Lege · Parlamentul

Legea nr. 285/2011

privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române la București la 10 martie 2011 și aprobate prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 25 martie 2011

prezumat în vigoare

Data actului
14 decembrie 2011
Emitent
Parlamentul
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 906 din 21 decembrie 2011
Citat de
6 acte
Citează
5 acte
Structură
2 articole · 108.954 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul 1

Se ratifică Scrisoarea de intenție*) semnată de autoritățile române la București la 10 martie 2011 și aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internațional din 25 martie 2011, prin care intră în vigoare noul Aranjament stand-by dintre România și Fondul Monetar Internațional de tip preventiv și se finalizează Aranjamentul stand-by încheiat în 2009.

----------

*) Traducere.

Articolul 2

(1)

Se autorizează Guvernul României ca, de comun acord cu Fondul Monetar Internațional, prin Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a României, să convină amendamente la Aranjamentul stand-by, fără ca acestea să conducă la majorarea obligațiilor financiare inițial asumate de România față de Fondul Monetar Internațional.

(2)

Amendamentele la Aranjamentul stand-by convenite cu Fondul Monetar Internațional se aprobă prin act normativ cu putere de lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR

ROBERTA ALMA ANASTASE

PREȘEDINTELE SENATULUI

VASILE BLAGA

București, 14 decembrie 2011.

Nr. 285.

