Memorandumul din 28 iunie 2011
între Uniunea Europeană și România
prezumat în vigoare
_______
1. În data de 12 mai 2011, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie privind alocarea pentru România a unei asistențe financiare pe termen mediu de tip preventiv în valoare de până la 1,4 miliarde euro*1). Asistența UE pentru România în cadrul facilității privind balanța de plăți (BP) este acordată complementar sprijinului Fondului Monetar Internațional (FMI) prin intermediul unui acord stand-by (SBA) în valoare de 3,090 miliarde DST (aproximativ 3,5 miliarde euro, 300% din cota României la FMI), aprobat pe data de 25 martie 2011, acord pe care autoritățile române îl vor considera, de asemenea, ca fiind de natură preventivă. Banca Mondială va continua să ofere asistența anterior angajată, în valoare de 400 de milioane de euro, în cadrul programului său de împrumut de dezvoltare (DPL3), și de 750 de milioane euro finanțare pe bază de rezultate pentru reformele din domeniul asistenței sociale și sănătății. Asistența de tip preventiv a UE va fi condiționată de implementarea unui program complex de politici economice, concentrat în special pe măsuri de reformă structurală care vizează îmbunătățirea pieței muncii și a produselor, precum și majorarea rezistenței și potențialului de creștere a economiei românești. În paralel, programul asigură continuarea consolidării fiscale, reforma administrației fiscale, îmbunătățirea managementului și controlului finanțelor publice, precum și asigurarea stabilității externe, monetare și financiare și reforma pieței financiare. În ansamblul său, programul urmărește: (i) încetarea situației de deficit excesiv până în 2012; (îi) îmbunătățirea potențialului de creștere; și (iii) scăderea probabilității de apariție în viitor a unor noi dezechilibre structurale excesive în economia românească.
________
*1) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 132 din 19 mai 2011, p. 18.
2. Asistența financiară a UE va fi disponibilă spre activare până la data de 31 martie 2013 și va avea caracter preventiv, adică suma totală a Împrumutului va fi disponibilizată doar la solicitarea de activare din partea României, în cazul unei deteriorări însemnate și neprevăzute a pieței din punctul de vedere al situației economice și/sau financiare, cauzată de factori care nu intră sub controlul autorităților, ce conduc la apariția unui deficit de finanțare acut. Disponibilitatea, în vederea activării, a asistenței este condiționată, printre altele, de intrarea în vigoare a acestui memorandum de înțelegere (MÎ) și a acordului-cadru de împrumut (ACÎ). MÎ va fi adoptat și semnat de către Comisia Europeană (Comisia) ulterior consultării Comitetului Economic și Financiar al UE (EFC). Părțile vor încheia și semna Acordul-cadru de împrumut ale cărui condiții principale vor fi aplicabile tuturor împrumuturilor potențiale din cadrul programului preventiv de asistență financiară al UE pentru România, dar - pentru evitarea oricăror dubii - orice tranșă va fi condiționată de activarea facilității. Comisia va lua o decizie după ce se va fi consultat cu EFC cu privire la activarea programului și la suma ce va fi disponibilizată din plafonul de 1,4 miliarde euro de tras sub formă de tranșe.
3. Asistența financiară preventivă a UE este pusă la dispoziția României spre activare în urma solicitării României de a beneficia de un program de asistență care să continue facilitatea anterioară pentru BP în valoare de 5 miliarde euro*2). Unele măsuri de politică prevăzute a fi implementate înainte de tragerea ultimei tranșe din împrumutul anterior de la UE au fost reprogramate pentru a fi realizate înainte de termen, în timp ce unele măsuri de politică au fost transferate în programul curent de asistență și fac parte din programul curent de reformă economică.
_________
*2) Decizia Consiliului 2009/459/CE din 6 mai 2009 de acordare de asistență financiară comunitară pe termen mediu României, amendată prin Decizia Consiliului 2010/183/UE din 16 martie 2010.
4. Ca urmare a măsurilor de austeritate implementate la mijlocul anului 2010, deficitul bugetar (în termeni de numerar) a fost redus la 6,4% din PIB de la un deficit de 7,3% din PIB în 2009, într-un context economic dificil. Inflația IPC a ajuns la un maxim aflat puțin sub 8% la finalul anului 2010, ca urmare a unor majorări semnificative a impozitării indirecte și a prețurilor mai mari la produsele alimentare și la energie. Pe parcursul anului 2011 se așteaptă ca inflația să se mențină peste nivelurile țintite de Banca Națională a României (BNR) înainte de a reveni în acel interval în 2012.
5. Activarea asistenței preventive și acordarea ulterioară de tranșe de împrumut vor fi condiționate și de o apreciere pozitivă a Comisiei cu privire la implementarea programului de reformă economică al Guvernului României, la intervale de 6 luni. Acestor evaluări le vor fi atașate criterii specifice de politică economică. O descriere detaliată a respectivelor criterii este efectuată în anexa 1 la MÎ. Obiectivele generale ale programului sunt următoarele:
A. Consolidarea fiscală
Consolidarea fiscală rămâne un element crucial al programului de reformă prin care se prevede o reducere a deficitului fiscal la 4,4% din PIB deficit pentru anul 2011 în termeni de numerar (sub 5% din PIB în termeni ESA) și la sub 3% din PIB deficit pentru anul 2012 în termeni ESA, punând astfel capăt situației de deficit excesiv. De asemenea, programul va accelera eforturile de reducere a arieratelor la plată ale Guvernului, atât la nivelul autorităților centrale, cât și la nivelul autorităților locale. Sistemul de raportare financiară al întreprinderilor de stat (ÎS) incluse sau care riscă să fie incluse în bugetul general consolidat trebuie îmbunătățit pentru a permite monitorizarea lunară a situației financiare a acestora, inclusiv soldul arieratelor la plată, în vederea reducerii treptate a respectivelor arierate. Cheltuielile cu salariile din sectorul public vor fi în continuare limitate la nivelul de 39 miliarde lei în 2011 (nu include suma de 1.574 de milioane lei reprezentând contribuții la asigurările sociale pentru militari rezultate în urma aplicării noii legi a pensiilor) și va trebui să respecte limitele relevante stabilite prin Strategia fiscală pe termen mediu pentru perioada 2012-2014.
