superioare.

4.5. Aplicarea specială

4.5.1. Prezentul standard se referă la cerințele aplicabile acoperirilor de protecție ale structurilor de oțel din tancurile de hidrocarburi. Există alte elemente independente care sunt instalate în interiorul tancurilor ce transportă hidrocarburi și pe care sunt aplicate acoperiri destinate protecției contra coroziunii.

4.5.2. Este recomandat ca prezentul standard să fie aplicat, în măsura posibilităților, mijloacelor de acces prevăzute pentru inspecțiile specificate în subsecțiunea 4.4 care nu fac parte integrantă din structura navei, cum ar fi mâinile curente, platformele independente, scările etc. De asemenea, se pot utiliza alte metode echivalente permițând protejarea contra coroziunii elementelor care nu sunt parte integrantă a structurii, cu condiția ca ele să nu compromită calitatea acoperirii structurii învecinate. Mijloacele de acces care fac parte integrantă din structura navei, cum ar fi înălțimea mărită a nervurilor de rigidizare pentru pasarele, stringherii etc., situate în zonele de acoperire, trebuie să respecte în totalitate prezentul standard.

4.5.3. De asemenea, este recomandat ca suporturile tubulaturilor, dispozitivelor de măsură etc. să fie acoperite cel puțin la fel ca și elementele care nu fac parte integrantă din structura navei și care sunt indicate în paragraful 4.5.2.

4.6. Cerințele de bază aplicabile acoperirii

4.6.1. Cerințele sistemului de acoperire care trebuie să fie aplicate tancurilor de marfă pentru transportul de hidrocarburi ale petrolierelor care transportă țiței aflate în construcție, în vederea satisfacerii standardului de calitate descris la paragraful 4.1, sunt enumerate în tabelul 1.

4.6.2. Producătorii de acoperiri trebuie să furnizeze specificațiile sistemelor de acoperire de protecție care îndeplinesc cerințele enunțate în tabelul 1 și corespund mediului în care sunt utilizate.

4.6.3. Administrația trebuie să verifice fișa tehnică și declarația de conformitate sau certificatul de aprobare de tip stabilit pentru sistemul de acoperire de protecție.

4.6.4. Șantierul naval trebuie să aplice sistemul de acoperire de protecție în conformitate cu fișa tehnică verificată și propriile sale proceduri de aplicare verificate.

4.7. Standardele la care se face referire în acest standard sunt acceptabile pentru Organizație. Echipamentul de încercare, metodele de încercare, metodele de preparare și/sau rezultatele încercărilor trebuie să fie conforme standardelor de calitate și să nu fie inferioare normelor acceptabile pentru Organizație.

Tabelul 1 - Cerințe de bază aplicabile sistemului de acoperire la tancurile de marfă pentru transportul de hidrocarburi ale petrolierelor care transportă țiței

Caracteristici

Cerințe

1.

Detalii privind sistemul de acoperire

.1

Alegerea sistemului de acoperire

Alegerea sistemului de acoperire trebuie să fie efectuată de

către părțile interesate în funcție de condițiile de utilizare

și planul de întreținere. Trebuie ținut cont mai ales de

următorii factori:

.1 amplasarea spațiului în raport cu suprafețele încălzite;

.2 frecvența operațiunilor de manipulare a încărcăturii;

.3 starea impusă de suprafață;

.4 cerințele suprafeței de curățare, uscare;

.5 protecția catodică complementară, acolo unde este cazul

(unde acoperirea este suplimentar protejată catodic,

acoperirea trebuie să fie compatibilă cu sistemul de protecție

catodic);

.6 permeabilitatea acoperirii și rezistența la gaz inert și

acid; și .7 proprietăți mecanice adecvate (flexibilitate,

rezistență la impact).

Producătorii de acoperiri trebuie să fabrice produse pentru

care pot furniza o dovadă a eficienței și fișe tehnice satis-

făcătoare. Ei trebuie, de asemenea, să fie în măsură să ofere

o asistență tehnică adecvată. Informațiile privitoare la

calitate, specificațiile tehnice și orice asistență tehnică

oferită de producător trebuie să fie înregistrate în dosarul

tehnic de acoperire.

Acoperirile destinate să fie aplicate sub punțile încălzite de

soare sau pe pereții care separă spațiile încălzite trebuie să

poată suporta o încălzire și/sau o răcire repetată fără să

devină casante.

.2

Tipul de acoperire

Sisteme pe bază de epoxi

Alte sisteme de acoperire a căror calitate satisface metoda de

încercare din anexa nr. 1

Este recomandat să se aplice un sistem de multistraturi în

care fiecare strat să fie de culoare contrastantă.

