Decizia nr. 1497/2011

Acsinte Gaspar - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Mihaela Senia Costinescu - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 lit. a) și b) și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana - S.A. din Arad în Dosarul nr. 6.760/1.285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.596D/2010.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții nr. 4.784D/2010, care are același obiect al excepției de neconstituționalitate. Critica a fost formulată de același autor în Dosarul nr. 7.079/1.285/2010 al Tribunalului Comercial Cluj.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele mai sus menționate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public consideră că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexarea dosarelor.

Curtea, în temeiul prevederilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 4.784D/2010 la Dosarul nr. 4.596D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 15 octombrie 2010 și 17 noiembrie 2010, pronunțate în dosarele nr. 6.760/1.285/2010 și nr. 7.079/1.285/2010, Tribunalul Comercial Cluj a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 lit. a) și b) și art. 108^5 din Codul de procedură civilă.

Excepția a fost invocată de Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana - S.A. din Arad în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri de reexaminare a amenzii judiciare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că dispozițiile legale criticate sancționează introducerea unei cereri cu rea-credință. Legiuitorul român nu definește reaua-credință în cuprinsul Codului de procedură civilă și nu enumeră nici criteriile după care formularea unei cereri ar putea fi apreciată obiectiv ca fiind exercitată cu rea-credință. Potrivit art. 108^5 alin. 1 din Codul de procedură civilă, partea interesată poate face cerere de reexaminare împotriva hotărârii prin care s-a aplicat amenda judiciară, însă cererea de reexaminare se judecă de aceeași instanță și același judecător (potrivit practicii Tribunalului Comercial Cluj), fiind astfel încălcat dreptul părților la un recurs efectiv.

Autorul mai arată că prin instituirea unor sancțiuni pecuniare se îngrădește accesul liber la justiție, întrucât existența posibilității ca părțile să suporte o amendă judiciară este de natură să le inducă o stare de temere și de autocenzurare în a se adresa cu cereri justiției, alegând de multe ori să renunțe la apărarea drepturilor, libertăților și a intereselor lor legitime pe această cale.

Reglementarea criticată încalcă garanțiile constituționale și convenționale referitoare la dreptul la un proces echitabil în măsura în care cererea de reexaminare se soluționează de însăși instanța care a dispus măsura sancționatorie, împrejurare ce suprimă dreptul părților la un recurs efectiv, întrucât nu există posibilitatea controlului judecătoresc ierarhic superior.

Tribunalul Comercial Cluj apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale, întrucât, potrivit art. 126 și 129 din Legea fundamentală, exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești și procedura de judecată sunt stabilite prin lege. Astfel, legiuitorul are libertatea de a stabili cazurile și condițiile în care părțile pot exercita căile de atac, termenele, de a stabili reguli clare cu privire la competența și la modul de judecare. Rațiunea pentru care este dată în competența aceluiași complet de judecată soluționarea cererii de reexaminare a amenzii judiciare este de a permite părții petente să aducă dovezi în sprijinul înlăturării sau diminuării culpei reținute la data aplicării amenzii judiciare, cu considerarea împrejurării că aplicarea amenzii este o facultate a completului de judecată, iar nu o obligație a acestuia, astfel că același complet este cel mai bine în măsură să revină asupra măsurii aplicării amenzii judiciare, reexaminând modul de exercitare a dreptului de apreciere oferit de lege. Acceptarea opiniei petentei exclude orice fel de analiză și judecată a cererii de către instanță, instituind prezumția parțialității instanței.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 108^1 alin. 1 lit. a) și b) și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut:

- Art. 108^1 alin. 1 lit. a) și b): "Dacă legea nu prevede altfel, instanța, potrivit dispozițiilor prezentului articol, va putea sancționa următoarele fapte săvârșite în legătură cu procesul, astfel:

1. cu amendă judiciară de la 50 lei la 700 lei:

a) introducerea, cu rea-credință, a unor cereri vădit netemeinice;

b) formularea, cu rea-credință, a unei cereri de recuzare sau de strămutare;";

- Art. 108^5: "Împotriva încheierii prevăzute la art. 108^4 cel obligat la amendă sau despăgubire va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii sau să se dispună reducerea acestora.

Cererea se face în termen de 15 zile, după caz, de la data la care a fost luată măsura sau de la data comunicării încheierii.

Cererea se soluționează prin încheiere irevocabilă, dată în camera de consiliu, de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea."

În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (1) - (3) - Accesul liber la justiție. De asemenea, sunt considerate a fi încălcate și prevederile art. 6 și art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării

deciziilor nr. 231 din 19 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 209 din 1 aprilie 2009, nr. 547 din 18 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 noiembrie 2005, și nr. 1.280 din 8 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 10 noiembrie 2009, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. b) și art. 108^5 din Codul de procedură civilă.

Curtea a reținut că textele de lege criticate prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție, care instituie îndatorirea fundamentală a cetățenilor de a exercita drepturile și libertățile constituționale cu bună-credință, fără încălcarea drepturilor și libertăților celorlalți.

De asemenea, textele criticate nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere dreptului de acces la justiție și dreptului la apărare. Dimpotrivă, dispozițiile art. 108^5 din Codul de procedură civilă prevăd că persoana obligată la amendă sau despăgubire poate face cerere de reexaminare, prin care solicită, motivat, să se revină asupra amenzii ori despăgubirii.

Astfel, prin

Decizia nr. 260 din 20 martie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 7 mai 2007, Curtea, respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, a statuat că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

Faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii sau despăgubirii se poate face numai cerere de reexaminare, aceasta soluționându-se de către instanța de judecată ori de președintele instanței de executare care a aplicat amenda sau despăgubirea, nu poate constitui o încălcare a vreunei prevederi constituționale, întrucât instanța nu soluționează fondul litigiului. Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea părților, în temeiul art. 85 din Codul de procedură civilă, și se soluționează prin încheiere irevocabilă. Există în acest caz doar posibilitatea de a reveni asupra amenzii sau despăgubirii, în scopul de a ușura situația persoanei obligate la plata acestora, reexaminarea apărând ca o cale specifică de retractare. Pe această cale nu se realizează un control judiciar propriu-zis, iar faptul că aceeași instanță care a pronunțat hotărârea judecă și cererea de reexaminare nu este de natură să influențeze aprecierea judecătorilor, întrucât aspectele analizate pe calea reexaminării sunt diferite de cele examinate în fond.

Întrucât în cauza de față nu au fost aduse elemente noi de natură să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, atât considerentele, cât și soluția acestor decizii își mențin valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii:

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 108^1 alin. 1 lit. a) și b) și art. 108^5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana - S.A. din Arad în dosarele nr. 6.760/1.285/2010 și nr. 6.760/1.285/2010 ale Tribunalului Comercial Cluj.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 noiembrie 2011.