SCRISOARE DE INTENȚIE

ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENȚIE
București, 10 martie 2011
Domnului Dominique Strauss-Kahn
Director general
Fondul Monetar Internațional
Washington, DC, 20431
S.U.A.
Stimate domnule Strauss-Kahn,
1. Programul anticriză susținut de Fondul Monetar Internațional (FMI), Uniunea Europeană (UE) și Banca Mondială (BM) a continuat să joace un rol crucial în stabilizarea economiei românești, eliminarea dezechilibrelor economice, recâștigarea încrederii piețelor financiare și crearea premiselor pentru creșterea economică durabilă. Activitatea economică s-a stabilizat și se așteaptă ca în 2011 aceasta să se redreseze, înregistrând o creștere de 1'bd procente datorită consolidării exporturilor și creșterii graduale a cererii interne, susținute de îmbunătățirile ce se au în vedere în absorbția fondurilor UE. Inflația alimentată de recenta majorare a TVA și de presiunile induse de prețurile alimentelor și combustibililor a ajuns la un maxim de 8,0% la finele anului 2010. Se anticipează că în cursul anului 2011 inflația va reveni în intervalurile țintite de BNR. Deficitul de cont curent s-a diminuat considerabil de la 11,6% în 2008 până la 4,5% în 2010. În pofida acestor ameliorări, redresarea se menține vulnerabilă la evoluții negative pe piețele financiare internaționale, ce ar putea fi determinate de prime de risc în creștere și de intrări mai mici de capital, și la riscurile negative atașate redresării din zona euro.
2. Având în vedere performanțele puternice realizate în cadrul programului macroeconomic susținut prin Aranjamentul stand-by (ASB), Guvernul României și Banca Națională a României (BNR) solicită finalizarea celei de-a șaptea evaluări în cadrul ASB. Avem în vedere, de asemenea, să tratăm ca preventivă ultima tranșă disponibilă după finalizarea acestei evaluări. Având în vedere că actualul ASB încheiat cu FMI (aprobat pe data de 4 mai 2009) a fost încununat de succes în atingerea obiectivului său principal de asigurare a stabilității macroeconomice în condițiile crizei economice, am dori, de asemenea, să finalizăm acest ASB și să solicităm aprobarea simultană a unui nou ASB, cu durata de 24 de luni, în valoare totală de 3.090,6 milioane DST (3,6 miliarde euro, 300% din cota României la FMI). Noul ASB va susține programul nostru cuprinzător, pentru perioada 2011-2012, de relansare a creșterii economice sustenabile, de continuare a ajustării și de atenuare a efectelor șocurilor viitoare în cazul în care acestea s-ar materializa. Pentru că poziția rezervelor internaționale ale României este una confortabilă și accesul la finanțare externă este din ce în ce mai bun, intenția noastră este de a considera acest nou aranjament ca fiind de tip preventiv. Împreună cu angajamentele BM în valoare de 400 de milioane euro și cu asistența de tip preventiv în valoare de 1,4 miliarde euro asigurată în cadrul facilității UE de finanțare a balanței de plăți, acest aranjament va reflecta susținerea continuă a politicilor noastre de către comunitatea internațională.
3. Considerăm că politicile și măsurile prevăzute în această scrisoare sunt adecvate pentru realizarea obiectivelor programului nostru macroeconomic susținut de următorul ASB, dar Guvernul și BNR sunt gata să ia măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigură realizarea obiectivelor sale. România se va consulta cu FMI cu privire la adoptarea de noi măsuri care ar putea deveni adecvate pentru realizarea scopurilor programului și înainte de a modifica politicile cuprinse în această scrisoare, conform politicii FMI referitoare la astfel de consultări. Vom pune totodată la dispoziția FMI și a Comisiei Europene (CE) informațiile necesare pentru monitorizarea programului.
I. Rezultatele din actualul ASB
A șaptea evaluare
4. Rezultatele noastre în ceea ce privește a șaptea evaluare au fost semnificative (tabelele 1 și 2).
● Criteriile de performanță cantitativă și țintele indicative. Ținta de deficit fiscal stabilită pentru finele anului 2010 a fost îndeplinită cu o marjă de 1/4 procente din PIB, reflectând venituri mai mari decât cele anticipate. Țintele privind activele externe nete (AEN) stabilite pentru finele lui decembrie 2010 și finele lui ianuarie 2011 au fost și ele îndeplinite cu marje considerabile. Au fost îndeplinite toate celelalte criterii de performanță cantitativă stabilite pentru finele lui decembrie 2010, cu excepția celui referitor la arieratele bugetului general consolidat, pentru care s-a acordat deja o derogare pe data de 7 ianuarie 2011. Țintele indicative privind întreprinderile de stat cu pierderi și cheltuielile curente au fost ratate. Inflația s-a menținut în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflație pe întreaga perioadă.
● Criterii structurale de referință. Ordonanța privind persoanele fizice cu averi mari a fost aprobată la sfârșitul lunii decembrie, așa cum era programat. Există un plan complet de proiect pentru implementarea integrării sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăți al Trezoreriei. Vom asigura aprobarea în scurt timp de către Parlament a restului de amendamente la cadrul de închidere a băncilor, cu o ușoară întârziere față de 1 decembrie 2010. Până la finele lunii iulie 2011 vom amenda prin ordonanță legislația privind Fondul de garantare a depozitelor (FGD), în sensul de a permite utilizarea resurselor administrate de FGD (inclusiv prin garanții) în scopul facilitării măsurilor de restructurare autorizate de BNR privind transferul depozitelor, inclusiv tranzacții de achiziție și asumare, în situația în care această utilizare ar fi mai puțin costisitoare decât plata directă a garanțiilor la depozite (criteriu de referință structural reprogramat de la finele lunii martie).
Analiza programului existent
5. În cadrul programului existent s-au realizat progrese semnificative în ceea ce privește consolidarea fiscală și protejarea sectorului financiar. Un deficit fiscal structural de aproape 9% din PIB în 2008, ce a agravat impactul inițial al crizei financiare globale, a fost înjumătățit până în 2010. Măsurile adoptate în 2010 au lansat de asemenea finanțele guvernamentale ferm pe traiectoria de îndeplinire a țintei de deficit Maastricht în 2012. Măsurile privind sectorul financiar au asigurat capitalizarea adecvată a băncilor și lichiditate pe piețele interne, garantând stabilitatea sectorului bancar. Au fost evitate ieșirile masive de capital, în parte datorită inițiativei europene de coordonare bancară, și a fost posibilă o ajustare ordonată a contului curent fără a avea o volatilitate excesivă a cursului de schimb. Reformele structurale din domeniile administrării fiscale, pensiilor, salarizării și ocupării în sectorul public și al prestațiilor sociale au așezat finanțele publice pe o traiectorie mai sustenabilă pe termen mediu și au creat premisele unor îmbunătățiri mai ample ale climatului de afaceri.
II. Obiectivele și politicile noului ASB
6. România urmează să beneficieze de efectele pozitive ale măsurilor dificile de ajustare implementate în cadrul programului existent. Noul program economic vizează relansarea creșterii potențiale, cu accent deosebit pe reformele structurale, asigurând, în același timp, stabilitatea fiscală și financiară. În acest context, pornind de la realizările semnificative ale actualului ASB, obiectivele principale ale noului program sunt:
(i) continuarea procesului de ajustare fiscală, lărgind, în același timp, sfera de aplicare a acestuia pentru a include problemele ce țin de venituri, de eficiența cheltuielilor și de arierate;
(îi) continuarea efortului de cultivare a încrederii, de facilitare a unor fluxuri mai mari de capital privat și de generare a creșterii sustenabile;
(iii) relansarea potențialului de creștere prin reforme structurale și printr-o mai mare flexibilizare a economiei, ce va permite creșterea continuă a competitivității pe măsură ce România se pregătește să adere la zona euro.
Cadrul macroeconomic pentru perioada 2011-2012
7. După o recesiune severă în intervalul 2009-2010, există semne că activitatea economică se redresează. De la aproximativ 1'bd procente în 2011, se anticipează că în 2012 creșterea va căpăta avânt, ajungând la 4-4'bd procente. Cererea internă va deveni treptat principalul motor de creștere, susținută de o mai bună absorbție a fondurilor UE. Creșterea cererii externe nete se va calma, în concordanță cu creșterea moderată a piețelor de export, ducând la o stabilizare a soldului contului curent la aproximativ 5% din PIB. O încredere sporită în rândul investitorilor, cuplată cu privatizările planificate în cadrul programului, va aduce noi investiții străine directe (ISD) și intrări de capital bancar.
Politica fiscală
8. Pentru 2011 suntem determinați să realizăm ținta de deficit fiscal cash convenită anterior, de 4,4% din PIB (sau de 5% în termeni ESA). Am aprobat bugetul pe anul 2011 în conformitate cu angajamentele pe care ni le-am asumat anterior. Pe partea de venituri, principalele componente ale sistemului fiscal vor rămâne nemodificate. Vom solicita asistență tehnică de la FMI și de la BM, pentru a beneficia de o analiză cuprinzătoare a sistemului fiscal, în vederea asigurării unei simplificări fiscale neutre din punctul de vedere al veniturilor. În cazul în care redresarea economică va crea suficient spațiu fiscal, vom analiza posibilitatea unei reduceri treptate a contribuțiilor sociale, a căror incidență impietează asupra competitivității, asupra creării de locuri de muncă și a practicilor de pe piața muncii. Pe partea de cheltuieli, anvelopa salarială va fi menținută în limitele convenite, majorarea salariului nominal fiind compensată de eliminarea celui de-al treisprezecelea salariu și a primei de vacanță. Am menținut totodată înghețarea punctului de pensie. Reducerea numărului de angajați în sectorul bugetar va continua prin politica de înlocuire a unui singur angajat din 7 care părăsesc sistemul, în medie la nivelul întregului sector public. Ne menținem angajamentul de a implementa recent aprobata legislație din domeniul reformei salarizării și pensiilor, ce va genera economii substanțiale în anii următori, protejând în același timp viabilitatea pilonului 2 de pensii. Ca urmare a recentei acțiuni de încorporare a stimulentelor în salariul de bază, vom elimina prin ordonanță a Guvernului baza legală a fondurilor de stimulente, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2012 (criteriu de referință structural pentru finalul lunii iunie). Pentru a stimula eforturile de colectare a impozitelor, angajații implicați în colectarea impozitelor pot beneficia de prime de performanță în cadrul limitei corespunzătoare de 30% pentru sporuri (așa cum este definită în legislația de implementare) pentru rezultate îmbunătățite constant în colectarea veniturilor. Alte economii sunt asigurate din reformarea sistemului de asistență socială. Până la finele lui iulie vom îmbunătăți legislația pentru a asigura ajutoare de căldură membrilor celor mai vulnerabili ai societății, generând în același timp economii semnificative la buget. Reformele din domeniile sănătate (paragrafele 14 și 15) și educație vor continua să îmbunătățească nivelul de calitate și să genereze economii. În anvelopa bugetară am alocat resurse suplimentare dedicate investițiilor în prima jumătate a anului, pentru a îmbunătăți absorbția fondurilor UE. Dacă absorbția se îmbunătățește suficient, vom căuta soluții pentru a crea un spațiu fiscal mai mare pentru investiții de la jumătatea anului 2011. Totodată, vom implementa un sistem de raportare pentru întreprinderile de stat (ÎS) ce au fost de curând adăugate (sau vor fi adăugate în 2011) definiției ESA a bugetului general consolidat.*1) Odată ce vom începe să primim informațiile în timp util, la momentul următoarei evaluări vom solicita modificarea criteriului de performanță privind soldul total al bugetului general consolidat în sensul adăugării deficitului acestor entități.
