Ordinul nr. 429/2012

Asistența medicală primară pentru persoanele private de libertate se asigură în cabinete organizate în acest scop la nivelul fiecărei unități penitenciare.

Personalul medico-sanitar se subordonează medicului-șef, care la rândul său se subordonează directorului unității penitenciare.

Îndrumarea metodologică a cabinetelor medicale din unitățile penitenciare se realizează de către penitenciarul-spital coordonator și Direcția medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Programul de activitate al personalului medical din unitățile penitenciare este întocmit de către medicul-șef și avizat de către directorul unității.

Programul de lucru al medicilor este de 7 ore/zi, în zilele lucrătoare.

În penitenciarele unde își desfășoară activitatea cel puțin 2 medici, asistența medicală poate fi asigurată în program alternativ, dimineața și după-amiaza.

Numărul de asistenți medicali angajați și programul acestora vor fi prevăzute astfel încât să poată fi asigurată asistența medicală permanentă.

La primirea într-o unitate penitenciară persoanele private de libertate nou-intrate, venite prin transfer, reprimite de la organele de cercetare penală, din întreruperea executării pedepsei, după evadare sau la prezentarea din învoire sunt supuse următoarelor măsuri:

a) efectuarea unui examen clinic general, cu scopul depistării semnelor evidente de agresiune, adicții, tulburări psihice, risc de suicid, depistării bolilor infectocontagioase și parazitare care impun izolare de colectivitate până la vindecare sau internare într-o unitate spitalicească de profil și cunoașterii antecedentelor patologice și afecțiunilor cronice care impun instituirea deîndată a unei terapii medicamentoase adecvate și regim alimentar;

b) aplicarea măsurilor igienico-sanitare adaptate fiecărui caz;

c) efectuarea îmbăierii;

d) îmbrăcarea cu ținută civilă curată, personală sau asigurată de către administrația unității de deținere, precum și dotarea cu obiecte de toaletă individuală.

Examinarea medicală va fi consemnată în fișa medicală și în Registrul de consultații punct primire deținuți.

În situația prezentării pentru primirea în unitate a unei persoane private de libertate bolnave, care necesită internare în spital sau examinări medicale suplimentare, medicul recomandă internarea/consultul medical într-un penitenciar-spital sau, după caz, în spitalul cel mai apropiat din rețeaua Ministerului Sănătății ori a altor ministere cu rețea sanitară proprie, consemnând recomandarea în fișa medicală și în Registrul de consultații punct primire deținuți.

Internarea/Consultul medical în cazul unei persoane private de libertate condamnate se va realiza de către administrația penitenciară.

Internarea/Consultul medical în cazul unei persoane private de libertate arestată preventiv, aflată în cursul judecății, se va realiza de către organele de poliție care au asigurat prezentarea.

Persoanele private de libertate nou-intrate sau venite din întreruperea executării pedepsei sunt cazate separat de celelalte persoane, în secția pentru observare-carantinare, în vederea realizării supravegherii clinice și epidemiologice de 21 de zile, respectându-se următoarele reguli igienico-sanitare:

a) servirea mesei, spălarea și depozitarea veselei se asigură separat;

b) îmbăierea, schimbarea lenjeriei de corp și a cazarmamentului, precum și spălarea acestora se efectuează separat;

c) respectarea, pe cât posibil, a cazării corespunzător tranșelor de depunere sau pe intervale de timp cât mai mici între primul și ultimul intrat (maximum 7 zile).

În perioada de supraveghere clinică și epidemiologică, personalul medico-sanitar supraveghează starea de sănătate a persoanelor private de libertate, modul în care se respectă regulile de igienă individuală și colectivă și desfășoară activități de educație pentru sănătate.

În termen de maximum 72 de ore de la primire se efectuează examinarea medicală la depunere. Aceasta constă în: anamneză, examinare clinică și stabilirea diagnosticului clinic la depunere.

Examinarea medicală se consemnează în registrul de consultații și în fișa medicală.

Cu aceeași ocazie se efectuează prima doză a vaccinării cu anatoxină tetanică în schema accelerată, având în vedere antecedentele vaccinale necunoscute, pentru cazurile care nu au contraindicații și se recoltează sânge pentru examen VDRL.

