Decizia nr. 1373/2011
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1307 din Codul civil
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 287/2009 17 iulie 2009 (prevederi anume) privind Codul civil
Pune în aplicare 1
- Legea nr. 287/2009 17 iulie 2009 privind Codul civil
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Augustin Zegrean - președinte
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1307 din Codul civil, excepție ridicată de Olimpia Beatrice Ionescu-Martiș în Dosarul nr. 20.767/233/2009 al Judecătoriei Galați, și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 86D/2011.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 27 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 20.767/233/2009, Judecătoria Galați a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 1307 din Codul civil, excepție ridicată de Olimpia Beatrice Ionescu-Martiș într-o cauză având ca obiect anularea unui act.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile art. 1307 din Codul civil sunt neconstituționale, deoarece interzic vânzarea între soți. În acest context, arată că prin această normă legală se creează o discriminare nejustificată în funcție de calitatea de soți a părților din contract, neexistând niciun motiv temeinic pentru instituirea acestei interdicții. Totodată, se invocă și înfrângerea principiului libertății contractuale, creându-se astfel o incapacitate specială de vânzare-cumpărare, fără a exista un motiv în acest sens.
Judecătoria Galați consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reglementarea criticată fiind în concordanță cu normele constituționale invocate în susținerea excepției.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile art. 1307 din Codul civil sunt constituționale și nu contravin art. 16 din Constituție. În acest sens, apreciază că interdicția vânzării între soți are menirea să apere principiul revocabilității donațiilor între soți și, totodată, să îi ocrotească pe moștenitorii și creditorii soțului vânzător.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1307 din Codul civil, potrivit cărora "(1) Vânzarea nu se poate face între soți decât pentru cauză de lichidare, și anume:
1. când, în caz de separație de patrimonii, unul dintre soți dă celuilalt, drept plata unei datorii, o avere a sa;
2. când bărbatul cedează femeii, chiar neseparată, din averea sa, pentru o cauză legitimă, precum pentru un imobil ce era dator să-i cumpere cu bani dotali, sau pentru o sumă ce-i datora;
3. când femeia cedează bărbatului său, din avutul său propriu, drept plata unei sume promisă bărbatului ca dotă.
(2) În toate cazurile moștenitorii rezervatari ai părților contractante au drept de a ataca asemenea operații, dacă ele ascund beneficii indirecte."
Ulterior sesizării Curții Constituționale, reglementarea legală criticată a fost abrogată expres ca urmare a intrării în vigoare a noului Cod civil, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 505 din 15 iulie 2011.
Prin
Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a statuat însă că "se poate solicita controlul de constituționalitate numai al acelor dispoziții legale care, în cazuri concrete, sunt incidente pentru soluționarea litigiilor aflate pe rolul instanțelor, legi sau ordonanțe în ansamblu ori doar anumite reglementări din cuprinsul acestora. Instituirea acestei proceduri de control al constituționalității legii aplicabile în cauza dedusă judecății instanței de fond, ca modalitate de acces la justiție, implică în mod necesar asigurarea posibilității de a o utiliza pentru toți cei care au un drept, un interes legitim, capacitate și calitate procesuală. Condiția ca dispoziția legală criticată pentru neconstituționalitate să aibă legătură cu soluționarea cauzei este, evident, necesară, dar și suficientă."
De asemenea, potrivit art. 102 alin. (1) din cap. VII secțiunea 1 intitulată "Dispoziții tranzitorii și de punere în aplicare a cărții a V-a «Despre obligații» a Codului civil" din
pentru punerea în aplicare a
privind Codul civil, "Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa".
În aceste condiții, Curtea va analiza constituționalitatea prevederilor art. 1307 din Codul civil, întrucât și-au produs efectele față de autorul excepției de neconstituționalitate, potrivit principiului tempus regit actum.
Autorul excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, precum și a celor ale art. 44 alin. (2) referitoare la ocrotirea și garantarea dreptului de proprietate privată, indiferent de titular.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în cauza dedusă controlului de constituționalitate, între soți a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare a unui autoturism, contract ce încalcă prevederile art. 1307 din Codul civil.
În speță, Curtea reține că autorul excepției, nemulțumit de soluția legislativă existentă, solicită modificarea textului de lege, întrucât prin norma legală criticată se creează o "discriminare nejustificată în funcție de calitatea de soți a părților din contract, neexistând niciun motiv temeinic pentru instituirea acestei interdicții".
În aceste condiții, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, așa cum a fost formulată, are ca finalitate modificarea prevederilor de lege supuse controlului.
Or, o asemenea solicitare nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale, care, potrivit
art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului". Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1307 din Codul civil este inadmisibilă.
Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1307 din Codul civil, excepție ridicată de Olimpia Beatrice Ionescu-Martiș în Dosarul nr. 20.767/233/2009 al Judecătoriei Galați.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 octombrie 2011.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN Magistrat-asistent, Ingrid Alina Tudora
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.