---------
*1) Concret, vom solicita situații lunare privind veniturile și plățile în numerar și facturile restante, precum și situații fiscale trimestriale finale, ca și în cazul celorlalte entități ce fac parte din bugetul general consolidat, având aceleași termene-limită de transmitere.
9. Pentru 2012 ne propunem să reducem deficitul în limita nivelului de 3% din PIB (atât în termeni de numerar, cât și în termeni ESA de angajament). Aceasta va presupune respectarea Legii responsabilității fiscale și restrângerea în continuare a cheltuielilor, inclusiv a cheltuielilor cu salariile. Vom limita cu strictețe modificările ad hoc aduse sistemului fiscal, pentru a asigura predictibilitatea și stabilitatea. Am început elaborarea Strategiei fiscale pe termen mediu pentru perioada 2012-2014, un pas important în implementarea Legii responsabilității fiscale, și vom utiliza acest proces pentru a îmbunătăți planificarea bugetară și a întări angajamentul nostru față de țintele Maastricht. Vom întări recent înființatul Consiliu fiscal, care să permită ocuparea integrală a posturilor prevăzute cu persoane ce au pregătirea corespunzătoare.
10. Vom efectua o inventariere a arieratelor și facturilor neachitate la finele lui decembrie 2010 la nivelul întregului buget general consolidat și al ÎS (criteriu de referință structural pentru finele lui aprilie 2011*2). Acest exercițiu va asigura raportarea de către aceste entități la Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a detaliilor privind toate arieratele și facturile neachitate la sfârșitul anului 2010*3), urmând ca ulterior să nu mai fie aprobată plata niciunei facturi neînregistrate în cadrul acestui exercițiu. Până la finele lui aprilie 2011 vom elabora și un plan de acțiune care să includă un mecanism îmbunătățit de control al angajamentelor și măsuri de executare pentru a se elimina arieratele existente și a se preveni acumularea de noi arierate, atât la nivelul bugetului general consolidat, cât și la nivelul ÎS. În următorii 2 ani, perioada de achitare a facturilor de la momentul predării acestora va fi redusă. O directivă europeană ce urmează să apară în acest sens va fi transpusă în timp util în legislația românească. La nivel central, de curând am redus substanțial arieratele până aproape de zero, conform celor convenite anterior (criteriu de performanță). Noile reglementări legale privind finanțele publice locale, ce au intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2011, vor permite un control mai bun asupra arieratelor la nivelul autorităților locale, pentru acestea stabilindu-se o țintă indicativă. Prima etapă în integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăți al Trezoreriei se anticipează că va fi finalizată în săptămânile următoare (criteriu de referință structural, 15 martie 2011). Următoarea etapă, proiectarea sistemului, inclusiv modulul de control și raportare a angajamentelor pentru toate nivelurile administrației, va fi finalizată până la sfârșitul lui septembrie 2011.
---------
*2) Pentru ÎS de la nivelul autorităților locale, inventarierea arieratelor și facturilor neplătite la finele lui decembrie se va finaliza până la finele lunii iunie 2011.
*3) Dacă este necesar, datele vor fi verificate cu ajutorul unor echipe de audit extern.
11. Ne-am îmbunătățit strategia de finanțare și vom continua să ne concentrăm pe extinderea maturităților la datoria noastră internă, realizând curba de randament și consolidând tampoanele financiare, direcționate de recent elaborata strategie de gestionare a datoriei, ce va fi actualizată și publicată anual. Lansăm un program de "titluri în euro pe termen mediu", care va menține prezența noastră pe piețele externe în cadrul unor proceduri de emisiune mai flexibile și ne va ajuta să stabilim un echilibru între finanțarea de pe piețele internă și externă. Suntem ferm hotărâți să majorăm tampoanele financiare pentru a ajunge la un nivel care să asigure acoperirea necesarului de finanțare pe 4 luni pe parcursul lui 2011 și să le menținem la acel nivel. Pentru a ne dezvolta capacitatea, în 2011 vom efectua o analiză formală a strategiei noastre de management al datoriei cu asistența experților de la FMI, CE și BM. Vom îmbunătăți de asemenea sistemele IT ale Trezoreriei și ocuparea cu personal cu experiență.
12. Ne vom continua eforturile de îmbunătățire a administrării fiscale și de combatere a evaziunii fiscale. Ordonanța privind persoanele fizice cu averi mari a fost aprobată la finele lunii decembrie, criteriul de referință structural fiind îndeplinit. Un expert FMI a acordat asistență în implementarea ulterioară a acesteia. Vom dota cu personal recent creatul Serviciu de analiză persoane fizice până la finalul lunii martie și vom dezvolta și implementa o strategie privind riscurile aferente conformării, care să corespundă celor mai bune practici în domeniu, până în luna august 2011. În altă ordine de idei, vom aproba o hotărâre a Guvernului privind metodele indirecte de verificare (acțiune preliminară) și vom elabora o strategie organizațională și un plan de implementare în vederea încorporării acestor metode în funcționalitățile noastre privind conformarea, până în luna iunie 2011. După cum s-a convenit cu FMI și CE, vom institui un sistem simplificat de taxare a contribuabililor mici, aflați sub plafon, cu asistență din partea FMI și a CE, solicitând în același timp Consiliului de Miniștri al UE o modificare a plafonului de la care înregistrarea ca plătitor de TVA devine obligatorie la 50.000 euro (criteriu de referință structural pentru finele lui iunie 2011). Am unificat începând din acest an mai multe declarații fiscale privind contribuțiile sociale. Avem în vedere o simplificare suplimentară a declarațiilor fiscale și a numărului de plăți obligatorii, în scopul de a asigura un ghișeu unic pentru plățile fiscale și o extindere a declarării electronice. Ne vom continua eforturile de introducere a sistemelor informatice și de consolidare a departamentului de tehnologia informațiilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) pentru a îmbunătăți administrarea fiscală. Am început totodată să elaborăm planul de restructurare a ANAF și vom transmite Parlamentului un proiect al acestui plan până la finele lunii [aprilie 2011]. Vom asigura un punct central de examinare și de transmitere a potențialelor cazuri de fraudă și vom dezvolta instrucțiunile de identificare a fraudei fiscale.
13. Absorbția accelerată a fondurilor UE continuă să reprezinte un obiectiv central al Guvernului. În anul următor ne vom concentra pe dezvoltarea capacității administrative a unităților ce gestionează fonduri, modernizarea și consolidarea cadrului legislativ și de reglementare în domeniul investițiilor publice și în alte domenii relevante pentru absorbția fondurilor UE și prioritizarea investițiilor pentru a asigura fonduri suficiente pentru proiectele esențiale. Guvernul va trece unitatea de coordonare a instrumentelor structurale UE de la Ministerul Finanțelor Publice în subordinea primului-ministru și va consolida autoritatea și personalul acesteia. Vom efectua o analiză cuprinzătoare a portofoliului existent de investiții (cuprinzând proiectele cu finanțare UE și fără finanțare UE), pe baza căreia vom prioritiza și vom evalua portofoliul existent de proiecte, pentru a ne concentra pe cele a căror finanțare poate fi asigurată integral într-un orizont mediu de timp (de exemplu, 3-5 ani), vom examina viabilitatea proiectelor vechi, proiectele de prioritate redusă și cele neperformante fiind întrerupte, și vom produce o bază de date până în luna iunie, un raport final și un plan de acțiune până la finele lui septembrie 2011 (criteriu de referință structural). Vom crea facilități pentru realocarea bugetului de capital pe parcursul anului către acele ministere care au cele mai bune rezultate în ceea ce privește absorbția fondurilor UE și care înregistrează cel mai ridicat grad de eficiență în implementarea proiectelor.
14. Guvernul va continua restructurarea sectorului de sănătate pentru a asigura funcționarea la standarde ridicate de calitate, de acum înainte, a sistemului de asistență medicală, în limitele alocărilor bugetare. Am redus arieratele din sectorul de sănătate până la sfârșitul lui decembrie 2010 și continuăm implementarea măsurilor în concordanță cu angajamentele pe ni le-am asumat anterior. Pentru a realiza un echilibru corespunzător între nevoia de a menține servicii medicale adecvate și cea de a controla costurile, am înaintat Parlamentului legislația de instituire a sistemul de coplată; am limitat numărul de internări spitalicești contractate cu 10% față de nivelurile din 2010; am redus adaosul de preț plătit de Guvern pentru medicamentele din programele naționale (lista C2); am redus ponderea decontărilor serviciilor medicale furnizate de medici în funcție de numărul de pacienți de la 70% la 50%. Implementăm un sistem IT transparent și integrat în sectorul de sănătate pentru monitorizarea și eficientizarea cheltuielilor din domeniul sănătății, cu ajutorul căruia au fost identificate deja un număr semnificativ de solicitări îndoielnice. Am solicitat de asemenea Curții de Conturi să auditeze înregistrarea pacienților în sistemul de asistență medicală primară.
15. Următoarele măsuri din domeniul sănătății anterior convenite sunt în prezent în curs de pregătire:
(i) clarificarea cadrului legislativ referitor la taxa de clawback aplicabilă distribuitorilor de medicamente;
(îi) restructurarea sistemului spitalicesc;
(iii) eliminarea obligativității de a încheia contracte cu toate spitalele, permițându-se astfel contractarea pe baze concurențiale cu spitalele selectate, asigurându-se în același timp transparența și supravegherea;
(iv) stabilirea de plafoane orientative pentru serviciile trimestriale contractate cu spitalele și cu medicii și crearea de stimulente pentru medicii care respectă plafoanele orientative; și
(v) reformarea, cu asistență de la BM, a pachetului de servicii medicale asigurate de Guvern, pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale neesențiale costisitoare.