Ultimul strat trebuie să aibă o culoare deschisă, pentru a

facilita inspecțiile în timpul exploatării.

Ar trebui să se ia în considerare aplicarea unui strat

consolidat în dreptul orificiilor de aspirație și returul

coloanelor serpentinei de încălzire a apei.

Ar trebui să se ia în considerare utilizarea unei protecții

catodice complementare în cazul în care poate apărea riscul

de coroziune galvanică.

.3

Încercări pentru acoperiri

Sistemele pe bază de epoxi supuse testării înainte de data de

intrare în vigoare a prezentului standard într-un laborator cu

ajutorul unei proceduri de încercare prevăzute în anexa nr. 1

ori echivalentul său cu minimum de cerințe în ceea ce privește

ruginirea și formarea de bule de aer sau care au o expunere de

5 ani în condițiile reale, demonstrată prin documente, a căror

stare finală este considerată cel puțin "BUNĂ", pot fi

acceptate.

Pentru sistemele pe bază de epoxi aprobate la data intrării în

vigoare a acestui standard sau după această dată se cer

încercări în conformitate cu anexa nr. 1 sau echivalentul său.

.4

Specificații de execuție a

lucrărilor

Trebuie aplicate cel puțin două straturi în bandă și două

straturi pulverizate cu pistolul, al doilea strat putând fi

redus în zona de suduri, dacă este demonstrat că straturile

aplicate pot satisface NDFT, în sensul de a evita o încărcare

inutilă. Orice reducere în aplicarea celui de-al doilea strat

trebuie să fie pe deplin detaliată în dosarul tehnic de

acoperire (CFT).

Straturile în bandă trebuie să fie aplicate cu pensula sau cu

rola. Se utilizează rola doar pentru zonele zimțate sau

orificiile mici etc.

Trebuie să se lase să se usuce în mod corespunzător fiecare

strat principal de acoperire înainte să se aplice stratul

următor, conform recomandărilor producătorului.

Specificațiile de execuție trebuie să includă durata uscării

înainte de aplicarea unui nou strat și durata necesară pentru

întărire, cum este indicat de către producător.

Suprafața contaminată cu rugină, grăsime, sare, ulei, praf

etc. trebuie curățată înainte de aplicarea vopselei. Metoda

trebuie să fie conformă recomandărilor fabricantului vopselei.

Incluziunile abrazive încrustate în stratul de acoperire

trebuie înlăturate.

.5

NDFT (grosime nominală totală a

peliculei)*1)

NDFT 320 æm după regula 90/10 pentru acoperirile pe bază de

epoxi și după specificațiile producătorului acoperirii pentru

celelalte sisteme

Grosimea totală maximă a peliculei uscate după specificațiile

detaliate ale producătorului

Trebuie avută în vedere evitarea creșterii exagerate a

grosimii stratului.

Grosimea stratului proaspăt trebuie controlată în mod regulat

în timpul aplicării.

Diluanții utilizați trebuie să fie limitați la tipurile și la

cantitățile recomandate de producător.

2.

PSP (Prima etapă de pregătire a suprafețelor)

.1

Decapare și profil*2),*3)

Sa 2 1/2; cu profiluri între 30 și 75 æm

Decaparea nu trebuie să fie efectuată dacă:

.1 indicele de umiditate relativă este mai mare decât 85%; sau

.2 temperatura de suprafață a oțelului este mai mică de 3°C

sub punctul de rouă.

Un control al curățeniei și rugozităților profilului de la

suprafața oțelului trebuie să fie efectuat după pregătirea

acesteia și înaintea aplicării grundului, conform indicațiilor

producătorului.

.2

Limită de sare solubilă în apă

echivalentă cu NaCl*4)

≤ 50 mg/mý de clorură de sodiu

.3

Grundul de atelier

Conținutul de zinc din silicatul de zinc fără inhibitor sau

echivalent

Compatibilitatea cu sistemul principal de acoperire trebuie

să fie confirmată de către producătorul acoperirii.

3.

A doua etapă de pregătire a suprafețelor

.1

Starea suprafeței oțelului*5)

Trebuie să se pregătească suprafața de oțel astfel încât

acoperirea aleasă să se poată repartiza într-un mod uniform

conform NDFT și să prezinte o aderență adecvată, îndepărtând

marginile ascuțite, șlefuind cordoanele de sudură și înlătu-

rând orice strop de sudură și orice ar putea contamina

suprafața conform standardului P2.