B. Guvernanța fiscală și reforma structurală în domeniul fiscal
Guvernanța fiscală va beneficia în mod semnificativ de rezultatele asistenței tehnice în curs de desfășurare, acordată de FMI și Banca Mondială, în domeniul managementului și controlului finanțelor publice. Aceasta include, de asemenea, pregătirea personalului și modernizarea întregii infrastructuri IT pentru managementul bugetului de stat și pentru managementul cheltuielilor. Programul economic ține cont de faptul că investițiile publice trebuie să fie mai bine prioritizate, iar planificarea, monitorizarea și evaluarea proiectelor de investiții publice trebuie să fie îmbunătățite. Programul economic conține câteva măsuri în acest sens, inclusiv crearea unei baze de date pentru proiecte, creșterea capacității de planificare și monitorizare a investițiilor de capital la nivelul primului-ministru și, respectiv, la nivelul Ministerului Finanțelor Publice. Bugetele spitalelor subordonate Ministerului Sănătății vor fi monitorizate îndeaproape de Ministerul Finanțelor Publice, cu scopul de a evita reacumularea de arierate la plată. Autoritățile române vor continua să analizeze și să actualizeze anual strategia de management a datoriei, respectiv în cadrul prezentului program, înainte de finalul lunilor decembrie 2011 și decembrie 2012.
TVA generează aproximativ 30% din veniturile fiscale totale în România, și din 2008 s-a înregistrat o scădere susținută a TVA ca procent din PNB. Se impune așadar o întărire a controlului TVA, pentru a se asigura echilibrul fiscal. În contextul Programului de asistență pentru balanța de plăți acordat României, serviciile Comisiei (DG TAXUD) au oferit României asistență tehnică în evaluarea deficiențelor administrării fiscale în ceea ce privește controlul TVA și problema neconformării. România a acceptat să implementeze un număr de recomandări ce vizau modificarea legislației și a practicii administrative, cu scopul de a ridica nivelul general de conformare și de a aborda frauda în domeniul TVA. Totodată, România va raporta semestrial Comisiei progresele înregistrate.
Eurostat a exprimat rezerve cu privire la calitatea datelor PDE din România în notificarea din aprilie 2011. Autoritățile vor colabora cu Eurostat pentru rezolvarea problemelor metodologice nesoluționate din notificarea din aprilie 2011, printre care: (i) clasificarea pe sectoare a corporațiilor publice și compilarea datelor statistice privind necesarul net/capacitatea netă de finanțare pentru aceste unități; (îi) înregistrarea, compilarea și raportarea în sistem de angajament (accrual) a altor sume de încasat și de plătit; (iii) clarificarea naturii și impactului unor operațiuni financiare; și (iv) consolidarea fluxurilor interguvernamentale. În termeni mai generali, autoritățile române vor consolida de urgență expertiza statistică existentă și vor acordă prioritate compilării datelor statistice privind finanțele publice în cadrul Institutului Național de Statistică (INS), inclusiv prin asigurarea continuității personalului și a permanentei pregătiri profesionale tehnice și metodologice a acestuia.
C. Reglementarea și supravegherea sectorului financiar
În sectorul financiar autoritățile se vor asigura că tratamentul prudențial al conversiei creanțelor în acțiuni nu va genera o deteriorare a pozițiilor financiare ale instituțiilor de credit. Pentru a pregăti introducerea, începând din anul 2012, a IFRS, autoritățile vor elabora propuneri de filtre prudențiale care să vizeze păstrarea unei abordări prudente în ceea ce privește constituirea provizioanelor pentru deprecierea creditelor, solvabilitatea și rezervele. Păstrarea disciplinei în domeniul creditării și evitarea hazardului moral în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea stabilității financiare. În consecință, autoritățile române vor continua să se abțină de la adoptarea unor inițiative legislative, cum ar fi proiectul de lege privind insolvența persoanelor fizice și proiectul de lege privind colectarea debitelor, care ar submina disciplina în domeniul creditării. În plus, autoritățile vor adopta modificările necesare pentru a corela prevederile legii privind falimentul societăților de asigurare cu cele ale legii generale privind falimentul și ale legii privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor.
D. Politica monetară
Politica monetară va rămâne orientată către asigurarea stabilității prețurilor și atingerea țintelor de inflație ale BNR (3,0% ± 1 punct procentual la finalul anului 2011 și finalul anului 2012).
E. Reforme structurale
Programul economic al Guvernului României este puternic concentrat pe reforma pieței muncii și a pieței produselor cu scopul de a îmbunătăți funcționarea acestor piețe și, astfel, pentru a face ca economia românească să devină mai puțin vulnerabilă atunci când se confruntă cu șocuri externe și pentru a consolida potențialul său de creștere pe termen lung. Agenda de reforme structurale ale acestui program va fi inclusă în Programul național de reformă al României și va ajuta România să își atingă obiectivele naționale stabilite în cadrul strategiei de creștere Europa 2020.