Vom analiza și vom revizui, de asemenea, cu asistență din partea BM, formula pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin introducerea unui sistem în care "banii urmează pacientul". Vom revizui lista de medicamente compensate și gratuite aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 720/2008
pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaționale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, în vederea modificării acesteia și a trecerii la medicamente generice acolo unde este posibil. Pentru 2012 costurile farmaceutice pentru cele mai scumpe medicamente vor fi controlate, de asemenea, prin aplicarea unor protocoale stricte de folosire a medicamentelor și printr-un modul nou de rețete electronice pentru Sistemul național informatic unic integrat din sănătate, cu respectarea unor proceduri stricte. Vom revizui bugetele spitalelor și vom demara implementarea strategiei de raționalizare a spitalelor, în vederea reducerii numărului de paturi de spital finanțate (actualmente de 135.200) până la media europeană pe cap de locuitor până în 2013, adaptând în același timp în mod corespunzător numărul de paturi de acuți. Pentru a atinge acest obiectiv, până la finele lui iunie 2011 vom reduce numărul de paturi la 133.000 și până la finele lui decembrie 2011 la 129.500.
Sectorul financiar
16. Creșterea împrumuturilor neperformante a încetinit semnificativ în ultimul trimestru al anului 2010, ajungând la 11,9% din totalul împrumuturilor sectorului bancar. Pe măsură ce redresarea economică va câștiga teren și provizioanele de pierderi din împrumuturi se stabilizează în prima jumătate a anului 2011, se anticipează că sectorul bancar în ansamblul său va reveni la profitabilitate. Băncile se mențin bine capitalizate, la 14,7%, toate băncile având o rată de solvabilitate de peste 11% la finele lui 2010. Băncile-mamă ale celor mai mari bănci străine și-au menținut expuneri agregate în cadrul Inițiativei europene de coordonare bancară de 98% la sfârșitul lui ianuarie 2011, mult peste noua țintă de 95% din expunerea de la finele lui martie 2009. Intenționăm să continuăm discuțiile în vederea unei extinderi a acordului privind inițiativa europeană de coordonare bancară, având ca obiectiv reducerea treptată a angajamentelor băncilor în ceea ce privește expunerea pe măsură ce condițiile de pe piețele internaționale se ameliorează.
17. Vom supraveghea cu vigilență îndeaproape evoluțiile din sectorul bancar și vom continua să consolidăm dispozitivele de securitate financiară. BNR, împreună cu FGD, va elabora proceduri de abilitare a noilor autorități de restructurare și va elabora planuri pentru situații neprevăzute. Ne vom asigura totodată că FGD are acces direct la lichidități pentru a-și acoperi orice potențial deficit de finanțare și că sunt elaborate proceduri comune, agreate cu MFP, de accesare a fondurilor în caz de necesitate, pentru a întreține încrederea deponenților și stabilitatea financiară. Autoritățile vor lua măsurile ce se impun pentru a se asigura că procesul de consolidare din sectorul bancar generează instituții puternice și bine capitalizate, cu o bază de acționari care să le poată susține. Autoritățile vor revizui legislația privind FGD, sistemul bancar și legislația privind lichidarea instituțiilor de credit, pentru a asigura concordanța dintre aceste acte normative. În vederea asigurării unui acces mai eficient al instituțiilor bancare la lichiditățile BNR, BNR va lărgi paleta de active ce pot fi acceptate ca garanții colaterale pentru operațiunile sale de refinanțare, prin includerea obligațiunilor emise pe plan local de instituții financiare internaționale listate la Bursa de Valori București, precum și la euroobligațiunile emise de Guvernul României.
18. BNR va elabora și va transmite spre consultare până la finele lunii iunie 2011 propuneri privind filtrele prudențiale menite să asigure solvabilitatea, provizioanele și rezervele bancare prudențiale și să permită introducerea la timp a Standardelor internaționale de raportare financiară (SIRF) la începutul lui 2012. Autoritățile se vor asigura că tratamentul prudențial al swapurilor "datorie contra acțiuni" nu are ca rezultat o slăbire a poziției financiare a băncilor*4) și vor impune băncilor condiția de a institui metodologii de evaluare a capitalului la cea mai redusă valoare aplicabilă în conformitate cu încadrarea contabilă. Vom monitoriza evoluțiile în ceea ce privește împrumuturile în valută și vom întreprinde acțiuni, dacă este necesar, pentru a ne asigura că împrumuturile în valută au un preț corect care reflectă riscul împrumuturilor în valută neasigurate (un-hedged lending). Vom continua să ne consultăm cu experții FMI și ai CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare și vom depune eforturi pentru a evita adoptarea de inițiative legislative, cum ar fi actualul proiect de lege privind insolvența personală sau propunerile privind legea de colectare a creanțelor, ce ar putea submina disciplina debitorilor. Executorii proprii pe care băncile îi au în prezent vor avea posibilitatea de a fi admiși în profesiunea liberală a executorilor judecătorești publici fără niciun fel de restricții formale sau bariere de admitere, cum ar fi autorizarea profesională și/sau examene de admitere ori taxe de admitere sau de orice fel, aceștia putând astfel să devină membri ai acestui corp profesional cu garanții, drepturi și obligații profesionale depline.
---------
*4) Tratamentul prudențial al swapurilor "creanțe contra acțiuni" ar trebui să garanteze că:
(i) implicarea instituțiilor de credit în astfel de operațiuni se desfășoară pe baza unui procedeu prudent de luare a deciziilor;
(îi) valoarea acțiunilor este integral dedusă din fondurile proprii ale instituțiilor de credit, pentru a se evita orice îmbunătățire artificială a indicatorilor prudențiali; și
(iii) veniturile obținute prin eliberarea provizioanelor de pierderi din împrumuturi determinată de aceste operațiuni nu sunt impozitate.
Politica monetară și valutară
19. BNR este în continuare ferm hotărâtă să reducă inflația până la valori aflate în intervalul de țintire oficială de 3 procente ± 1 punct procentual în 2011 și 2012. Ca și în cazul actualului program, progresele în direcția realizării acestor obiective se vor monitoriza prin utilizarea unei clauze de consultare pe inflație (vezi Memorandumul tehnic de înțelegere - MTÎ). Efectele majorării cotei TVA din iulie anul trecut asupra inflației au fost în mare cele anticipate. Cu toate acestea, inflația din ultimele luni a fost impulsionată și mai mult de presiunile prețurilor alimentelor și combustibililor. După ce a atins un maxim de aproximativ 8%, ne așteptăm ca inflația să revină treptat la intervalul țintit de BNR în a doua parte a anului 2011. Deși slăbiciunile existente în economie sunt de natură să alimenteze inflația, riscurile sunt mai degrabă pe parte ascendentă, deoarece prețurile alimentelor și energiei ar putea crește mai mult decât se anticipează, iar reformele ce urmează a se produce la ÎS ar putea impune majorarea prețurilor administrate. Relaxarea politicii monetare ar putea fi reluată în 2011, cu condiția ca riscurile majore să nu se materializeze și inflația să se mențină aproape de traiectoria anticipată.
20. În cadrul programului anticipăm o majorare a rezervelor internaționale brute în 2011 (reflectând în cea mai mare parte tragerile multilaterale) și în 2012. Acestea vor asigura o mai mare încredere în economie și vor permite o mai bună acoperire din rezerve a obligațiilor externe pe termen scurt. Se va stabili un criteriu de performanță privind AEN care să coincidă cu acest obiectiv de acumulare de rezerve brute. Pierderile de rezerve ce depășesc 2 miliarde euro pe parcursul unei perioade de 30 de zile pe parcursul programului vor atrage consultarea cu experții FMI.
21. Pe perioada ASB nu vom introduce și nu vom intensifica, fără aprobarea FMI, restricțiile privind efectuarea de plăți și de transferuri pentru tranzacțiile internaționale și nici nu vom modifica sau introduce practici multivalutare și nu vom încheia niciun acord bilateral de plăți ce nu corespunde art. VIII din Statutul FMI. De asemenea, nu vom introduce sau intensifica restricții de import din rațiuni de balanță de plăți.
Reforme structurale de sporire a creșterii și flexibilității
Întreprinderi de stat
22. Suntem ferm determinați să realizăm reforme profunde ale ÎS, mai ales ale celor din sectoarele-cheie pentru generarea creșterii, cum ar fi sectorul energetic și sectorul transporturilor. În ultimii ani, multe ÎS au devenit o povară fiscală substanțială din ce în ce mai mare. Pe lângă solicitarea de subvenții pentru a-și acoperi pierderile considerabile, acestea au acumulat arierate de peste 4% din PIB. Calitatea serviciilor din multe sectoare se cere a fi îmbunătățită substanțial și apasă asupra creșterii prin obstrucționarea dezvoltării viitoare a sectorului privat.
23. Implementarea unei strategii cuprinzătoare care să vizeze viabilitatea ÎS și reformarea guvernanței acestora vor fi vitale. Vom elabora planuri strategice de acțiune*5) pentru companiile principale (prevăzute la paragraful 20 din MTÎ, criteriu de referință structural) până la finele lunii aprilie 2011 și pentru toate celelalte companii până la finele lui iulie 2011, planuri care:
----------
*5) Planurile strategice de acțiune vor fi evaluate de BM.
(i) vor furniza informații la zi despre viabilitatea financiară a fiecărei ÎS cu participare majoritară a statului și a fiecărei regii autonome (instituții autonome - IA);
(îi) vor clasifica aceste instituții în instituții ce urmează să fie lichidate, privatizate sau păstrate (urmând a fi restructurate dacă este cazul);
(iii) vor prezenta acțiunile ce se vor efectua în direcția închiderii, asigurării viabilității sau privatizării; și
(iv) vor prezenta planuri concrete de reducere substanțială a arieratelor (prin răscumpărări, transformarea în titluri mobiliare, swapuri etc. ).
Vom implementa un sistem prin care ÎS și IA vor raporta lunar MFP principalii indicatori financiari și economici.
Vom amenda totodată și
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2008
privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 203/2009 , cu modificările și completările ulterioare, în sensul de a impune IA și companiilor subordonate autorităților locale obligația de a transmite trimestrial indicatorii operaționali și financiari principali MFP. Pentru privatizările principale (paragrafele 25, 26)*6), până la finele lui august 2011 va fi numit consultantul pentru tranzacție o companie cu renume internațional, până la finele anului 2011 se vor transmite propunerile și până la mijlocul lui 2012 se vor organiza licitațiile. Pentru rezolvarea problemelor de guvernanță a ÎS vom elabora (în consultare cu BM) și vom aproba legislația prin care se va îmbunătăți guvernanța acestor companii, se va introduce obligativitatea auditurilor externe independente periodice la aceste companii și se va transfera controlul financiar la ÎS de la ministerele de resort la MFP până la finele lunii septembrie 2011.