Pe perioada de supraveghere clinică și epidemiologică, pentru a veni în sprijinul stabilirii stării de sănătate a persoanei private de libertate se pot efectua:

a) un set minim de examinări paraclinice de laborator (hemoleucogramă, examen sumar de urină, glicemie, TGO, TGP etc.);

b) electrocardiogramă;

c) examene de specialitate suplimentare.

Este obligatorie efectuarea unui examen pneumoftiziologic la pacienții cu semne clinice care ridică suspiciunea unei tuberculoze pulmonare (tuse, scădere ponderală, transpirații, febră, astenie, durere toracică) sau la cei cu tuberculoză în antecedente.

Serviciile furnizate în cadrul asistenței medicale primare sunt următoarele:

a) servicii profilactice (imunizări, monitorizarea evoluției sarcinii și lăuziei, depistarea activă a riscului de îmbolnăvire pentru diverse afecțiuni la persoanele cu risc crescut și controale medicale periodice);

b) servicii curative (pentru afecțiuni acute sau cronice);

c) servicii medicale pentru situații de urgență.

Asistența medicală primară este acordată de medici de familie/medici de medicină generală, posesori ai Certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, avizat anual, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia în vigoare.

Vaccinarea persoanelor private de libertate se efectuează cu respectarea strictă a regulilor de asepsie și antisepsie și, de asemenea, cu respectarea modului de administrare, a contraindicațiilor, a modului de asociere cu alte vaccinuri, a păstrării corecte.

Evidența vaccinărilor persoanelor private de libertate se realizează în registrul unic de vaccinări.

Vaccinarea cu anatoxină tetanică în schema accelerată se realizează cu 3 doze de 0,5 ml i. m. la interval de 14 zile. Revaccinarea se realizează la un an și 5 ani cu 0,5 ml i. m.

Pentru contacții direcți ai cazurilor de hepatită acută tip B se va face determinarea Ag HBs, iar în cazul în care rezultatul este negativ se va recomanda efectuarea vaccinării împotriva hepatitei B.

Vaccinarea antigripală se realizează în sezonul preepidemic, în perioada 1 octombrie-31 decembrie, în special pentru persoanele private de libertate care lucrează în sectoarele cu risc epidemiologic și pentru cei cu vârsta mai mare de 65 de ani sau cu afecțiuni cronice cardiovasculare, pulmonare, metabolice, renale sau cu imunosupresie. Pentru a primi vaccin antigripal din fondurile Ministerului Sănătății, catagrafia cu persoanele eligibile la vaccinarea antigripală, întocmită de unitățile penitenciare, este transmisă în timp util autorităților de sănătate publică teritoriale, pentru a fi inclusă în propriile catagrafii, serviciile de inoculare urmând să fie asigurate de către personalul medical din unitățile penitenciare. Serviciile de inoculare a vaccinului antigripal pot fi raportate în sistemul de asigurări sociale de sănătate numai în condițiile în care acestea sunt recomandate și reglementate de Ministerul Sănătății ca acțiuni de sănătate publică.

Vaccinarea în focare sau alte situații epidemiologice cu risc se realizează la indicația medicilor epidemiologi, în conformitate cu indicațiile Ministerului Sănătății.

Alte vaccinări se realizează în campaniile organizate de Ministerul Sănătății.

Medicii din unitățile penitenciare efectuează controlul medical al persoanelor private de libertate. Acesta se realizează în baza unui grafic de prezentare la cabinetul medical, conform prevederilor Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Rezultatele controlului medical se consemnează în fișa medicală.

Medicii au obligația de a lua în evidență persoana privată de libertate gravidă încă de la primirea în penitenciar, aceasta urmând a fi dispensarizată potrivit recomandărilor medicului specialist de obstetrică-ginecologie, cu respectarea normelor metodologice elaborate de Ministerul Sănătății, și vaccinată antitetanic, conform legislației sanitare în vigoare.

Persoana privată de libertate gravidă efectuează un test serologic pentru sifilis de două ori în timpul sarcinii: în trimestrul I, cât mai precoce, și după a 28-a săptămână de sarcină.

Persoana privată de libertate gravidă beneficiază pe perioada sarcinii de regim alimentar și de condiții de muncă potrivit normelor legale.