Marginile trebuie să fie tratate în așa fel încât să aibă

rotunjirea cu cel puțin o rază de 2 mm sau să facă obiectul

unei șlefuiri în 3 etape (treceri) ori cel puțin al unui

procedeu echivalent înainte de aplicarea vopselei.

.2

Tratarea suprafețelor*6)

Sa 2 1/2 din deteriorarea stratului aplicat în atelier și pe

suduri

Suprafețele care urmează să fie acoperite trebuie să fie

sablate la Sa 2 prin eliminarea a cel puțin 70% din grundul de

atelier care nu a trecut la precalificarea certificată prin

procedura de încercare conform tabelului 1 paragraful 1.1.3

Dacă sistemul de acoperire complet, bazat pe epoxi și grundul

de atelier, a trecut de încercarea de precalificare, conform

procedurilor din tabelul 1 paragraful 1.1.3, se poate păstra

stratul inițial aplicat în atelier, cu condiția să se utili-

zeze același sistem de acoperiri epoxi. Grundul de atelier

trebuie curățat prin decapare cu peria, spălat cu apă la

presiune mare sau printr-o metodă echivalentă.

Dacă grundul de atelier pe bază de silicat de zinc a trecut

testul conform tabelului 1 paragraful 1.1.3 ca parte a unui

sistem de acoperire epoxidic, poate fi folosit în combinație

cu alte acoperiri epoxidice certificate prin tabelul 1

paragraful 1.1.3, cu condiția ca producătorul să confirme

compatibilitatea acestora cu referire la testul de imersie

descris în anexa nr. 1 sau în concordanță cu standardul de

calitate pentru acoperiri de protecție pentru tancurile de

balast cu apă de mare la orice tip de navă și pentru dublu

fund la navele vrachier [Rezoluția MSC.215(82)].

.3

Tratarea suprafețelor după

montare

Îmbinările de montaj St 3 sau mai bine de SA 2 1/2, dacă în

practică este posibil

Pentru plafonul dublului fund:

- Defecte până la 20% din suprafața acoperită vor fi tratate

minimum St 3.

- Defecte continue mai mari de 25 mý sau peste 20% din

suprafața acoperită - trebuie aplicat SA 2 1/2.

Sub punte:

- Defecte mai mari de 3% din suprafața acoperită vor fi

tratate minimum St 3.

- Defecte continue mai mari de 25 mý sau mai mult de 3% din

suprafața acoperită - trebuie aplicat SA 2 1/2.

Acoperirea se va face în straturi subțiri.

.4

Prescripții aplicabile

profilului*7)

În caz de decapaj total sau parțial, 30-75 æm; dacă nu, după

recomandările producătorului acoperirii

.5

Particule de praf*8)

Gradul de prăfuire "1" pentru particule de praf de clasă "3",

"4" sau "5"

Particulele mici de praf, vizibile cu ochiul liber, trebuie să

fie îndepărtate de pe suprafața acceptată pentru acoperire.

.6

Limită de sare solubilă în apă

echivalentă cu NaCl după

decapaj/șlefuire*9)

≤ 50 mg/mp de clorură de sodiu

.7

Contaminare

Nicio contaminare de hidrocarburi

Trebuie să se urmeze recomandările producătorului vopselei cu

privire la orice contaminare între straturi.

4.

Diverse

.1

Ventilație

O ventilație adecvată este necesară pentru ca uscarea și

întărirea acoperirii să fie îndeplinite. Ar trebui asigurată o

ventilație pe toată durata procesului de aplicare și pentru o

perioadă de timp după terminarea aplicării, după recomandările

producătorului acoperirii.

.2

Condiții de mediu

Acoperirea trebuie să fie aplicată în condiții controlate de

umiditate și de temperatură de suprafață, conform specifica-

țiilor producătorului. În plus, acoperirea nu trebuie să fie

aplicată dacă:

.1 indicele de umiditate relativă este mai mare de 85%; sau

.2 temperatura de suprafață a oțelului este mai mică de 3°C

sub punctul de rouă; sau

.3 în toate cazurile în care condițiile impuse de producător

nu sunt respectate.

.3

Testarea acoperirii*10)

Trebuie evitate testările distructive.

Grosimea stratului uscat se măsoară după aplicarea fiecărui

strat, cu scopul de control al calității; grosimea totală a

peliculei trebuie să fie confirmată după aplicarea ultimului

strat, folosind mijloace adecvate de măsurare a grosimii.