----------
*6) Pe lângă cele enumerate mai jos, vom demara analizele în vederea privatizării pachetului de acțiuni pe care statul le mai deține la Societatea Comercială "Oltchim" - S.A.
24. Asigurarea furnizării eficiente de energie este esențială pentru creșterea sustenabilă. Sectorul energetic suferă în prezent din cauza unui volum mic de investiții datorat recesiunii economice, dominației firmelor de stat subcapitalizate și cu posibilități de eficientizare și faptului că prețurile și tarifele reglementate nu au fost integral ajustate (datorită preocupărilor legate de efectele pe care acest lucru l-ar putea avea asupra consumatorilor). Pentru a rezolva deficiențele de prețuri și reglementare:
(i) vom întreprinde acțiunile ce se impun pentru restaurarea autonomiei financiare și operaționale a Agenției de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în conformitate cu legislația UE (al treilea pachet pe energie);
(îi) vom prezenta un plan de eliminare a prețurilor reglementate la energia electrică și gaze până în luna septembrie 2011;
(iii) vom defini, până la finele lui 2011, consumatorii vulnerabili, în concordanță cu legislația europeană, și vom crea mecanisme de protecție a acestora (în cooperare cu MFP și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale);
(iv) vom elimina total, în conformitate cu directivele europene, prețurile reglementate la energie electrică și gaze pentru utilizatorii necasnici până la finele lui 2013*7) și vom finaliza procesul până la finele lui 2015; și
----------
*7) Până la 1 aprilie 2011 se va stabili un calendar de ajustare pentru a se ajunge la nivelul integral al formulei de preț bazat pe costul unitar al gazelor (CUG) până la finele lui 2011 pentru consumatorii necasnici.
(v) ne vom asigura că noile contracte bilaterale semnate de producătorii de stat de energie electrică și gaze naturale vor fi încheiate în mod transparent și nediscriminatoriu prin "OPCOM" - S.A. (electricitate) și prin altă procedură concurențială (gaze) și că prețurile din contractele existente vor fi ajustate la prețurile pieței cât de repede permite legea.
25. Atât de necesarul capital și know-how managerial vor fi atrase în sectorul energetic prin investitori privați minoritari (prin oferte publice IPO sau prin vânzarea acțiunilor către parteneri strategici) la următoarele firme, cu aprobarea Guvernului:
(i) Petrom (vânzarea unui pachet de 10% este în curs de desfășurare);
(îi) Transelectrica (pachet de 15%, până la finele lui 2011);
(iii) Transgaz (pachet de 15%, până la finele lui 2011); și
(iv) Romgaz (pachet de 15%, până în primăvara lui 2012).
În cazul în care strategia noastră de constituire a 2 campioni energetici naționali reușește, vom introduce mecanisme adecvate pentru a ne asigura că nu există subvenționare încrucișată, conjugat cu recomandările Consiliului Concurenței. În cazul în care strategia noastră de constituire a 2 campioni energetici naționali nu reușește până la finele anului 2011, vom căuta o soluție alternativă, inclusiv prin privatizarea unor pachete majoritare la unele companii din domeniul energetic. Între timp, pentru a aduce investiții în sector, vom continua să pregătim vânzarea unor pachete minoritare sau strategice la companii individuale planificate a fi incluse în campionii naționali (ce ar putea fi ulterior convertite în acțiuni la firmele combinate).*8) ANAF va utiliza proceduri neîntrerupte de colectare a arieratelor de la Compania Națională a Huilei (CNH), fapt ce, în cele din urmă, va conduce la vânzarea activelor viabile, posibil prin aplicarea procedurii de insolvență. Celelalte active miniere vor fi lichidate în conformitate cu reglementările prevăzute de UE. La Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A., unitățile viabile vor fi separate și restul operațiunilor vor fi închise.
----------
*8) Între firmele planificate a fi incluse în campionii naționali pentru care se va încerca atragerea de investiții strategice se numără complexele energetice de la Craiova, Turceni și Rovinari.
26. Creșterea sectorului privat este acut limitată de infrastructura de transport inadecvată. Rezolvarea acestei slăbiciuni va duce la reducerea costurilor de producție, la îmbunătățirea posibilităților de export și va face ca România să fie o destinație mai atractivă pentru investiții. Punerea integrală în aplicare a planurilor de investiții ale Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) (mai ales a celor cu cofinanțare europeană) va fi esențială (paragraful 13). În conformitate cu regulile UE, companiile publice de transport trebuie de asemenea privatizate sau restructurate pentru a asigura îmbunătățirea serviciilor. Acțiunile vor cuprinde următoarele:
Drumuri
● Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A. (CNADNR) își va majoră veniturile în 2011, în paralel cu eliminarea sau renegocierea contractelor neperformante.
● MTI va încerca să echilibreze raportul dintre transportul rutier și cel feroviar prin reducerea transportului rutier.
Căi ferate
● Vom extinde politica de introducere a standardelor de cost în sistemul feroviar, în special pentru achizițiile în domeniul infrastructurii feroviare și pentru reparațiile aduse materialului rulant. Vom elabora planuri multianuale pentru achizițiile publice și investițiile în Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. - Călători" - S.A. (C.F.R. Călători) și Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. - Marfă" - S.A. (C.F.R. Marfă), în conformitate cu programele de transport și de necesități și în conformitate cu evoluțiile pieței. La CFR Infrastructură, C.F.R. Călători și C.F.R. Marfă vom continua să folosim active integral amortizate. Personalul restructurat va fi sprijinit prin oferirea de servicii de reintegrare și pregătire profesională.
● Transport marfă - Până la finele lui 2011 va fi oferit un pachet minoritar din C.F.R. Marfă pentru a atrage un investitor strategic, în vederea privatizării complete atunci când condițiile de piață o vor permite.
● Transport pasageri - Eficiența serviciilor de transport feroviar pasageri va fi sporită prin restructurarea C.F.R. Călători, inclusiv prin modificarea contractelor de servicii pentru pasageri, o mai bună recuperare a costurilor (inclusiv prin posibilitatea majorării tarifelor), și reduceri semnificative ale sferei sale de servicii. Printr-un plan strategic se va viza reducerea cu 15% a pierderilor și neacumularea de noi arierate în 2011.
● Infrastructură - Reducerea serviciilor va îmbunătăți semnificativ perspectivele financiare ale CFR Infrastructură. Până la finalul lunii august 2011 vom închide 1.000 kilometri de linii de cale ferată și vom elabora planuri de licitație competitivă pentru obligațiile de servicii publice și de întreținere a infrastructurii la linii pentru încă 20% din sistem sau vom închide aceste linii. Un plan strategic va viza reduceri cu 25% ale pierderilor și neacumularea de noi arierate în 2011.
Transportul metropolitan
● Vom aproba legislația prin care se înființează o nouă autoritate metropolitană de tranzit ce va administra Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A. (Metrorex) și sistemul de transport de suprafață din București - Regia Autonomă de Transport București (RATB). Legea va permite de asemenea și ajustări mai mari de tarife (peste indexarea cu inflația) în conformitate cu planul strategic de acoperire a cheltuielilor curente din venituri și a cheltuielilor de capital prin subvenții. Totodată, Metrorex își va reduce costurile de mentenanță cu 30% până la finalul anului 2011.
Transport aerian
● La Societatea Comercială "Compania Națională de Transporturi Aeriene Române TAROM" - S.A. (TAROM), până la finele lunii aprilie 2011 vom finaliza analiza în vederea identificării unui investitor strategic.
Piețele muncii
27. Aducem modificări legislative importante pentru a flexibiliza piața muncii, a spori eficiența procesului de negociere colectivă (protejând în același timp drepturile angajaților și angajatorilor) și a crește participarea forței de muncă. Am finalizat un proiect de lege prin care se amendează Codul muncii și lucrăm la Codul dialogului social, ce va consolida legea privind sindicatele, legea privind soluționarea conflictelor de muncă, legea privind patronatele, pe cea referitoare la contractul colectiv de muncă și pe cea privind Consiliul economic și social. Se anticipează că atât Codul muncii amendat, cât și Codul dialogului social vor fi aprobate de Parlament în lunile următoare. Totodată, vom solicita Organizației Internaționale a Muncii efectuarea unei analize a inspecțiilor de muncă, pentru a îmbunătăți aplicarea legii și pentru a rezolva problema pieței negre a muncii din România. Îmbunătățirea eficienței protecției sociale va rămâne în continuare o prioritate, în special în domeniul inspecției sociale.
Climatul de afaceri
28. Concepute pentru a îmbunătăți climatul de afaceri, reformele structurale din acest program promovează creșterea economică. Investițiile în infrastructură și eficiența vor fi impulsionate atât de o mai mare absorbție a fondurilor structurale UE (paragraful 13), cât și de restructurarea, închiderea sau privatizarea ÎS, mai ales în sectoarele energie și transporturi (paragrafele 22-26). Mai general, acțiunile de reducere a costurilor de conformare cu legislația fiscală (paragraful 12) și de îmbunătățire a guvernanței, precum și reformele în domeniul achizițiilor publice și contractării vor reduce costurile birocratice și obstacolele pentru sectorul privat. Vom întreprinde reforme și în sectorul agricol - inclusiv prin accelerarea cartografierii și înregistrării terenului agricol - în vederea îmbunătățirii siguranței alimentare și a sporirii perspectivelor de export. Vom colabora cu UE pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor privind noua lege a parteneriatului public-privat.
Monitorizarea programului
29. Programul va fi monitorizat prin criterii de performanță cantitative și ținte indicative, prin criterii structurale de performanță și clauze de consultare, pe parcursul misiunilor de evaluare trimestriale. În tabelul 3 sunt prevăzute țintele trimestriale concrete ce vor fi monitorizate în cadrul ASB pentru soldul total al bugetului general consolidat, garanțiile de la bugetul general consolidat, variația arieratelor bugetului de stat și ale sistemului de asigurări sociale, inflația IPC și activele externe. Totodată, se vor stabili ținte indicative pentru cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat, soldurile operaționale și arieratele ÎS. Am convenit de asemenea cu echipa FMI o acțiune prealabilă și criteriile de referință structurale ce sunt prezentate în tabelul 4. Prima evaluare va fi finalizată până la finele lunii iunie 2011, iar cea de-a doua până la finele lunii septembrie 2011.
Protejarea resurselor financiare