În sectorul energetic, programul prevede dereglementarea prețurilor și a comerțului cu energie electrică și gaze cu scopul de a crește accesul pe piață și capacitatea de transport și de a contribui la crearea unei piețe interne a energiei electrice și a gazelor integral funcționale, integrate și interconectate, așa cum a reiterat Consiliul European pe 4 februarie 2011. Programul prevede crearea unei instituții puternice și independente de reglementare în domeniul energetic, capabilă să își îndeplinească atribuțiile și responsabilitățile, așa cum este definit în al treilea pachet legislativ al UE în domeniul energetic. Planul de restructurare a industriei cărbunelui va fi notificat Comisiei. Programul conține o reformă complexă a sectorului de căi ferate care vizează creșterea eficienței în prestarea serviciilor de transport al pasagerilor și a planificării infrastructurii de cale ferată, în același timp, crescând atractivitatea sectorului pentru transportul de marfă (cargo). Reforma va fi susținută cu ajutorul unei instituții puternice și independente de reglementare în sectorul de căi ferate.
Cadrul legal privind parteneriatele public-private din România trebuie revizuit pentru a se asigura concordanța deplină cu directivele europene privind achizițiile publice. Totodată, va trebui efectuată o analiză funcțională a cadrului privind achizițiile publice. Programul prevede crearea unui punct de contact unic (PCU) funcțional, stipulat în Directiva privind serviciile, menit să ajute mediul de afaceri în parcurgerea tuturor formalităților administrative pentru înființarea unei companii în România sau pentru prestarea de servicii transfrontaliere și va elimina restricțiile privind înființarea de magazine pentru vânzarea cu amănuntul.
Programul continuă reforma pieței muncii prin amendarea Codului muncii în 2011 și raționalizarea instituțiilor cu atribuții în domeniul stabilirii nivelului de salarizare. Rigiditatea pieței muncii va trebui să fie abordată printr-o legislație mai adecvată de protecție a ocupării și prin adaptarea principiilor flexicurității. Guvernul României, împreună cu instituțiile abilitate, va încerca să găsească modalități de raționalizare a negocierii salariilor în sectorul privat. Totodată, programul de politici conține măsuri pentru a stimula oferta de muncă, în paralel cu reducerea "muncii la negru". Reformele vor respecta directivele UE și standardele principale din domeniul muncii și vor ține seama de nevoia de a exista o abordare integrată a flexicurității.
Autoritățile vor lua măsuri de consolidare a guvernanței corporatiste a ÎS, inclusiv în sectorul financiar.
Referitor la extrem de necesară accelerare a absorbției fondurilor UE, programul prevede implementarea Planului de acțiuni al Guvernului pe care autoritățile române îl finalizează în prezent ca răspuns la scrisoarea președintelui Comisiei Europene din data de 13 decembrie 2010. Programul stabilește ținte specifice pentru nivelul total cumulat al cheltuielilor certificate până la finalul anului 2012, incluzând asigurarea că în bugetele anuale sunt incluse resurse naționale suficiente pentru cofinanțare, pentru a evita situația în care România ar pierde o parte substanțială a fondurilor structurale pe care le are la dispoziție pentru dezvoltarea sa economică.
Analiza funcțională în curs de desfășurare a sectorului C&D și inovație arată că sectorul este în continuare într-o stare precară, acest lucru având serioase implicații negative asupra competitivității și creșterii țării pe termen lung. Guvernul și sectorul privat din România investesc prea puțin în sectorul C&D și inovație și, la fel de important, se impune ridicarea substanțială a nivelului de eficiență și eficacitate a investițiilor. Reformele structurale consecvente din sectorul C&D și inovație recent inițiate de Guvern ar trebui să fie implementate în timp util și într-o manieră cuprinzătoare.
6. În cazul în care România va solicita activarea asistenței UE pentru a face față apariției unui deficit acut de finanțare, Guvernul României va transmite această solicitare în scris Comisiei. Toate solicitările de activare și toate solicitările de tragere vor fi transmise până cel târziu la data de 31 martie 2013. Comisia va evalua necesarul de finanțare în strânsă cooperare cu FMI în cazul unui program comun. După ce EFC își va fi exprimat opinia, Comisia va decide suma ce va fi disponibilizată spre tragere sub formă de tranșe.
7. Orice modificări de condiționalități vor fi menționate într-un act adițional la acest MÎ (Memorandum suplimentar de înțelegere), în care se va preciza și un calendar orientativ al tragerilor. Fondurile programului global vor fi disponibilizate în maximum 3 tranșe.
8. În cazul în care a avut loc o tragere, EFC va fi informat de către Comisie în ceea ce privește o eventuală refinanțare a sumelor împrumutate sau modificarea condițiilor financiare.
9. În situația în care România solicită o tragere în cadrul ACÎ, iar respectiva tragere are loc, Banca Centrală Europeană va acționa ca agent al Comisiei și va transfera sumele aferente Împrumutului (tranșele) într-un cont în euro al Ministerului Finanțelor Publice al României (Trezoreria), deschis la BNR, care va acționa ca agent pentru România.
10. Variantele actualizate ale Programului de convergență al României și ale Programului național de reformă al României în cadrul Strategiei UE 2020 vor reflecta și vor fi în deplină concordanță cu obiectivele și acțiunile pe care le impune programul de reformă economică asumat de Guvernul României în cadrul asistenței UE.
11. Ministerul Finanțelor Publice va păstra un cont special la BNR pentru gestionarea asistenței financiare de la Uniunea Europeană. Acest cont special va fi un subcont al contului de euro al Ministerului Finanțelor Publice, deschis la BNR.