.4

Reparații

Zonele cu defecte, de exemplu suprafețele poroase, cu bule de

aer sau neacoperite etc., trebuie să fie marcate și efectuate

reparații adecvate. Toate reparațiile de acest tip trebuie să

fie verificate și înregistrate.

----------

*1) Tip de măsurare și de etalonare, în conformitate cu standardul SSPC-PA2: 2004. Specificație relativă a aplicării vopselei nr. 2.

*2) Standard de referință ISO 8501-1:1988/Supl: 1994. Pregătirea substraturilor de oțel înaintea aplicării vopselelor și produselor similare - Evaluarea vizuală a curățirii suprafeței.

*3) Se raportează la standardul ISO 8503-1/2:1988. Pregătirea substraturilor de pe oțel înaintea aplicării vopselelor și produselor similare - Rugozitatea suprafeței și starea de decapare a acesteia.

*4) Conductivitate măsurată conform standardului ISO 8502-9:1998. Pregătirea substraturilor de pe oțel înaintea aplicării vopselelor și produselor similare - Evaluarea curățirii suprafețelor.

*5) Standard de referință: ISO 8501-3:2001. Pregătirea substraturilor de pe oțel înaintea aplicării vopselelor și produselor similare - Evaluarea vizuală a curățirii unui substrat.

*6) Standard de referință ISO 8501-1:1988/Supl: 1994. Pregătirea substraturilor de pe oțel înaintea aplicării vopselelor și produselor similare - Evaluarea vizuală a curățirii unui substrat.

*7) Standard de referință ISO 8503-1/2:1988. Pregătirea substraturilor de pe oțel înaintea aplicării vopselelor și produselor similare - Rugozitate de suprafață a substraturilor de oțel decapate.

*8) Standard de referință ISO 8502-2:1993. Pregătirea substraturilor de pe oțel înaintea aplicării vopselelor și produselor similare - Evaluarea vizuală a curățirii unui substrat.

*9) Conductivitate măsurată conform standardului ISO 8502-9: 1998. Pregătirea substraturilor de pe oțel înaintea aplicării vopselelor și produselor similare - Test pentru aprecierea curățirii unei suprafețe.

*10) Tip de măsurare și de etalonare în conformitate cu standardul SSPC-PA2: 2004. Specificații pentru aplicarea vopselei nr. 2.

5. Aprobarea sistemelor de acoperire

Rezultatele încercărilor de preselecție (tabelul 1, paragraful 1.1.3) a sistemului de acoperire trebuie să fie înregistrate în documente și o declarație de conformitate sau un certificat de aprobare de tip trebuie să fie eliberat(ă) dacă sistemul este considerat satisfăcător de o parte terță independentă de producătorul acoperirii.

6. Acoperiri, norme de inspecții

6.1. Generalități

6.1.1. Ca să se asigure conformitatea cu prezentul standard, procedurile următoare trebuie să fie aplicate de către inspectori calificați în materie de acoperiri, certificați de către NACE la nivel II, de către FROSIO la nivel III sau la un nivel echivalent, verificat de către Administrație.

6.1.2. Inspectorii de acoperire trebuie să inspecteze pregătirea suprafețelor și aplicarea acoperirii în timpul procesului de aplicare, efectuând cel puțin elementele de inspecție enunțate la subsecțiunea 6.2, pentru a asigura conformitatea cu acest standard. Trebuie să se pună accent pe începutul fiecărui stadiu de pregătire a suprafețelor și a aplicării acoperirii, fiind extrem de dificilă remedierea în timpul procesului de aplicare. Trebuie examinată grosimea acoperirii de pe elementele reprezentative ale structurii într-o manieră nedistructivă. Inspectorul trebuie să verifice dacă măsurile colective corespunzătoare au fost efectuate.

6.1.3. Rezultatele inspecției trebuie să fie înregistrate de către inspector și incluse în dosarul tehnic de acoperire (CTF) (vezi anexa nr. 2).

6.2. Elemente de inspectat

Etapa construcției

Elemente de inspectat

Prima fază a pregătirii suprafeței

1

Trebuie măsurată și înregistrată temperatura de suprafață

a oțelului, umiditatea relativă și punctul de rouă înainte

de începutul procesului de decapare și atunci când sunt

schimbări bruște de timp.

2

Trebuie examinată suprafața tablelor de oțel pentru a

reduce prezența sărurilor solubile, a hidrocarburilor, a

grăsimii și a altor contaminanți.

3

Trebuie controlată curățarea suprafeței de oțel în timpul

procesului de aplicare a stratului de grund de atelier.