30. BNR a înregistrat progrese în ceea ce privește recomandările cuprinse în evaluarea realizată de FMI în cadrul politicii privind protejarea resurselor sale financiare efectuată în contextul aprobării ASB din mai 2009. Pentru a evalua aceste progrese, vom autoriza auditorul extern al BNR să pună la dispoziția echipei FMI toate informațiile necesare și să discute direct cu membrii echipei orice aspect ce prezintă relevanță pentru acest proces. Ne angajăm de asemenea să primim o misiune având ca obiect evaluarea din punctul de vedere al politicii privind protejarea resurselor și să punem fără întârziere la dispoziția acestei misiuni toate informațiile necesare solicitate. Această evaluare va fi finalizată până la data primei misiuni de analiză a ASB de la finele lunii iunie 2011.
Gheorghe Ialomițianu,
ministrul finanțelor publice
Mugur Constantin Isărescu,
guvernatorul Băncii Naționale a României
Tabelul 1. România: Ținte cantitative în cadrul programului
*Font 7*
2008
2009
2010
2011
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
dec.
martie
iunie
sept.
dec.
martie
iunie
sept.
dec.
ianuarie
martie
────────────────────────────
reali-
reali-
reali-
reali-
reali-
reali-
reali-
reali-
pro-
reali-
pro-
reali-
indi-
zat
zat
zat
zat
zat
zat
zat
zat
gram
zat
gram
zat
cativ
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
I. Criterii cantitative de performanță
│
1. Variația cumulată a activelor
│
externe nete
│
(milioane euro)*1), *2)
25.532
-3.5
-5.119
-4.566
-4.874
779
-509
-318
-2.000
-750
-2.000
-1.145
350│
2. Soldul cumulat al bugetului
│
general consolidat
│
(milioane lei)*3), *4), *5)
-24.655
-8.3
-14.456
-25.563
-36.101
-8.422
-18.015
23.732
-34.054 -33.621
... -6.300│
3. Stocul cumulat al arieratelor
│
bugetului general consolidat de
│
la sfârșitul anului anterior
│
(miliarde lei)
1,06
1,41
1,55
1,4
1,50
1,76
1,8
1,57
0,48
1,13
0│
4. Plafonul garanțiilor bugetului
│
general consolidat emise în
│
cursul anului (valoare
│
nominală, în miliarde lei)
0,02
0,8
2,2
4,6
5,5
6,5
12,0
7,6
12,0│
│
II. Criterii de performanță permanente
│
5. Neacumularea de arierate la datoria
│
externă
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0│
│
III. Consultări pe inflație
│
6. Rata inflației la 12 luni în
│
prețuri de consum
│
Interval exterior (limita
│
superioară)
8,4
7,7
6,5
6,5
10,0
9,0│
Interval interior (limita
│
superioară)
7,4
6,7
5,5
5,5
9,0
8,0│
Punct central
6,3
6,7
5,9
4,8
4,7
4,2
4,4
7,8
7,0│
Interval interior (limita
│
inferioară)
5,4
4,7
3,5
3,5
7,0
6,0│
Interval exterior (limita
│
inferioară)
4,4
3,7
2,5
2,5
6,0
5,0│
│
IV. Ținte orientative
│
7. Cheltuielile primare curente ale
│
bugetului general consolidat
│
(exclusiv fonduri UE și
│
asistență socială,
│
milioane lei)
92.327 22.149
43.238
63.878
85.637
32.749
66.124
98.721
131.5
131.938
... 32.000│
8. Soldul operațional (venituri
│
fără impozite și dobânzi),
│
exclusiv subvențiile, pentru
│
cele 10 IS definite în MTI
-1.081
-2.333
-3.801
-4.000
-5.542
-750│
│
Articol din Memorandum
│
Veniturile cumulate proiectate ale
│
bugetului general consolidat, fără
│
fonduri UE (milioane lei)
151.508
36.355
74.669 116.091
157.950
159.141
... 40.100│
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
---------
*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul
*2) Criteriul de performanță pentru ianuarie 2011 și ținta orientativă pentru martie 2011 sunt față de ținta pentru decembrie 2010
*3) Cifre cumulate pe parcursul anului (ex. cifra la martie 2011 este cumulativă de la 1 ianuarie 2011).
*4) În conformitate cu MTI, țintele pentru finele lui septembrie și finele lui decembrie au fost ajustate față de ținta inițială de -28.200 și -34.650 cu jumătate din veniturile realizate peste nivelul anticipat.
*5) Ținta pentru martie 2011 poate fi ajustată cu cheltuieli de capital mai mari sau mai mici după cum se precizează în MTI.
Tabelul 2. România: Criterii de performanță pentru cea de-a șaptea evaluare
*Font 7*
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬───────────────────┐
│
Măsura
│
Data vizată
│
Comentariu
│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┼───────────────────┤
│Criterii cantitative de performanță
│
│
│
│1. Soldul total al bugetului general consolidat
│31 decembrie 2010│Îndeplinit
│
│2. Plafonul garanțiilor bugetului general consolidat
│31 decembrie 2010│Îndeplinit
│
│3. Plafon al arieratelor interne ale bugetului general consolidat
│31 decembrie 2010│Neîndeplinit
│
│4. Neacumularea de arierate externe la plată
│31 decembrie 2010│Îndeplinit
│
│5. Plafon active externe nete
│31 decembrie 2010│Îndeplinit
│
│
│
│
│
│Țintă cantitativă orientativă
│
│
│
│1. Cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat
│31 decembrie 2010│Neîndeplinit
│
│2. Țintă indicativă a soldului operațional al ÎS cu cele mai mari pierderi│31 decembrie 2010│Neîndeplinit
│
│3. Plafon active externe nete
│31 martie 2011
│Probabilitate mare │
│
│
│de îndeplinire
│
│
│
│
│
│Interval de consultare pe inflație
│
│
│
│Interval interior
│31 decembrie 2010│Îndeplinit
│
│Interval exterior
│31 decembrie 2010│Îndeplinit
│
│
│
│
│
│Criterii structurale de referință
│
│
│
│1. Ratificarea de către Parlament a amendamentelor la cadrul de închidere │
│
│
│a băncilor
│1 decembrie 2010 │Parțial îndeplinit │
│2. Reforma metodologiei de administrare fiscală a persoanelor fizice cu
│
│
│
│averi mari
│31 decembrie 2010│Îndeplinit
│
│3. Prima fază a integrării sistemului de raportare contabilă cu sistemul
│
│
│
│de plăți al Trezoreriei
│15 martie 2011
│Îndeplinit
│
│4. Amendarea legislației în sensul de a permite utilizarea resurselor
│
│
│
│fondului de garantare a depozitelor pentru a facilita restructurarea
│
│
│
│băncilor, inclusiv tranzacții de achiziții și asumare
│15 martie 2011
│Probabilitate mare │
│
│
│de neîndeplinire,
│
│
│
│reprogramat pentru │
│
│
│31 iulie 2011
│
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┴───────────────────┘
Tabelul 3. România: Ținte cantitative în cadrul Noului Program
*Font 9*
2010
2011
─────────────────────────────────────
dec.
martie
iunie
sept.
dec.
esti-
program
program
indi-
indi-
mat
cativ
cativ
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
I. Criterii cantitative de performanță
│
1. Variația cumulată a activelor
│
externe nete
│
(milioane euro)*1), *2)
19.908
250
250
500
500 │
2. Soldul cumulat al bugetului
│
general consolidat
│
(milioane lei)*3), *4)
-33.621
-6.300
-12.600
-17.150
-23.953 │
3. Stocul arieratelor bugetului
│
de stat și sistemului de
│
asigurări sociale (miliarde lei)
0,19
0,20
0,20
0,15
0,10 │
4. Plafonul garanțiilor bugetului
│
general consolidat emise de la
│
finele lui 2008 (valoare
│
nominală, în miliarde lei)
12,0
14,0
14,0
14,0
14,0 │
│
II. Criterii de performanță permanente
│
5. Neacumularea de arierate la datoria
│
externă
0
0
0
0
0 │
│
III. Consultări pe inflație
│
6. Rata inflației la 12 luni în
│
prețuri de consum
│
Interval exterior (limita
│
superioară)
9,0
8,8
6,2
5,7 │
Interval interior (limita
│
superioară)
8,0
7,8
5,2
4,7 │
Punct central
8,0
7,0
6,8
4,2
3,7 │
Interval interior (limita
│
inferioară)
6,0
5,8
3,2
2,7 │
Interval exterior (limita
│
inferioară)
5,0
4,8
2,2
1,7 │
│
IV. Ținte orientative
│
7. Cheltuielile primare curente ale
│
bugetului general consolidat
│
(exclusiv fonduri UE și
│
asistență socială, milioane lei)3/
131.938
32.000
64.000
95.600
128.550 │
8. Soldul operațional (venituri
│
fără impozite și dobânzi),
│
exclusiv subvențiile, pentru
│
IS principale (definite în MTI)
│
(miliarde lei)
-6,5
-1,7
-2,7
-3,6
-4 │
9. Stocul de arierate al IS principale
│
(definite în MTI) (miliarde lei)
18,8
19,5
19,5
19
18 │
10. Stocul arieratelor bugetelor
│
locale (miliarde lei)
0,91
0,95
0,90
0,85
0,80 │
│
Articol din Memorandum
│
Veniturile bugetului general consolidat,
│
fără fonduri UE (milioane lei)3/
159,141
40.100
82,250
127,000
171,575 │
──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
---------
*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2010 reprezintă stocul.
*2) Fluxuri cumulate față de stocul la decembrie 2010
*3) Cifre cumulate pe parcursul anului (ex. cifra la martie 2011 este cumulativă de la 1 ianuarie 2011).
*4) Ținta pentru martie 2011 poate fi ajustată cu cheltuieli de capital mai mari sau mai mici după cum se precizează în MTI.
Tabelul 4. România: Condiționalități în cadrul noului program
*Font 7*
┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────┬───────────────────┐
│
Măsura
│
Data vizată
│
Comentariu
│
├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────────────┼───────────────────┤
│Acțiune prealabilă
│
│
│
│Aprobarea hotărârii Guvernului privind metodele indirecte de control
│
│
│
│(paragraful 12)
│
│
│
│
│
│
│
│Criterii cantitative de performanță
│
│
│
│1. Soldul total al bugetului general consolidat
│Trimestrial
│
│
│2. Plafonul garanțiilor bugetului general consolidat
│Trimestrial
│
│
│3. Plafon al arieratelor interne ale bugetului de stat și sistemului
│
│
│
│asigurărilor sociale
│Trimestrial
│
│
│4. Neacumularea de arierate externe la plată
│Continuu
│
│
│5. Plafon active externe nete
│Trimestrial
│
│
│
│
│
│
│Ținte cantitative orientative
│
│
│
│1. Plafonul cheltuielilor primare curente ale bugetului general consolidat│Trimestrial
│
│
│2. Plafonul arieratelor interne ale autorităților locale
│Trimestrial
│
│
│3. Plafonul soldului operațional și arieratelor întreprinderilor de stat
│
│
│
│principale generatoare de pierderi
│Trimestrial
│
│
│
│
│
│
│Interval de consultare pe inflație
│
│
│
│Interval interior
│Trimestrial
│
│
│Interval exterior
│Trimestrial
│
│
│
│
│
│
│Criterii structurale de referință
│
│
│
│1. Finalizarea inventarului arieratelor și facturilor neplătite la finele │
│
│
│lui decembrie 2010 pentru tot bugetul general consolidat și ÎS
│
│
│
│(paragraful 10).
│30 aprilie 2011
│
│
│2. Elaborarea planurilor strategice de acțiune pentru principalele ÎS
│
│
│
│(paragraful 23).
│30 aprilie 2011
│
│
│3. Introducerea unui sistem simplificat de taxare pentru contribuabilii
│
│
│
│mai mici aflați sub plafonul de înregistrare, cu ajutorul FMI și CE, în
│
│
│
│paralel cu solicitarea majorării la 50.000 de euro a plafonului de la care│
│
│
│intervine obligativitatea înregistrării ca plătitor de TVA de la Consiliul│
│
│
│de Miniștri UE (paragraful 12).
│30 iunie 2011
│
│
│4. Eliminarea prin ordonanță a Guvernului a bazei legale pentru fondurile │
│
│
│de stimulente, cu intrare în vigoare la 1 ianuarie 2012 (paragraful 8).
│30 iunie 2011
│
│
│5. Amendarea legislației în sensul de a permite utilizarea resurselor
│
│
│
│fondului de garantare a depozitelor pentru a facilita restructurarea
│
│
│
│băncilor, inclusiv tranzacții de achiziții și asumare (paragraful 17).
│31 iulie 2011
│
│
│6. Realizarea unei analize cuprinzătoare a portofoliului de investiții
│
│
│
│existent, în care să se stabilească prioritatea și să se evalueze
│
│
│
│proiectele existente, în vederea concentrării pe acele proiecte a căror
│
│
│
│finanțare poate fi asigurată integral, examinarea viabilității proiectelor│
│
│
│vechi, a celor cu prioritate redusă și a celor neviabile, în vederea
│
│
│
│întreruperii lor, și producerea unui raport final și a unui plan de
│
│
│
│acțiune (paragraful 13).
│30 septembrie 2011│
│
└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────┴───────────────────┘

