Decizia nr. 1517/2011

Acsinte Gaspar - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Paulina Iacob în Dosarul nr. 5.349/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 243D/2011.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu delegația depusă în ședința publică. Lipsește autorul excepției de neconstituționalitate, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 435D/2011, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de intervenienta Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului, în interesul părții Gheorghe Nemeș, în Dosarul nr. 8.159/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu delegația depusă în ședința publică, lipsind autorul excepției de neconstituționalitate, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 514D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. b) și ale

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, ridicată de Eugen Jecan în Dosarul nr. 3.651/2/2010 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu delegația depusă în ședința publică, lipsind autorul excepției de neconstituționalitate, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 971D/2011, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza a doua și teza a treia din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, ridicată de Georgeta Iuliana Gheorghe (fostă Pană) în Dosarul nr. 10.113/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal răspunde consilierul juridic Mihaela Jugaru pentru Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, cu delegația depusă în ședința publică, lipsind autorul excepției de neconstituționalitate, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.

Consilierul juridic al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității este de acord cu conexarea.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării cauzelor.

Curtea, având în vedere identitatea parțială de obiect al cauzelor, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea dosarelor nr. 435D/2011, nr. 514D/2011 și nr. 971D/2011 la Dosarul nr. 243D/2011, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul consilierului juridic al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența constantă a Curții Constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 ianuarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 5.349/2/2009, prin Încheierea din 4 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 8.159/2/2009, prin Încheierea din 15 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 3.651/2/2010, și prin Sentința civilă nr. 2.527 din 30 martie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 10.113/2/2009, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. b) și

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de pârâta Paulina Iacob, de intervenienta Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului în interesul pârâtului Gheorghe Nemeș, de Eugen Jecan și de Georgeta Iuliana Gheorghe (fostă Pană) în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni în constatarea calității de colaborator al Securității.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece se referă generic la "informații, indiferent sub ce formă", fără a ține seama de posibilitatea exercitării unor violențe care au influențat efectiv voința celui obligat să dea informații (art. 955 și art. 956 din Codul civil). Totodată, textul criticat discriminează pe criterii de vârstă, întrucât există subiecți la care se aplică legea și subiecți la care legea este imposibil de aplicat. De asemenea, orice lege dispune numai pentru viitor și nu poate dispune pentru faptele săvârșite înaintea emiterii legii, pentru simplul fapt că la momentul așaziselor fapte incriminate, neexistând o lege care să le incrimineze, este evident că acestea erau legale. Or, nimeni nu poate aprecia că peste 50 de ani nu va veni o lege care să incrimineze faptele săvârșite în urmă cu 50 de ani, aspect care încalcă principiul constituțional al dispoziției legii doar pentru viitor.

Totodată, arată că textul de lege criticat contravine și prevederilor constituționale referitoare la viața intimă, familială și privată și la secretul corespondenței și al convorbirilor, deoarece "se aduce prin lege în fața instanței și a opiniei publice corespondența, convorbirile telefonice, practic întreaga viață intimă și privată".

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că textul de lege criticat nu încalcă drepturile și libertățile fundamentale constituționale invocate de autorii excepției de neconstituționalitate.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. b) și

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, astfel cum acestea au fost modificate prin pct. 3 și pct. 14 al articolului unic din

Legea nr. 293/2008

pentru aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

- Art. 2 lit. b): "În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: [...] b) colaborator al Securității - persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerată parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor;";

- Art. 7: "(1) În baza verificărilor prevăzute la art. 6 alin. (1), direcția de specialitate întocmește o notă de constatare cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării.

(2) Nota de constatare se înaintează Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, însoțită de întreaga documentație care a stat la baza întocmirii ei, precum și de avizul Direcției juridice din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

(3) Nota de constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia cuprinde: numele, prenumele, numele conspirativ, acolo unde există, ale persoanei verificate, perioada activității în cadrul Securității sau a colaborării cu aceasta, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, precum și lista documentelor pe baza cărora a fost emisă."

Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 15 privind universalitatea, ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 22 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, ale art. 23 privind libertatea individuală, ale art. 26 privind viața intimă, familială și privată, ale art. 28 privind secretul corespondenței și ale art. 30 privind libertatea de exprimare, precum și ale art. 33 din Constituția României din 1965 și ale art. 17 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat în numeroase cazuri asupra prevederilor de lege criticate, constatând că acestea nu contravin dispozițiilor constituționale și convenționale invocate.

Astfel, prin

Decizia nr. 899 din 6 iulie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 604 din 26 august 2010, Curtea, cu majoritate de voturi, a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

ca neîntemeiată, reținând că prevederile ordonanței permit instanței de contencios administrativ ca, în cadrul acțiunii în constatare cu care a fost sesizată, să procedeze la cenzurarea "Notei de constatare" și să uzeze de toate mijloacele procedurale în cadrul procesului, pentru stabilirea adevărului.

Prin

Decizia nr. 815 din 19 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009, Curtea Constituțională a statuat că, "În condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității este introdusă la o instanță de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, dispozițiile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, părțile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesuală civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept.

Mai mult, deoarece, potrivit dispozițiilor art. 1169 din Codul civil, «cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească», este asigurat echilibrul procesual al părților în litigiu, dându-se totodată expresie principiului aflării adevărului, statuat de art. 129 alin. 5 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia «Judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. Ei vor putea ordona administrarea probelor pe care le consideră necesare, chiar dacă părțile se împotrivesc»."

Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

Cât privește raportarea la norme ale Constituției din anul 1965, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece - în cadrul controlului de constituționalitate - Curtea Constituțională poate analiza doar conformitatea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008

cu prevederile Constituției din anul 1991, revizuită în anul 2003, în baza principiului tempus regit actum, din moment ce aceste două acte normative au fost adoptate sub imperiul Constituției din anul 1991.

Curtea mai reține că celelalte dispoziții din Constituție și din actele internaționale invocate nu au legătură cu cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. b) și

art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Paulina Iacob în Dosarul nr. 5.349/2/2009, de intervenienta Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului în interesul pârâtului Gheorghe Nemeș în Dosarul nr. 8.159/2/2009, de Eugen Jecan în Dosarul nr. 3.651/2/2010 și de Georgeta Iuliana Gheorghe (fostă Pană) în Dosarul nr. 10.113/2/2009, toate ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 noiembrie 2011.