Persoana privată de libertate gravidă cu evoluție normală a sarcinii este internată cu 30 de zile anterior datei probabile a nașterii într-un compartiment de specialitate al unui penitenciar-spital.

Persoana privată de libertate cu evoluție complicată a sarcinii este internată de îndată într-un compartiment de specialitate al unui spital din rețeaua sanitară proprie sau din rețeaua Ministerului Sănătății.

Penitenciarul-spital în care se află persoana privată de libertate gravidă ia măsuri pentru ca nașterea copilului să se realizeze într-un spital din rețeaua Ministerului Sănătății.

Administrația penitenciară asigură condițiile necesare pentru ca mama condamnată, la solicitarea acesteia, să își poată îngriji copilul, într-o unitate penitenciară, până la împlinirea vârstei de un an.

Copiilor aflați în îngrijirea mamelor private de libertate li se asigură efectuarea vaccinărilor, conform Programului național de vaccinări al Ministerului Sănătății.

Vaccinurile se asigură prin direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București.

Asistența medicală și urmărirea dezvoltării fizice și psihomotorii a copilului prin examene de bilanț se face de către un medic de familie/medic pediatru, cu respectarea prevederilor Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Fiecare examinare medicală se consemnează în registrul de consultații și, cronologic, în fișa medicală a persoanei private de libertate.

Persoana privată de libertate semnează pentru primirea medicației în registrul de consultații sau în registrul de bolnavi cronici, după caz.

Medicul semnează și parafează toate înscrisurile din evidențele primare ale cabinetului medical.

Scutirile sunt consemnate de către medic atât în fișa medicală, cât și în registrul de consultații.

Tratamentele injectabile și intervențiile de mică chirurgie se consemnează în registrul de tratamente, pacientul semnând, de asemenea, la efectuarea lor.

Persoanele private de libertate cu boli cronice, depistate cu ocazia primirii în unitate, inclusiv prin transfer, a controlului medical periodic sau prin examinări curente, sunt luate în evidență de cabinetul medical, sunt dispensarizate și li se asigură tratamentul și regimul alimentar corespunzătoare.

Se iau în evidență și se dispensarizează și persoanele private de libertate care au fost obligate la tratament prin hotărâre judecătorească; departamentul evidență deținuți este obligat să anunțe în scris cabinetul medical privind persoanele față de care instanța a dispus măsura obligării la tratament medical.

Evidența bolnavilor cronici se ține în registrul de bolnavi cronici.

Controalele periodice la bolnavii dispensarizați se efectuează conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Sănătății.

Bolnavii cu diabet zaharat sunt luați în evidență în registrul de bolnavi cronici și dispensarizați conform normelor Ministerului Sănătății.

Tratamentul se asigură în cadrul programelor naționale de sănătate.

Regimul alimentar acordat fiecărui deținut cu diabet zaharat va corespunde recomandărilor medicului specialist și normelor legale în vigoare privind hrănirea persoanelor private de libertate.

În fiecare penitenciar funcționează o infirmerie formată din camere separate, cu circuite funcționale distincte, având paturi la un singur rând, pentru internarea bolnavilor cu afecțiuni cronice reacutizate, care necesită supraveghere medicală, pentru izolarea celor cu boli infecțioase acute cu transmitere enterală, boli infecțioase acute cu transmitere aerogenă (altele decât TB), pentru tratamentul direct observat al bolnavilor de tuberculoză și pentru persoanele aflate în refuz de hrană.

Internarea bolnavilor în infirmerie se face numai la indicația medicului.

Internarea se consemnează în registrul de internări în infirmerie; medicul are obligația de a completa, la internare, fișa de internare în infirmerie, care are numărul corespunzător înregistrării din registrul de internări în infirmerie.

Vizita medicală se efectuează zilnic, evoluția bolii fiind menționată în fișa de internare în infirmerie.

Prescrierea medicamentelor pentru bolnavii internați în infirmerie se consemnează în fișa de internare în infirmerie, bolnavul semnând în fișă pentru primirea medicației la externare. Pentru zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale medicația poate fi prescrisă pentru 72 de ore. Administrarea medicamentelor în infirmerie se face sub supraveghere strictă.