12. Pe parcursul perioadei în care este disponibilă asistența, autoritățile române vor pune la dispoziția Comisiei, fără întârziere, toate informațiile relevante pentru monitorizarea situației economice și financiare a României și pentru evaluarea evoluțiilor aferente condițiilor economice și măsurilor de reformă specificate în anexele la prezentul MÎ. Anterior acceptării oricărei trageri va exista un raport de conformitate al Comisiei, al cărui rezultat favorabil va constitui precondiție pentru fiecare tranșă.
13. Se vor asigura investigarea și tratamentul corespunzător al tuturor suspiciunilor și cazurilor de fraudă, corupție sau orice altă activitate ilegală în legătură cu administrarea asistenței financiare a UE. Orice astfel de cazuri, precum și măsurile luate în legătură cu acestea de către autoritățile naționale competente vor fi raportate Comisiei fără întârziere.
14. Fără a aduce atingere art. 27 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, Curtea de Conturi Europeană va avea dreptul de a efectua orice activități de control financiar sau audit în România pe care le va considera necesare în legătură cu administrarea prezentei asistențe. Comisia, inclusiv Oficiul European de Luptă Antifraudă vor avea astfel dreptul de a trimite proprii oficiali sau reprezentanți legali autorizați în vederea efectuării controalelor tehnice sau financiare sau auditurile pe care le vor considera necesare în România în legătură cu asistența.
15. Comisia sau reprezentanții legali autorizați ai acesteia pot efectua o evaluare independentă ex-post a asistenței. Autoritățile române se angajează să furnizeze informațiile relevante în contextul evaluării. Proiectul raportului de evaluare va fi pus la dispoziția autorităților române pentru comentarii.
16. Autoritățile române vor asigura, după caz, colaborarea strânsă cu Comisia și EFC.
17. Autoritățile române își iau angajamentul de a consulta reprezentanții Comisiei înainte de adoptarea unor măsuri noi care ar putea avea implicații asupra obiectivelor programului. În special se vor consulta, în timp util, și vor furniza toate informațiile necesare cu privire la orice măsuri și reforme care ar putea influența evoluțiile în domeniul fiscal.
18. Anexele constituie parte integrantă a prezentului MÎ.
19. Toate notificările aferente MÎ vor fi valabile dacă vor fi în formă scrisă și dacă vor fi transmise:
Pentru Uniunea Europeană
Comisiei Europene
Directoratul General pentru Afaceri Economice și Financiare
B-1049 Bruxelles
Fax: +32 2 299 35 23
Pentru primul-ministru
Cabinetului primului-ministru
Piața Victoriei nr. 1
Sectorul 1, 011791, București
Fax: +40 21 319 15 88
Pentru Ministerul Finanțelor Publice al României
Ministerului Finanțelor Publice al României
Str. Apolodor nr. 17
Sectorul 5, 050741, București
Fax: +40 21 312 16 30
Pentru Banca Națională a României
Băncii Naționale a României
Str. Lipscani nr. 25
București, 030031
Fax: +40 21 312 62 60
20. Pentru România, MÎ va intra în vigoare după finalizarea procedurilor interne impuse de legislația română. MÎ poate fi amendat prin acordul reciproc al părților sub forma unui act adițional. Orice astfel de act adițional va constitui parte integrantă a MÎ și va intra în vigoare conform acelorași proceduri ca și în cazul MÎ.
Încheiat la Bruxelles în data de 29 iunie 2011 și la București în data de 28 iunie 2011, în 5 exemplare originale în limba engleză.
ROMÂNIA UNIUNEA EUROPEANĂ
Reprezentată de Reprezentată de
Emil Boc, COMISIA EUROPEANĂ
prim-ministru Olli Rehn,
membru al Comisiei Europene
Gheorghe Ialomițianu,
ministrul finanțelor publice
Mugur Constantin Isărescu,
guvernatorul Băncii Naționale
a României
*) Traducere.
(Memorandum de înțelegere)
Anexa 1 -------
la memorandum
-------------
Criterii specifice de politică economică
A. Consolidarea fiscală
● Înregistrarea de progrese din punctul de vedere al consolidării fiscale în vederea atingerii unui deficit de 4,4% din PIB în 2011 în termeni de numerar (sub 5% din PIB în termeni ESA) și a unui deficit de sub 3% din PIB în 2012 în termeni ESA
● Înregistrarea de noi progrese în reducerea arieratelor la plată ale Guvernului, atât la nivelul autorităților centrale, cât și la nivelul autorităților locale, după cum este specificat prin țintele cantitative ale programului
● Introducerea unui sistem îmbunătățit de raportare pentru ÎS care sunt deja incluse în definiția ESA a bugetului general consolidat și, de asemenea, pentru cele pentru care există posibilitatea să fie reclasificate și incluse în bugetul general consolidat de către Eurostat în 2011 și 2012. Sistemul va trebui să impună acestor companii raportarea tuturor datelor necesare pentru calculul impactului probabil asupra deficitului bugetului general consolidat. Datele vor fi raportate lunar și în termeni de numerar și vor include, printre altele, o monitorizare lunară a arieratelor, a subvențiilor, a transferurilor și a pierderilor. Raportarea acestor date va începe de la data de 1 septembrie 2011.
● Prevenirea acumulării de noi arierate și pierderi pentru companiile care au fost reclasificate de către Eurostat ca făcând parte din bugetul general consolidat și pentru acelea care există posibilitatea să fie reclasificate în 2011 și 2012
● Continuarea monitorizării cheltuielilor cu salariile în sectorul public și întreprinderea în timp util a acțiunilor necesare, în cazul în care Ministerul Finanțelor Publice sau experții Comisiei estimează că aceste cheltuieli vor depăși limita de 39 de miliarde de lei în 2011 (nu include suma de 1.574 de milioane lei reprezentând contribuții la asigurările sociale pentru militari rezultate în urma aplicării noii legi a pensiilor), astfel încât să se asigure respectarea acestui plafon. Cheltuielile cu salariile în sectorul public vor rămâne sustenabile în perioada 2012-2014 și vor respecta limitele relevante stabilite prin Strategia fiscală pe termen mediu.