MEMORANDUM DE ÎNȚELEGERE

ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNȚELEGERE
10 martie 2011
1. Prezentul memorandum tehnic de înțelegere (MTÎ) definește variabilele incluse în criteriile de performanță cantitative și în țintele indicative specificate în Scrisoarea de intenție (ȘI), premisele principale, metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanței programului și obligațiile în materie de raportare în vederea asigurării unei monitorizări adecvate a evoluțiilor economico-financiare. Criteriile de performanță cantitative și țintele indicative, precum și criteriile de performanță structurale pentru 2011 sunt prezentate în tabelele 3 și respectiv 4 ale ȘI.
2. În accepțiunea programului ratele de schimb ale leului românesc (RON) față de euro se stabilesc la 4,2848 RON = 1 EURO, față de dolarul SUA la 3,2045 RON = 1 $, față de yenul japonez la 3,9400 RON = 1 'a5 și față de lira sterlină la 4,9673 RON = 1 'a3, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naționale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2010. Ratele de schimb față de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2010.
3. În accepțiunea programului, bugetul general consolidat include entitățile definite în bugetul pe 2011. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entitățile de stat autofinanțate incluse în buget etc.), autoritățile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate și șomaj), Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și administrația Fondului Proprietatea. Prezenta definiție a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare și extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfășura operații de natură fiscală, așa cum se definește în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autoritățile vor informa imediat experții Fondului Monetar Internațional (FMI) cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program nou. După cum se precizează în ȘI (paragraful 8), această definiție va fi extinsă cu ocazia primei evaluări în cadrul ASB pentru a include și întreprinderile de stat incluse în bugetul general consolidat în cadrul ESA.
Criterii de performanță cantitative, ținte indicative,
banda de consultare pe inflație și criterii de performanță
permanente
A. Limita privind variația activelor externe nete
4. În accepțiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligațiile de trezorerie față de FMI.
5. AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ținute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR și vor fi măsurate pe baza definițiilor operaționale ale BNR și nu ale celor contabile. Activele și pasivele externe denominate în non-euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.
6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deținerile de DST ale BNR, poziția rezervelor țării la FMI, deținerile de numerar, titluri și depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă:
(i) aurul și alte metale prețioase;
(îi) activele în valute neconvertibile;
(iii) active nelichide;
(iv) orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub o altă obligație, dacă acestora nu le este asociat și un pasiv extern brut;
(v) creanțe asupra rezidenților; și
(vi) creanțe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda națională (cum ar fi futures, forwards, swaps și options).
7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine față de rezidenți și nerezidenți, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps și options), și tot creditul nerambursat de la FMI, dar excluzând:
(i) depozitele de valute străine ale băncilor legate de rezervele obligatorii; și
(îi) depozitele în valute străine ale Guvernului la BNR.
Prezenta definiție are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiția balanței de plăți, pe care se bazează țintele.
Limita pentru variația cumulată a AEN de la începutul anului (în mil. euro)*1)
*Font 9*
┌───────────────────────┬───────────────┬────────────────────────────────────────────────┐
│
│
2010
│
2011
│
│
├───────────────┼───────────┬──────────┬─────────────┬───────────┤
│
│
Decembrie
│ CP Martie │ CP Iunie │ Septembrie
│ Decembrie │
│
│
(stoc)
│
│
│ (indicativ) │(indicativ)│
├───────────────────────┼───────────────┼───────────┼──────────┼─────────────┼───────────┤
│Variația cumulată a AEN│
20.026
│
250
│
250
│
500
│
500
│
│Poziția din Memorandum:│
│
│
│
│
│
│Active externe brute
│
32.432
│
1000
│
1000
│
1000
│
1000
│
└───────────────────────┴───────────────┴───────────┴──────────┴─────────────┴───────────┘
--------
*1) CP = criteriu de performanță; date la finele lunii. Fluxurile în 2011 sunt cumulative de la începutul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din ianuarie 2011). Stocurile din 2011 sunt obținute prin adăugarea stocurilor din 2011 stocului final al lui 2010.
8. Țintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecția de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială și Comisia Europeană) care sunt utilizabile pentru finanțarea bugetului de stat total. Țintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu creșterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ținute la BNR față de finele lui decembrie 2010 (6.797 milioane euro), măsurate la ratele de schimb ale programului.
Tragerile externe din program - Proiecții de bază (în mil. euro)
┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│
2011
│
├────────────────────────┬───────────┬───────────┬─────────────┬─────────────┤
│
│
martie
│
iunie
│ septembrie
│
decembrie
│
│
├───────────┼───────────┼─────────────┼─────────────┤
│Fluxuri cumulate de la
│
1.500
│
1.650
│
2.050
│
2.050
│
│finele anului precedent │
│
│
│
│
└────────────────────────┴───────────┴───────────┴─────────────┴─────────────┘
B. Mecanismul de consultare pentru rata inflației la 12 luni
9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflației la 12 luni în prețuri de consum [așa cum sunt măsurate de indexul prețurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Național de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflației IPC an-pe-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autoritățile vor efectua o consultare cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuții cu experții FMI în cazul în care rata inflației IPC an-pe-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.
*Font 9*
┌────────────────────────────────┬───────────┬────────────────────────────────────────────┐
│
│
2010
│
2011
│
│
├───────────┼─────────┬────────┬─────────────┬───────────┤
│
│ decembrie │
martie │
iunie │
septembrie │ decembrie │
│
│ (realizat)│ (țintă) │ (țintă)│
(indicativ)│(indicativ)│
├────────────────────────────────┼───────────┼─────────┼────────┼─────────────┼───────────┤
│Interval exterior (limita
│
│
│
│
│
│
│superioară)
│
│
9,0
│
8,8
│
6,2
│
5,7
│
├────────────────────────────────┤
├─────────┼────────┼─────────────┼───────────┤
│Interval interior (limita
│
│
│
│
│
│
│superioară)
│
│
8,0
│
7,8
│
5,2
│
4,7
│
├────────────────────────────────┤
├─────────┼────────┼─────────────┼───────────┤
│Efectiv/Punct central
│
8,0
│
7,0
│
6,8
│
4,2
│
3,7
│
├────────────────────────────────┤
├─────────┼────────┼─────────────┼───────────┤
│Interval exterior (limita
│
│
│
│
│
│
│inferioară)
│
│
6,0
│
5,8
│
5,2
│
2,7
│
├────────────────────────────────┤
├─────────┼────────┼─────────────┼───────────┤
│Interval interior (limita
│
│
│
│
│
│
│inferioară)
│
│
5,0
│
4,8
│
4,2
│
1,7
│
└────────────────────────────────┴───────────┴─────────┴────────┴─────────────┴───────────┘
C. Criteriu de performanță privind soldul bugetului general consolidat
10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autoritățile se vor consulta cu experții FMI cu privire la măsurile de corecție în cazul unor derapaje ale veniturilor și finanțării guvernamentale.
Limita pentru soldul bugetului general consolidat*1)
┌──────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│
│ (în milioane lei)
│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (realizat)
│
-33.621
│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (criteriu de performanță)
│
-6.300
│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (criteriu de performanță)
│
-12.600
│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ)
│
-17.150
│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ)
│
-23.953
│
└──────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
---------
*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din ianuarie 2011).
11. Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuției bugetare. La data primei evaluări în cadrul Aranjamentului stand-by (ASB) calculul deficitului bugetar pe anul 2011 va fi modificat în conformitate cu definiția extinsă a bugetului general consolidat, ce va include următoarele întreprinderi de stat (ÎS) (se anticipează că informațiile vor deveni disponibile la finele T1 din 2011)*2) : Compania Națională a Huilei S.A, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., Fondul Proprietatea, Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A., Regia Autonomă "Administrația Fluvială a Dunării de Jos" Galați, Societatea Națională a Cărbunelui - S.A, Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. - Călători" - S.A., Compania Națională de Radiocomunicații Navale Radio Constanța, Societatea Națională de Transport Feroviar de Infrastructură, Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A. București, Acvavalor - S.A., Aeroportul Arad - S.A., Aeroportul Iași - S.A., Aeroportul Internațional Baia Mare - S.A., Aeroportul Satu Mare - R.A., Aeroportul Ștefan cel Mare Suceava - R.A., Aeroportul Transilvania - Târgu Mureș - R.A., Aeroportul Tulcea, Aqua Calor - S.A., Centrala Electrică de Termoficare Brașov - S.A., Citadin - S.A. Hunedoara, Dalkia România - S.R.L., Edil Therma Hunedoara, Goscomloc - S.A., Gospodărie Orășenească S.A., Rominservices Therm - S.A., Societatea Națională "Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu-Constanța" - S.A., T.S.P. Ecoterm - S.A., Termica - S.A., Termloc - S.A., Uzina Termică Comănești - S.A.
-------
*2) Lista ÎS ce vor fi incluse în definiția bugetului general consolidat va fi stabilită de Eurostat la sfârșitul lunii martie, când sunt posibile și revizuiri ale IS deja incorporate.
12. Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:
+ (i) finanțarea externă netă, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluare;
+ (îi) variația creditului intern net din sistemul financiar, excluzând câștigurile și pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute străine și incluzând ajustări pentru:
+ (a) fonduri UE primite și necheltuite încă (plăți în avans);
+ (b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;
+ (c) obligații ale Fondului Proprietatea neplătite încă;
+ (iii) variația stocului de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;
+ (iv) variații nete ale altor finanțări.
13. Dacă diferența dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei și sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul anului 2011, MFP se va consulta cu experții FMI.
14. În cazul în care veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile vor depăși valoarea proiectată în cadrul programului, ținta de deficit va fi ajustată în jos cu o jumătate din surplus pentru a permite cheltuieli suplimentare de capital, reducând în același timp deficitul. Tabelul următor înfățișează veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile cumulate proiectate pentru 2011, față de care se vor compara veniturile realizate.
┌──────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│
Venituri cumulate proiectate în bugetul general
│
(în milioane lei)
│
│
consolidat, exclusiv fonduri UE*1)
│
│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (realizat)
│
159.163
│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (proiecție)
│
40.100
│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (proiecție)
│
82.250
│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011(proiecție)
│
127.000
│
├──────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011(proiecție)
│
171.575
│
└──────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
--------
*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din ianuarie 2011).
15. Criteriul de performanță pentru soldul bugetului general consolidat pe primul trimestru al anului 2011 va fi ajustat în jos de la -6.300 cu valoarea cu care cheltuielile de capital (inclusiv cheltuieli aferente fondurilor UE) depășesc 5.740 milioane lei, până la o limită de -8.000 milioane. La fel, ținta va fi ajustată în sus cu valoarea cu care cheltuielile de capital nu ajung la 5.740 milioane lei în primul trimestru al anului 2011.
D. Criteriu de performanță limitând emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și întreprinderile publice
