Decizia nr. 1449/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Oana Cristina Puică - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Iuliana Nedelcu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. 1 raportat la art. 83 alin. 3 din Codul penal, excepție ridicată de Ionuț Țiplea în Dosarul nr. 23.328/3/2010 al Tribunalului București - Secția I penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.743D/2010.

La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției, asistat de apărătorul ales Alecu Sichitiu, cu împuternicire avocațială la dosar.

Cauza este în stare de judecată.

Președintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, reiterând argumentele invocate în fața Tribunalului București - Secția I penală. În acest sens, susține că dispozițiile art. 83 alin. 1 din Codul penal, care reglementează revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei infracțiuni, fără a distinge cu privire la forma de vinovăție cu care este săvârșită fapta, sunt în contradicție cu cele ale alin. 3 al aceluiași articol. Mai arată că prevederile de lege criticate încalcă principiile de bază ale Codului penal.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, întrucât autorul acesteia nu formulează în realitate nicio critică de neconstituționalitate, excepția fiind nemotivată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Sentința penală nr. 794 din 18 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 23.328/3/2010, Tribunalul București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. 1 raportat la art. 83 alin. 3 din Codul penal.

Excepția a fost ridicată de Ionuț Țiplea cu ocazia soluționării unei cereri de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 83 alin. 1 raportat la art. 83 alin. 3 din Codul penal încalcă principiile de bază ale Codului penal "privind scopul și rațiunea legii, de prevenție generală și specială". Mai arată că dispozițiile art. 83 alin. 1 din Codul penal reglementează revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei infracțiuni, fără a face referire la forma de vinovăție cu care este săvârșită fapta, intrând astfel în contradicție cu prevederile alin. 3 al aceluiași articol.

Tribunalul București - Secția I penală apreciază că prevederile art. 83 alin. 1 și 3 din Codul penal sunt clare, precise, fără contradicții, în acord cu prevederile constituționale. Totodată, arată că autorul excepției nu a indicat dispozițiile constituționale încălcate prin prevederile de lege criticate, iar principiile de bază ale Codului penal invocate nu reprezintă dispoziții constituționale, atât timp cât își au sediul materiei într-o lege organică. Prin urmare, nemulțumirea autorului excepției față de tratamentul diferențiat stabilit de legiuitor, după cum noua infracțiune este săvârșită cu intenție sau din culpă, nu este justificată prin prisma vreunei neconstituționalități.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că autorul excepției nu indică niciun text din Constituție pretins a fi încălcat, iar notele scrise ale acestuia nu cuprind elemente care să poată fi apreciate ca argumente de drept în favoarea tezei neconstituționalității prevederilor de lege criticate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 83 alin. 1 raportat la art. 83 alin. 3 din Codul penal, având următorul cuprins: "Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța revocă suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune. [...]

Dacă infracțiunea ulterioară este săvârșită din culpă, se poate aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări."

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate nu își raportează critica la niciun text din Legea fundamentală, ci invocă existența unei contradicții între dispozițiile de lege criticate, precum și între acestea și principiile Codului penal. Așadar, pe de o parte, sesizarea privind soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate nu îndeplinește cerința prevăzută de

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , care stabilește că "Sesizările trebuie [...] motivate" . În lipsa indicării de către autorul excepției a unor texte sau principii din Constituție care să constituie temeiul contestării prezumției de constituționalitate a dispozițiilor de lege criticate, instanța de contencios constituțional nu este în măsură să se substituie părții cu privire la invocarea unor motive de neconstituționalitate. Pe de altă parte, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziții din Constituție sau din actele internaționale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și nici coroborarea lor sau posibilele contradicții din cadrul legislației interne.

Prin urmare, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. 1 raportat la art. 83 alin. 3 din Codul penal va fi respinsă ca inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83 alin. 1 raportat la art. 83 alin. 3 din Codul penal, excepție ridicată de Ionuț Țiplea în Dosarul nr. 23.328/3/2010 al Tribunalului București - Secția I penală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 noiembrie 2011.