● Aprobarea legislației de introducere a unui sistem de coplată condiționat de mijloacele materiale pentru serviciile medicale, elaborat în cooperare cu Banca Mondială
● În cazul demarării proiectului Nabucco, fapt ce ar impune emiterea unei garanții de stat de către România, plafonul garanțiilor de stat definit în Strategia fiscală pe termen mediu va fi temporar ajustat în consecință. În cazul solicitării de executare a acestei garanții sau a oricăror alte garanții vor fi adoptate măsuri compensatorii - în măsura în care tratamentul ESA al acestor executări ale garanțiilor impune acest lucru - pentru menținerea deficitului fiscal în țintele (ESA) stabilite.
B. Guvernanța fiscală și reforma structurală în domeniul fiscal
● Ministerul Finanțelor Publice va primi informațiile privind bugetele spitalelor de la Ministerul Sănătății în mod operativ. Ministerul Finanțelor Publice va verifica dacă valorile agregate ale bugetelor spitalelor corespund cheltuielilor planificate prin bugetul general consolidat și, în caz de necesitate, va adopta în cooperare cu Ministerul Sănătății măsurile necesare pentru a evita reacumularea de arierate la plată ca rezultat al unor angajamente de cheltuieli bazate pe venituri supraestimate.
● Îmbunătățirea procesului de elaborare a bugetelor de investiții de capital prin stabilirea unei liste de proiecte prioritare de investiții pentru care să se asigure finanțarea în următorii 3-5 ani, de către un grup de lucru sub autoritatea Cabinetului primului-ministru. Grupul de lucru va elabora până în luna septembrie 2011 un raport privind proiectele prioritare, indicând și durata pe care o presupune finalizarea proiectelor, pe baza experienței dobândite în ultimii 2 ani, în proiecte similare. În același timp acestea vor fi în concordantă cu strategia fiscală actualizată pentru perioada 2012-2014. Lista se va baza pe studii de fezabilitate detaliate și va ține seama de criterii precum analiza cost-beneficiu, stadiul estimat al finalizării, modul în care a fost administrată implementarea proiectului de către minister până la momentul respectiv, corespondența dintre acestea și prioritățile strategice ale Guvernului, precum și de analize elaborate de unitatea de monitorizare a investițiilor de capital din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Îmbunătățirea monitorizării și evaluării proiectelor de investiții la nivelul autorităților centrale, în special, prin perfecționarea bazei de date privind investițiile de capital gestionată de Ministerul Finanțelor Publice, care va conține și informații privind stadiul proiectelor, cum ar fi întârzierile în implementare sau depășirile de costuri. Dezvoltarea bazei de date va respecta același calendar ca și cel al proiectului IT implementat cu asistența FMI privind integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăți al Trezoreriei din Ministerul Finanțelor Publice. Consolidarea unității de monitorizare a investițiilor publice din cadrul Ministerului Finanțelor Publice până în luna septembrie 2011. De la acest moment în continuare unitatea de monitorizare a investițiilor publice va transmite Guvernului rapoarte trimestriale privind stadiul proiectelor de investiții în derulare și al proiectelor programate. Guvernul va discuta aceste rapoarte și, dacă este cazul, va întreprinde acțiuni operative pentru a elimina potențialele derapaje fiscale sau orice alte probleme legate de execuția bugetului.
● Reorientarea cheltuielilor publice de capital în vederea realizării unei treceri treptate de la investițiile finanțate integral din surse naționale la investiții cofinanțate din fonduri UE; asigurarea faptului că ponderea (% din PIB) cheltuielilor de capital ce corespund investițiilor cofinanțate din fonduri UE, inclusiv din împrumuturi externe, se va situa în 2012 în jurul valorii de 4,0% din PIB și că aceasta se va menține ulterior peste ponderea investițiilor ce nu beneficiază de cofinanțare, în concordanță cu strategia fiscală pe termen mediu; și asigurarea congruenței cu prioritățile UE
● Întărirea capacităților și expertizei statistice ale Institutului Național de Statistică în domeniul Statisticilor privind Finanțele Guvernamentale (SFG).
● Rezolvarea, până în octombrie 2011, a problemelor metodologice nesoluționate din notificarea PDE din aprilie 2011 în strânsă colaborare și cu asistența Eurostat.
Managementul datoriei
● Analiza (și, în acest context, agrearea împreună cu personalul Comisiei), actualizarea și publicarea strategiei de management al datoriei în mod anual, respectiv în contextul prezentului program, înainte de finalul lunilor decembrie 2011 și decembrie 2012.
C. Reglementarea și supravegherea sistemului financiar
● Adoptarea până la finele lunii decembrie 2011 a regulilor prudențiale necesare pentru a se asigura faptul că aplicarea prevederilor referitoare la conversia creanțelor în acțiuni incluse în
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare, nu va duce la o deteriorare a pozițiilor financiare ale instituțiilor de credit. Tratamentul prudențial al conversiei creanțelor în acțiuni va garanta că: (i) implicarea instituțiilor de credit în astfel de operațiuni se desfășoară în baza unui proces decizional prudent; (îi) valoarea acțiunilor este dedusă în totalitate din fondurile proprii ale instituțiilor de credit pentru a evita o îmbunătățire artificială a indicatorilor prudențiali; și (iii) veniturile astfel obținute prin eliberarea provizioanelor specifice de risc de credit nu sunt impozitate.
