Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 1292/2011

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței

prezumat în vigoare

Data actului
4 octombrie 2011
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 824 din 22 noiembrie 2011
Citat de
3 acte
Citează
9 acte
Structură
0 articole · 11.226 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ionița Cochințu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 277/2009

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 85/2006

privind procedura insolvenței și pentru modificarea lit. c) a

art. 6 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ardeleana" - S.A. din Alba Iulia în Dosarul nr. 2.487/107/2009 al Tribunalului Alba - Secția comercială și contencios administrativ și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.338D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv

Decizia nr. 550 din 3 mai 2011 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința comercială nr. 114/F din 24 februarie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 2.487/107/2009, Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 277/2009

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 85/2006

privind procedura insolvenței și pentru modificarea lit. c) a

art. 6 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ardeleana" - S.A. din Alba Iulia într-o procedură de insolvență în care a fost formulată contestație în condițiile

art. 73 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că textul criticat se referă la soluționarea contestațiilor, formulate de debitor, printr-o singură sentință, chiar dacă pentru soluționarea unora dintre aceste contestații ar fi necesară o administrare de probe. Pentru aceasta din urmă situație, legea prevede înscrierea acestor creanțe în mod provizoriu și fără a se mai indica în ce mod se administrează probele care sunt necesare verificării creanței contestate. Astfel, se încalcă principiul egalității în fața legii, întrucât, fără administrarea de probe pentru unele creanțe, există posibilitatea înscrierii acestora în tabelul creanțelor fără să fie verificate.

De asemenea, autoarea consideră că este îngrădit liberul acces la justiție, deoarece creează posibilitatea ca o cerere să poată fi admisă chiar și în lipsa probei necesare a fi administrată pentru soluționarea contestației.

Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile

art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, astfel cum au fost modificate prin

Legea nr. 277/2009

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 173/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 85/2006

privind procedura insolvenței și pentru modificarea lit. c) a

art. 6 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru.

Potrivit prevederilor

art. 62 din Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.

Așa fiind, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, care au următorul cuprins: "(3) La termenul stabilit prin sentința de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creanțe, judecătorul-sindic va soluționa deodată, printr-o singură sentință, toate contestațiile, chiar dacă pentru soluționarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urmă caz, judecătorul-sindic poate să admită, în tot sau în parte, înscrierea creanțelor respective în mod provizoriu în tabelul definitiv al tuturor creditorilor împotriva averii debitorului."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) și (3) referitoare la egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra dispozițiilor criticate s-a mai pronunțat în raport cu dispoziții constituționale identice, de exemplu prin

Decizia nr. 966 din 12 iulie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 22 septembrie 2011, sau

Decizia nr. 631 din 29 mai 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 11 iulie 2008.

Astfel, Curtea a observat că dispozițiile legale criticate au ca scop, ca de altfel întreaga procedură instituită prin

Legea nr. 85/2006 , acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență și, în același timp, pe un plan mai general, asanarea mediului comercial, ceea ce corespunde obligației statului înscrise în art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție. Specificul procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție.

În acest context, reglementarea prin lege a obligației judecătorului-sindic de a soluționa deodată, printr-o singură sentință, toate contestațiile cu privire la creanțele și drepturile de preferință trecute de administratorul judiciar sau de lichidator în tabelul preliminar de creanțe, chiar dacă pentru soluționarea unora ar fi nevoie de administrare de probe, constituie expresia uneia dintre caracteristicile definitorii ale procedurii insolvenței, și anume celeritatea în realizarea scopurilor declarate mai sus. În absența unei atari dispoziții de lege, procedura, care de regulă are caracter colectiv, implicând participarea unui număr mare de creditori ce vin în concurs pentru satisfacerea propriilor creanțe, ar fi cu mult întârziată, situație ce ar genera o stare de perpetuă incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite între părțile implicate, persoane fizice sau comercianți, afectând grav stabilitatea și securitatea care trebuie să le caracterizeze.

Însă, deși procedura insolvenței pune accent pe o desfășurare rapidă a procesului, ea oferă, pe de altă parte, suficiente garanții procesuale părților implicate. Astfel, potrivit chiar textului de lege criticat, judecătorul-sindic va soluționa, la termenul stabilit pentru definitivarea tabelului de creanțe, contestațiile pentru care ar fi nevoie de administrarea unor probe, prin admiterea provizorie, iar nu definitivă a creanțelor contestate.

Prin urmare, înscrierea unei astfel de creanțe în tabelul definitiv al tuturor creanțelor împotriva averii debitorului are caracter provizoriu, putând fi modificată oricând pe parcursul derulării procedurii, ca urmare a completării probatoriului. Mai mult, dispozițiile

art. 75 din Legea nr. 85/2006

prevăd că, până la închiderea procedurii, orice parte interesată poate face contestație împotriva trecerii unei creanțe sau a unui drept de preferință în tabelul definitiv de creanțe, în cazul descoperirii existenței unui fals, dol sau unei erori esențiale care a determinat admiterea creanței sau a dreptului de preferință, precum și în cazul descoperirii unor titluri hotărâtoare și până atunci necunoscute. În această situație, judecarea contestației se va face de judecătorul-sindic, cu citarea tuturor părților interesate, iar până la judecarea irevocabilă a contestației judecătorul-sindic va putea declara creanța sau dreptul de preferință contestat ca admis numai provizoriu.

O garanție procedurală în plus o constituie prevederile

art. 12 din Legea nr. 85/2006 , potrivit cărora hotărârile judecătorului-sindic, care sunt definitive și executorii, pot fi atacate separat cu recurs, după o procedură stabilită prin dispozițiile art. 8 din aceeași lege.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 73 alin. (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Ardeleana" - S.A. din Alba Iulia în Dosarul nr. 2.487/107/2009 al Tribunalului Alba - Secția comercială și contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 4 octombrie 2011.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.