4

Trebuie confirmat faptul că grundul de atelier respectă

prescripțiile punctului 3 al paragrafului 2 din tabelul 1.

Acest punct trebuie verificat de producător.

Grosime

Dacă compatibilitatea cu sistemul de acoperire principal

a fost atestată, trebuie confirmat faptul că grosimea și

duritatea stratului aplicat în atelier pe bază de silicat

de zinc sunt conforme valorilor specificate.

Asamblare în blocsecții

1

După terminarea construcției blocsecțiilor și înainte de

începutul celei de-a doua etape de pregătire a suprafeței,

trebuie făcută o inspecție vizuală a tratării suprafeței

oțelului, precum și a marginilor.

Trebuie eliminată orice urmă de ulei, grăsime sau alți

contaminanți vizibili.

2

După decapare/șlefuire/curățire și după aplicarea acope-

ririi, trebuie procedat la o inspecție vizuală a supra-

feței pregătite.

Odată terminate decaparea și curățarea și înaintea

aplicării primului strat, trebuie examinată suprafața

oțelului într-un loc cel puțin pentru fiecare blocsecție,

pentru a determina cantitățile de săruri solubile rămase.

3

Trebuie monitorizate în permanență și înregistrate

temperatura suprafeței, umiditatea relativă și punctul de

rouă în timpul aplicării acoperirii, duritatea/întărirea

acesteia.

4

Trebuie procedat la o inspecție a etapelor procesului de

aplicare a acoperirii menționate în tabelul 1.

5

Trebuie măsurată DFT pentru a dovedi că grosimea acope-

ririi aplicate este conformă celei specificate.

Montare

1

Trebuie efectuată o inspecție vizuală pentru constatarea

stării și pregătirii suprafeței oțelului și pentru veri-

ficarea de conformitate cu celelalte prescripții din

tabelul 1 și specificațiile probate.

2

Trebuie măsurate și înregistrate temperatura suprafeței,

umiditatea relativă și punctul de rouă înainte de înce-

putul aplicării acoperirii și la intervale regulate în

timpul procesului aplicării.

3

Inspecția trebuie realizată pe etapele procesului de

aplicare a acoperirii menționate în tabelul 1.

7. Cerințe de verificare a acoperirilor

Înainte de a examina dosarul tehnic de acoperire a navei supuse prezentului standard de calitate, Administrația trebuie:

.1 să verifice dacă fișa tehnică și declarația de conformitate sau certificatul de aprobare de tip respectă prezentul standard;

.2 să verifice dacă datele de identificare ale acoperirii de pe containerele reprezentative corespund cu acoperirea descrisă în fișa tehnică și declarația de conformitate sau certificatul de tip aprobat;

.3 să verifice dacă inspectorul are calificările cerute conform standardului de calificare menționat la paragraful 6.1.1;

.4 să verifice dacă procesele-verbale ale inspectorului în ceea ce privește pregătirea suprafețelor și aplicarea acoperirii indică faptul că ele sunt conform fișei tehnice a producătorului și declarației de conformitate sau certificatului de aprobare de tip; și

.5 să monitorizeze implementarea cerințelor de inspecție a acoperirii.

8. Sisteme alternative de acoperire

8.1. Toate sistemele care nu utilizează o acoperire epoxidică aplicată conform tabelului 1 din prezentul standard sunt definite ca fiind sisteme alternative.

8.2. Prezentul standard de calitate se bazează pe sisteme de acoperire care au fost probate și sunt de utilizare curentă.

Prezentul standard nu pretinde în niciun caz să excludă alte sisteme a căror calitate a fost aprobată ca echivalentă, de exemplu sistemele care nu utilizează o acoperire pe bază de epoxi.

8.3. Alte sisteme pot fi acceptate, cu condiția să se demonstreze, cu documente justificative, că au o eficiență anticoroziune cel puțin echivalentă celei specificate în prezentul standard:

.1 atunci când sunt testate în conformitate cu prezentul standard; sau

.2 atunci când sunt prezentate documente justificative care să dovedească faptul că 5 ani acoperirea a fost expusă la transportul de țiței*11) neîntrerupt. Starea acoperirii nu este mai jos de nivelul "BUN" după 5 ani.

----------

*11) Pentru condițiile reale ar trebui să se considere că nava oferă un serviciu comercial pe rute diferite și transporturi diferite de tipuri de țiței pentru a obține un eșantion realist. De exemplu, 3 nave care furnizează un serviciu comercial în 3 zone diferite și care transportă diferite tipuri de țiței.