● Adoptarea tuturor modificărilor legislative necesare la
privind redresarea financiară și falimentul societăților de asigurare pentru a garanta, printre altele: (i) corelarea cu prevederile
privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare, și cu prevederile legii generale privind falimentul; (îi) extinderea domeniului de aplicabilitate al acestei legi asupra societăților de reasigurare; (iii) introducerea unor prevederi privind dizolvarea și lichidarea voluntară. Legislația modificată trebuie să între în vigoare înainte de finalul lunii octombrie 2011. Ulterior trebuie să fie adoptată de către Parlament înainte de finalul lunii aprilie 2012.
● Pentru a continua să asigure stabilitatea financiară, BNR va urmări ca orice proces viitor de consolidare în sectorul bancar va avea ca rezultat apariția unor instituții de credit capitalizate în mod corespunzător și susținute de o bază acționarială puternică.
● Având în vedere creșterea valorii activelor depreciate și dificultățile legate de fructificarea garanțiilor, BNR va continua să mențină o abordare prudentă în reglementarea modalității de constituire a provizioanelor. Pentru a facilita introducerea IFRS începând cu 2012, BNR va elabora propuneri de filtre prudențiale destinate menținerii la un nivel prudent a provizioanelor pentru deprecierea creditelor, a solvabilității și a rezervelor. Aceste propuneri vor fi supuse consultării până la finalul lunii iunie 2011.
● Păstrarea disciplinei în domeniul creditării și evitarea hazardului moral în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la îmbunătățirea stabilității financiare. În acest sens, autoritățile române se vor abține în continuare de la adoptarea unor inițiative legislative, cum ar fi proiectul de lege privind insolvența persoanelor fizice și proiectul de lege privind colectarea debitelor, care ar putea afecta negativ disciplina în domeniul creditării.
D. Reforme structurale
● Finalizarea celei de-a doua etape a analizei funcționale a administrației publice din România până la finele lunii mai 2011. Adoptarea de către Guvern a planurilor de acțiune pe baza recomandărilor fazei a doua, până la mijlocul lunii iunie 2011; implementarea ulterioară
● Implementarea continuă a primului set de planuri de acțiune adoptate în decembrie 2010.
● Modernizarea și raționalizarea relațiilor dintre diferitele niveluri ale administrației și dintre administrație și cetățeni și companii, printr-o mai mare utilizare a schimbului electronic de date și interfețelor on-line.
Piețele de produse
● Eliminarea treptată a prețurilor reglementate la energia electrică și gaze: (i) prezentarea, până în luna septembrie 2011, a unui plan de eliminare treptată a prețurilor reglementate la energia electrică și gaze, plan ce va conduce la eliminarea totală a acestor prețuri în cea mai scurtă perioadă posibilă; (îi) definirea, până la finele lui 2011, a consumatorilor vulnerabili, în concordanță cu legislația europeană, și crearea de mecanisme de protecție a acestora, în cooperare cu Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale; (iii) eliminarea totală, în conformitate cu Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE și Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE, a prețurilor reglementate la energie electrică și gaze pentru utilizatorii necasnici cât se poate de repede; și (iv) finalizarea procesului pentru consumatorii casnici.
● Eliminarea barierelor legislative, de reglementare și fizice impuse comerțului transfrontalier cu energie electrică și gaze: (i) eliminarea barierelor legislative și de reglementare impuse exportului de gaze, până în luna decembrie 2011; (îi) prezentarea unui plan pentru fluxurile bidirecționale de gaze la granița cu Ungaria, cât se poate de repede; (iii) îmbunătățirea licitațiilor coordonate la granițele cu Ungaria și Bulgaria și stabilirea unei piețe intraday (cu decontarea în decursul aceleiași zi) pentru energia electrică până în luna decembrie 2011; (iv) adoptarea de către Guvern a tuturor acțiunilor ce se impun pentru a se asigura crearea unui flux bidirecțional de gaze la granița cu Ungaria până la finele anului 2012.
● Asigurarea unei separări efective a rețelelor de transport al energiei electrice și gazelor și funcționarea acestora într-un mod transparent și nediscriminator; (i) inițierea negocierilor cu Federația Rusă în vederea modificării vechilor acorduri interguvernamentale referitoare la conductele de "tranzit al gazelor" pe teritoriul României, cât se poate de curând; (îi) asigurarea separării totale și certificate a rețelelor de transport al energiei electrice și gazelor până în luna februarie 2012.
● Crearea, până în luna iunie 2011, a condițiilor de funcționare pentru o autoritate puternică și independentă de reglementare în domeniul energiei prin adoptarea unui cadru legislativ care să asigure independența autorității de reglementare în domeniul energiei și dotarea acesteia cu mijloacele necesare îndeplinirii atribuțiilor și responsabilităților sale, conform prevederilor celui de-al treilea pachet privind sectorul energetic. Pentru condiția privind tratamentul bugetar al acestei agenții de reglementare termenul pentru raportarea suplimentară este 1 ianuarie 2012.
● Notificarea, în cursul anului 2011, către Comisie a planului de restructurare a industriei cărbunelui
● Reforma căilor ferate - Infrastructură: (i) identificarea și închiderea sau închirierea segmentelor de cale ferată cu cel mai mic grad de recuperare a costurilor; (îi) negocierea cu CFR Infrastructură a unui contract multianual de cel puțin 3 ani prin care să fie oferite stimulente și resurse financiare suficiente managerului sistemului de infrastructură; și (iii) elaborarea de către CFR Infrastructură a unui plan de afaceri realist, ținând cont de cerințele UE.
