Decizia nr. 1426/2011

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Daniela Maftei.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997

privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, excepție ridicată de Cabinetul de avocatură "Postelnicu Alina" în Dosarul nr. 3.389/291/2009 al Tribunalului Neamț - Secția comercială și de contencios administrativ. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 4.394D/2010.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că textul de lege criticat reglementează obligațiile locatarului/utilizatorului, obligații adecvate poziției ocupate, fără a contraveni prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. Totodată, arată că, potrivit

art. 26 din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 , în cazul înregistrării de daune și al încasării sumelor din asigurarea bunurilor care fac obiectul contractelor de leasing, părțile pot conveni stingerea creanțelor reciproce prin compensare, în condițiile legii.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 30 septembrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 3.389/291/2009, Tribunalul Neamț - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997

privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, excepție ridicată de Cabinetul de avocatură "Postelnicu Alina".

În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 din Legea fundamentală. Nu există un echilibru între drepturile și obligațiile părților contractante, ci finanțatorul devine avantajat prin faptul că beneficiază de o contraprestație în condițiile în care cel ce utilizează bunul rămâne fără folosința acestuia.

Tribunalul Neamț - Secția comercială și de contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că dispozițiile de lege criticate instituie un tratament juridic identic pentru toți locatorii/finanțatorii, pe de-o parte, și pentru toți locatarii/utilizatorii, pe de altă parte, astfel că cele două părți ale contractului de leasing fac parte din două categorii distincte, având fiecare drepturi și obligații specifice. Dispozițiile constituționale privind egalitatea în drepturi au în vedere aplicarea unui tratament identic la situații identice, or tratamentul juridic diferențiat în cazul părților unui contract de leasing este pe deplin justificat de situația specifică a categoriilor de persoane cărora li se adresează norma legală.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 10 lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997

privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 12 ianuarie 2000, cu următorul conținut:

"Locatarul/utilizatorul se obligă: [...]

f) să își asume pentru întreaga perioadă a contractului, în lipsa unei stipulații contrare, totalitatea obligațiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepușii săi, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, și continuitatea plăților cu titlu de rată de leasing până la achitarea integrală a valorii contractului de leasing."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autoarea excepției invocă prevederile constituționale ale art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, deși împrumută din caracteristicile altor contracte, contractul de leasing este un contract complex, de sine stătător, a cărui particularitate determină drepturi și obligații specifice părților contractante. Totodată, în analiza drepturilor și obligațiilor ce revin părților contractului de leasing, trebuie avut în vedere că operațiunile de leasing presupun, în general, existența mai multor participanți, după cum urmează, locatorul/finanțatorul, locatarul/utilizatorul, societatea de asigurare și furnizorul desemnat de locatar/utilizator.

Astfel, Curtea constată că drepturile și obligațiile părților contractului de leasing, inclusiv obligația ce-i incumbă locatarului/utilizatorului potrivit

art. 10 lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997 , sunt determinate de particularitatea acestei operațiuni, neavând un caracter discriminatoriu, acestea fiind adecvate poziției specifice pe care fiecare parte a contractului o deține în raporturile ce se creează.

De altfel, Curtea observă că însuși textul criticat dispune că această obligație cade în sarcina locatarului/utilizatorului numai în cazul în care nu există o stipulație contrară, iar potrivit art. 11 din ordonanță în cadrul operațiunilor de leasing drepturile și obligațiile părților vor fi stipulate în contract și nu vor fi limitate la prevederile art. 9 și 10. Astfel, părțile pot stipula în contract clauze pe care le consideră mai favorabile.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 lit. f) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1997

privind operațiunile de leasing și societățile de leasing, excepție ridicată de Cabinetul de avocatură "Postelnicu Alina" în Dosarul nr. 3.389/291/2009 al Tribunalului Neamț - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 octombrie 2011.