16. Emiterea de garanții guvernamentale către sectorul privat nefinanciar și către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul este stabilit la 14 miliarde lei, dar poate fi ajustat în sus cu până la 9,6 miliarde lei pentru garanții destinate finanțării proiectului Nabucco. Pe parcursul misiunilor de evaluare viitoare vor fi renegociate ținte revizuite pentru a se permite garanții publice rezonabile în contextul privatizării pachetelor majoritare de acțiuni la întreprinderile de stat și al securitizării arieratelor interne.
┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│Plafon pentru garanțiile din bugetul general consolidat│
│
│
nou-emise de la finele anului 2008 până la:
│
(în miliarde lei) │
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (realizat)
│
7,6
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (criteriu de performanță)
│
14
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (criteriu de performanță)
│
14
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ)
│
14
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ)
│
14
│
└───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
E. Criteriu de performanță privind stocul de arierate interne al bugetului de stat și sistemului de asigurări sociale
17. Criteriul de performanță stabilit cu privire la stocul de arierate la nivelul bugetului de stat și al fondurilor sociale (definite în paragraful 3 mai sus) are în vedere eliminarea lor pe durata programului. Stocul va fi măsurat net de arieratele interguvernamentale, dar Guvernul va raporta atât arieratele brute, cât și arieratele nete. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepțiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadență cu 90 de zile (în conformitate cu definiția cheltuielilor din ESA95).
┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Stocul de arierate la nivelul bugetului de stat și al │
│
│
fondurilor sociale
│
(în miliarde lei)
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (stoc, realizat)
│
0,19
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (criteriu de performanță)
│
0,20
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (criteriu de performanță)
│
0,20
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ)
│
0,15
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ)
│
0,10
│
└───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
F. Criterii de performanță permanente privind neacumularea de arierate externe la nivelul bugetului general consolidat
18. La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la plățile externe pe durata programului. În accepțiunea acestui criteriu de performanță, un arierat la plată externă va fi definit ca o plată a bugetului general consolidat, care nu a fost efectuată în decurs de 7 zile de la data scadenței. Criteriul de performanță se va aplica pe bază permanentă.
G. Ținta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat
19. Ținta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile și serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenții, transferuri către entități publice, pensii (categoria de asistență socială din bugetul asigurărilor sociale), ajutorul de stat și alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă și alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară. Ținta cheltuielilor curente va fi ajustată pentru a reflecta cheltuielile suplimentare datorate acordurilor de swap între autoritățile locale și întreprinderile publice cu suma cheltuită în trimestrul respectiv.*2)
---------
*2) Acordurile de swap implică anularea reciprocă a unor obligații fiscale restante ale întreprinderilor publice cu arieratele datorate acelor întreprinderi publice de către autoritățile de stat (administrația locală).
┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│ Variația cumulată a cheltuielilor curente primare ale │
│
│
bugetului general consolidat*1)
│
(în milioane lei)
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (realizat)
│
131.938
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (indicativ)
│
32.000
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (indicativ)
│
64.000
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ)
│
95.600
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ)
│
128.550
│
└───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
--------
*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din ianuarie 2011).
H. Țintă indicativă privind arieratele la nivelul bugetelor locale
Ținta indicativă privind stocul de arierate interne la nivelul bugetelor locale are în vedere neacumularea de noi arierate și reducerea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepțiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadență cu 90 de zile (în conformitate cu definiția cheltuielilor din ESA95).
┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│
Stocul de arierate la nivelul bugetelor locale
│
(în miliarde lei)
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (stoc, realizat)
│
0,91
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (indicativ)
│
0,95
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (indicativ)
│
0,90
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ)
│
0,85
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ)
│
0,80
│
└───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
I. Monitorizarea întreprinderilor publice
20. Se stabilește o țintă indicativă trimestrială pentru anul 2011 pentru soldul agregat operațional (EBIT - earnings before interest and tax - câștiguri înainte de dobânzi și impozite și taxe), exclusiv subvenții, acumulat pe an calendaristic, pentru următoarele întreprinderi publice: Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A., Compania Națională a Huilei - S.A., Compania Națională Poșta Română - S.A., Complexul Energetic Turceni - S.A., Societatea Comercială Filiala de Întreținere și Servicii Energetice "Electrica Serv" - S.A., Societatea Comercială de Transport cu Metroul București "Metrorex" - S.A., Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A., Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A., Societatea Comercială "Compania Națională de Transporturi Aeriene Române "TAROM" - S.A., Societatea Comercială Electrocentrale București - S.A., Societatea Comercială Electrica Furnizare Transilvania Nord - S.A., Societatea Comercială Oltchim - S.A., Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A., Societatea Națională a Lignitului - S.A., Societatea Comercială Electrificare CFR - S.A., Societatea Comercială Intervenții Feroviare - S.A., Societatea Comercială Telecomunicații C.F.R. - S.A. Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaționale de către companie. Țintele vor fi următoarele:
┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│
Soldul agregat operațional*1)
│
(în miliarde lei)
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (realizat)
│
- 6,5
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (indicativ)
│
- 1,7
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (indicativ)
│
- 2,7
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ)
│
- 3,6
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ)
│
- 4,0
│
└───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
---------
*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din ianuarie 2011).
21. Se stabilește o țintă indicativă trimestrială pentru anul 2011 pentru stocul de arierate al întreprinderilor de stat enumerate la paragraful 20 de mai sus. Datele vor fi furnizate la nivel de companie. Țintele vor fi următoarele:
┌───────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────┐
│
Stocul de arierate
│
(în miliarde lei)
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2010 (realizat)
│
18,8
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui martie 2011 (indicativ)
│
19,5
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui iunie 2011 (indicativ)
│
19,5
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui septembrie 2011 (indicativ)
│
19,0
│
├───────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────────┤
│Finele lui decembrie 2011 (indicativ)
│
18,0
│
└───────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────────┘
22. Țintele indicative trimestriale pentru soldul operațional agregat (paragraful 20) și stocul de arierate (paragraful 21) pentru întreprinderile de stat enumerate la paragraful 20 de mai sus vor fi revizuite la data primei evaluări în conformitate cu planurile de acțiune și cu datele verificate la finalul anului 2010 (ambele vor fi disponibile la acea dată).
J. Cerințe de raportare
23. Performanța în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR și MFP, după cum este prezentat în tabelul de mai jos. Autoritățile vor transmite cu promptitudine experților FMI orice revizuiri de date, precum și orice alte informații necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.
România: Furnizarea de date către FMI
*Font 8*
┌────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┐
│
Articol
│
Periodicitate
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┤
│
De furnizat de către Ministerul Finanțelor Publice
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┤
│Date lunare preliminare privind conturile bugetului general │Lunar, pe 25 ale lunii următoare
│
│consolidat, inclusiv întreprinderile publice definite pe
│
│
│baza ESA95
│
│
│
│
│
│Date finale trimestriale privind conturile bugetului general│Trimestrial, date cash, în a 35-a zi după │
│consolidat, inclusiv întreprinderile publice definite pe
│termen
│
│baza ESA95
│Trimestrial, date accrual, în a 55-a zi
│
│
│după termen
│
│
│
│
│Deficitul bugetului general consolidat (BGC) utilizând
│Trimestrial, cu un decalaj de 3 luni
│
│definiția ESA95
│
│
│
│
│
│Date preliminare privind finanțarea sub linie pentru BGC
│Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de 35 │
│
│de zile după termen
│
│
│
│
│Date finale trimestriale privind finanțarea sub linie
│Trimestrial, nu mai târziu de 45 de zile
│
│pentru BGC
│după termen
│
│
│
│
│Total sume de plată și arierate totale ale BGC, inclusiv
│Preliminar lunar, în decursul lunii
│
│bugete locale
│următoare
│
│
│Trimestrial, în termen de 55 de zile
│
│
│
│
│Stocul de arierate externe ale guvernului central
│Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult de
│
│
│7 zile
│
│
│
│
│Datoria publică și garanții guvernamentale nou-emise
│Lunar, în termen de o lună
│
│
│
│
│Date lunare preliminare privind cheltuielile primare ale
│Datele lunare preliminare vor fi raportate│
│BGC, net de fonduri UE
│către experții FMI în termen de 25 de zile│
│
│
│
│Date finale trimestriale privind cheltuielile primare ale
│Trimestrial, în termen de 35 de zile
│
│BGC, net de fonduri UE
│după termen
│
│
│
│
│Soldul operațional, profituri, stocul de arierate și
│Trimestrial, în termen de 30 de zile
│
│cheltuielile de personal ale principalelor întreprinderi
│
│
│publice (definite la paragrafele 21 și 22) după total
│
│
│cheltuieli
│
│
│
│
│
│Date privind granturile pentru proiecte UE (rambursări și
│Lunar, în termen de 3 săptămâni de la
│
│avansuri), cheltuieli de capital și subvenții acoperite de
│finele fiecărei luni
│
│avansurile UE sau eligibile pentru rambursări UE legate de
│
│
│proiecte sprijinite de UE convenite specific cu UE
│
│
│
│
│
│Soldul încasărilor din privatizări înregistrate în contul
│Lunar, în termen de două săptămâni de la
│
│Trezoreriei Statului, detalii despre sume revendicate din
│finele fiecărei luni
│
│aceste încasări și ieșirile nete proiectate
│
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┤
│
De furnizat de către Banca Națională a României
│
├────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────┤
│Date AEN, pe componente, atât conform ratei de schimb din
│Săptămânal, în fiecare lună după săptămâna│
│program, cât și celei reale
│de raportare și cu un decalaj de 3 zile
│
│
│lucrătoare în cazul datelor de final de
│
│
│trimestru
│
│
│
│
│Date privind analiza monetară în formatul convenit cu
│Lunar, în termen de 30 de zile de la
│
│experții FMI
│finele lunii
│
│
│
│
│Schema plăților contractuale externe ale sectorului bancar
│Lunar, 45 de zile după finele fiecărei
│
│scadente în următoarele 4 trimestre, dobândă și amortizare
│luni
│
│(pentru împrumuturile pe termen mediu și lung)
│
│
│
│
│
│Schema plăților contractuale externe ale sectorului
│Lunar, 45 de zile după finele fiecărei
│
│corporatist scadente în următoarele 4 trimestre, dobândă și │luni
│
│amortizare (pentru împrumuturile pe termen mediu și lung)
│
│
│
│
│
│Stocul datoriei externe pe termen scurt ale băncilor și
│Lunar, 45 de zile după finele fiecărei
│
│corporațiilor
│luni
│
│
│
│
│Balanța de plăți în formatul FMI utilizat actualmente
│Lunar, 45 de zile după finele fiecărei
│
│pentru raportare
│luni
│
│
│
│
│Expunerea - depozite, împrumuturi, împrumuturi subordonate
│Lunar, 20 de zile după finele fiecărei
│
│ale:
│luni
│
│
(i) băncilor-mamă străine către subsidiarele lor din
│
│
│
România;
│
│
│
(îi) instituțiilor financiare internaționale (IFI); și
│
│
│
(iii) altor creditori către bănci din România (în monedă │
│
│
națională și străină).
│
│
└────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────────┘

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.