● Reforma căilor ferate - Transportul de pasageri: (i) continuarea licitațiilor competitive pentru contractele de servicii publice; (îi) încurajarea Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. - Călători" - S.A. în vederea implementării până la finalul anului 2011 a unor scheme de performanță în cooperare cu CFR Infrastructură, în conformitate cu legislația UE, respectiv să modifice tarifele de acces la linii, aducându-le în concordanță cu responsabilitățile aferente întreruperii serviciilor.
● Reforma căilor ferate - Transportul de marfă: încurajarea Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. în vederea implementării unor scheme de performanță în conformitate cu legislația UE
● Reforma căilor ferate - Autoritatea de reglementare: asigurarea independenței autorității de reglementare (Consiliul de supraveghere din domeniul feroviar) în termen de 3 luni de la începerea programului
● Parteneriat public privat: asigurarea faptului că Autoritatea Națională de Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice are, de asemenea, și competența de a monitoriza și controla parteneriatele public-private, inclusiv solicitând instanței competente să decidă nulitatea drepturilor depline din contract
● Înființarea unui punct de contact unic (PCU) operațional prevăzut în Directiva europeană privind serviciile, care să ajute mediul de afaceri în parcurgerea tuturor formalităților administrative pentru înființarea unei companii în România sau pentru prestarea de servicii transfrontaliere. PCU va oferi toate informațiile privind condițiile și obligațiile în vigoare pentru toate sectoarele de servicii acoperite de Directiva privind serviciile, atât pentru înființarea, cât și pentru prestarea temporară de servicii transfrontaliere, precum și pentru parcurgerea on-line a procedurilor administrative relevante (de exemplu, obținerea autorizațiilor, depunerea declarațiilor etc.). Până în luna iunie 2011 vor fi întreprinse următoarele acțiuni: a) desemnarea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale ca autoritate responsabilă pentru coordonarea înființării PCU, pentru monitorizarea funcționării PCU și pentru raportarea la Uniunea Europeană a progreselor înregistrate; b) Centrul Național România Digital va: (i) elabora o listă de sectoare prioritare și proceduri orizontale ce vor fi acoperite de către procedurile operate prin PCU; (îi) publică on-line informațiile referitoare la procedurile administrative acoperite de Directiva privind serviciile; (iii) asigura posibilitatea de parcurgere on-line a procedurilor relevante pentru sectoarele prioritare și pentru aspectele orizontale. Înainte de finalul anului 2011 PCU ar trebui să fie complet funcțional, iar parcurgerea on-line a procedurilor ar trebui să fie posibilă pentru toate sectoarele de servicii acoperite de Directiva privind serviciile.
● Eliminarea restricțiilor privind înființarea de magazine de vânzare cu amănuntul. Guvernul trebuie să elimine prevederile legislative care impun efectuarea unui test privind necesitățile economice și implicarea concurenților în procedura de autorizare pentru deschiderea unor magazine de vânzare cu amănuntul cu o suprafață mare, înainte de luna septembrie 2011, aducând legislația corespunzătoare în conformitate cu prevederile Directivei privind serviciile (Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne), în general, și cu prevederile art. 14 al acesteia, în particular.
● Depunerea de către Autoritatea Națională de Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice a unei solicitări privind efectuarea unei analize funcționale a achizițiilor publice, care trebuie să fie finalizată până la finalul anului 2011. Ulterior va fi elaborat un plan de acțiuni, cu repere temporale, în prima parte a anului 2012, plan ce va fi ulterior pus în aplicare.
Piețele muncii
● Implementarea de reforme ale sistemelor de stabilire a salariilor care să permită reflectarea mai bună a evoluției productivității pe termen mediu, respectând în același timp autonomia partenerilor, tradițiile și practicile naționale.
● Diversificarea situațiilor în care sunt folosite contracte de muncă pe durată determinată (până în toamna anului 2011), asigurându-se în același timp că nu se sporește segmentarea pieței muncii. În paralel, legislația de protecție a ocupării va fi îmbunătățită și se vor adapta principiile flexicurității.
● Creșterea perioadei în care orele suplimentare pot fi compensate cu zile libere plătite la 3 luni (până în toamna anului 2011).
Pensii
● Asigurarea sustenabilității pe termen lung a sistemului de pensii
Absorbția fondurilor UE
● Contribuția fondurilor structurale și de coeziune ale UE la cheltuielile eligibile totale certificate Comisiei până la datele indicate, este cel puțin egală cu:
30 iunie 2011: 900 milioane euro
31 decembrie 2011: 2.000 milioane euro
30 iunie 2012: 3.800 milioane euro
31 decembrie 2012: 5.700 milioane euro
Plățile în avans nu sunt considerate parte a cheltuielilor certificate. Valorile-țintă sunt calculate pe bază cumulativă cu începere din 2007.
Pe perioada implementării programului de asistență financiară se va monitoriza performanța în următoarele domenii:
Stabilitatea prețurilor și gestionarea rezervelor
● Politica monetară va continua să se canalizeze pe asigurarea stabilității prețurilor și pe atingerea țintelor de inflație stabilite de BNR (3,0% ± 1 punct procentual la finele lui 2011 și finele lui 2012).
● Pierderile de rezerve ce depășesc două miliarde euro pe parcursul unei perioade de 30 de zile pe parcursul programului vor atrage consultarea cu experții Comisiei.
Anexa II --------
la memorandum
-------------
Sistemul de monitorizare și raportare
Pe parcursul implementării asistenței din partea Comunității Europene, autoritățile competente vor pune cu regularitate la dispoziția Comisiei următorii indicatori și rapoarte. În general, informațiile de raportare furnizate altor instituții multilaterale și bilaterale creditoare implicate în programul de asistență financiară din care face parte și asistența asigurată de Comisie vor fi furnizate și Comisiei, dacă nu se indică în mod expres de către Comisie că nu este obligatoriu acest lucru.
Furnizarea de date către Comisie
Articol
Frecvența
Date ce vor fi furnizate de Ministerul Finanțelor Publice
Date lunare preliminare privind contu-
rile bugetului general consolidat
Lunar, la 25 de zile după finele
fiecărei luni
Date lunare privind cheltuielile cu
salariile (din bugetul general conso-
lidat),numărul de angajați și salariul
mediu (inclusiv ponderile salariului
de bază și sporurilor). Va fi adăugată
o defalcare a acestor date pe princi-
palele entități publice.
Lunar, la 30 de zile după finele
fiecărei luni
Date finale trimestriale privind con-
turile bugetului general consolidat
Date cash trimestriale, la 35 de zile
după finele fiecărui trimestru
Date accrual trimestriale, la 55 de
zile după finele fiecărui trimestru
Deficitul BGC utilizând definiția
ESA95 în formatul tabelului 10 din
prognoza serviciilor Comisiei
Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni
Date preliminare privind finanțarea
sub linie pentru BGC
Lunar, cu un decalaj de nu mai mult
de 35 de zile după finele fiecărei
luni
Date finale trimestriale privind
finanțarea sub linie pentru BGC
Trimestrial, nu mai târziu de 45 de
zile după finele fiecărui trimestru
Total sume de plată și arierate totale
ale BGC
Trimestrial, în termen de 55 de zile
Total sume de plată și arierate ale
bugetului de stat și ale bugetului de
asigurări sociale
Lunar, în cursul lunii următoare
Stocul de arierate externe ale buge-
tului de stat
Imediat, atunci când apar
Datoria publică și garanțiile noi
emise pe bugetul de stat
Lunar, în termen de o lună
Date lunare preliminare privind chel-
tuielile primare ale BGC, net de
fonduri UE
Lunar, la 25 de zile după finele
fiecărei luni
Date finale trimestriale privind chel-
tuielile primare ale BGC, net de
fonduri UE
Trimestrial,la 35 de zile după finele
fiecărui trimestru
Soldul operațional,profituri,arierate,
subvenții și transferuri, cheltuielile
de capital și cheltuieli de personal
la întreprinderile de stat selectate*1
Trimestrial, în termen de 3 luni după
finele fiecărui trimestru
Date privind granturile pentru proiec-
te UE (rambursări și avansuri), chel-
tuieli de capital și subvenții acope-
rite de avansurile UE sau eligibile
pentru rambursări UE pentru proiecte
susținute de UE convenite specific cu
UE
Lunar, în termen de 3 săptămâni după
finele fiecărei luni
Extrase de cont lunare privind tran-
zacțiile din contul special
Lunar, la finele fiecărei luni
Raport privind stadiul îndeplinirii
condiționalităților de politici
Lunar, la finele fiecărei luni
Date ce vor fi furnizate de Banca Națională a României
Comisia va fi informată imediat în
cazul unei pierderi bruște de rezerve
ce depășește 600 de milioane de euro
sau în cazul în care stocul de rezerve
valutare scade sub 23 de miliarde de
euro
Imediat, atunci când se petrece
evenimentul
Evoluția rezervelor valutare, inclusiv
informații și comentarii succinte pri-
vind intervențiile pe piața valutară
și swapurile valutare efectuate de BNR
Din două în două săptămâni
Activele și pasivele autorității mone-
tare - bilanțul monetar al Băncii
Centrale
Lunar, la 30 de zile după finele
fiecărei luni*2)
Activele și pasivele sistemului bancar
din România - bilanțul monetar agregat
al instituțiilor de credit
Lunar, la 30 de zile după finele
fiecărei luni
Evoluția finanțării externe a princi-
palelor bănci străine*3)
Lunar, la 20 de zile după finele
fiecărei luni
Fluxurile de finanțare externă pentru
sectoarele bancar, corporatist și gu-
vernamental, incluzând și evoluțiile
anticipate pentru următoarele 12 luni
Lunar, la 45 de zile după finele
fiecărei luni
Raport privind situația lichidității
sectorului bancar*4)
Lunar, la 15 zile după finele
fiecărei luni
Raport privind evoluția indicatorilor
de stabilitate financiară
Trimestrial,la 45 de zile după finele
fiecărui trimestru
Raport privind stadiul îndeplinirii
condiționalităților de politici
Lunar, la finele fiecărei luni
____________
*1) Companiile sunt: C.N. Căi Ferate CFR, C.N. de Autostrăzi și Drumuri Naționale, C.N. a Huilei, Compania Națională Poșta Română, Complexul Energetic Turceni, S.C. Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "Electrica Serv" S.A., S.C. Metrorex, S.N. de Transport Feroviar CFR Marfă S.A., S.N. Transport CFR Călători, S.C. C.N. Tarom, S.C. Electrocentrale București, S.C. Filiala de Furnizare EN. Electrica Transilvania Nord, S.C. Oltchim, S.C. Termoelectrica, SNLO Târgu Jiu, Societatea Comercială Electrificare CFR S.A., Societatea Comercială Intervenții Feroviare S.A., Societatea Comercială Telecomunicații C.F.R. S.A.
*2) Pe măsură ce date cu frecvență mai mare vor deveni disponibile, acestea vor fi comunicate Comisiei Europene.
*3) Toate formele de instrumente de datorie și de capital, precum și depozitele nete furnizate celor mai mari 9 filiale românești cu capital străin de către băncile-mamă ale acestora.
*4) Poziția lichidității nete a BNR față de sectorul bancar (inclusiv rezultatul operațiunilor de piață monetară, facilitățile permanente).
----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.