Acordarea regimului alimentar se stabilește în funcție de afecțiune, conform recomandărilor medicului curant sau, după caz, ale medicului specialist și normelor legale în vigoare privind hrănirea persoanelor private de libertate.

Urgențele medico-chirurgicale sunt prezentate la cabinetul medical de îndată, unde medicul și/sau asistentul medical iau/ia măsurile necesare în limita competenței.

Urgențele medico-chirurgicale care nu pot fi rezolvate în unitate se prezintă la unitatea spitalicească cea mai apropiată, cu înștiințarea conducerii penitenciarului privind situația ivită, în vederea asigurării mijlocului de transport și a escortei necesare sau, după caz, cu apelarea serviciului județean de ambulanță.

În vederea acordării primului ajutor în caz de urgență medicală la locurile de muncă și în mijloacele de transport este necesară dotarea cu truse de prim ajutor.

Trusele de prim ajutor sunt asigurate de beneficiarul forței de muncă, respectiv de către unități, și se află în gestiunea personalului de pază, escortare și supraveghere.

Asistența medicală de specialitate, clinică și paraclinică, se realizează la nivelul cabinetelor de specialitate din unitățile penitenciare și în ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital.

Asistența medicală de specialitate poate fi acordată și în ambulatoriile de specialitate integrate din cadrul unităților sanitare aparținând Ministerului Sănătății ori ale altor structuri medicale aparținând ministerelor cu rețea sanitară proprie aflate în relații contractuale cu o casă de asigurări de sănătate.

Serviciile de asistență medicală de specialitate din ambulatoriu se acordă la recomandarea medicului curant, în baza unui bilet de trimitere, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Serviciile de medicină dentară sunt acordate de către medici dentiști, prin cabinetele de medicină dentară din penitenciare, centre de reeducare și penitenciare-spital.

În cabinetele de medicină dentară își pot desfășura activitatea și asistenți de medicină generală/dentară.

Pe lângă cabinetele de medicină dentară se pot organiza laboratoare de tehnică dentară, încadrate cu tehnician dentar.

Serviciile medicale de medicină dentară preventive și tratamentele de medicină dentară prevăzute în normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum și radiografiile dentare se asigură gratuit și sunt decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate în condițiile prevăzute de Contractul-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și de normele metodologice de aplicare a acestuia, partea de contribuție personală nedecontată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate fiind suportată de la bugetul unității.

Orice alt tratament de medicină dentară, cu excepția celor prevăzute la alin. (1), solicitat de persoanele private de libertate se va efectua contra cost.

Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Contravaloarea contribuției personale pentru tratamentele protetice se suportă de către persoana privată de libertate.

În situația în care persoana privată de libertate și-a pierdut funcția masticatorie în perioada detenției, cu afectarea concomitentă și a funcției digestive, și se constată din analizarea veniturilor sale că nu are posibilități financiare necesare pentru plata contribuției personale, aceasta este suportată din bugetul unității în care execută pedeapsa, în limita fondurilor alocate în acest scop, sau din alte surse, potrivit legii.

În cazul în care tratamentul protetic este necesar ca urmare a unui accident produs în timpul, din cauza și în legătură cu munca la care a fost repartizată persoana privată de libertate sau din culpa dovedită a angajaților Administrației Naționale a Penitenciarelor, contravaloarea acestuia se suportă din bugetul unității.

Prezentarea la consultație se face conform programării întocmite de medicul dentist, cu excepția cazurilor urgente, când asistența de specialitate se acordă de îndată.

Urgențele chirurgicale oro-maxilo-faciale sunt transportate la cea mai apropiată unitate sanitară cu serviciu de specialitate.

Persoanele private de libertate care necesită și solicită efectuarea unor lucrări protetice parțial decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pot fi transferate, pe baza unei programări prealabile, într-o unitate dotată cu laborator de tehnică dentară.

Persoanele private de libertate aflate în penitenciarele unde nu sunt organizate laboratoare de tehnică dentară și care solicită în scris lucrări protetice suportate integral din fonduri personale pot beneficia de servicii protetice în unitatea respectivă prin încheierea unui contract de colaborare cu un laborator exterior.

Asistența medicală spitalicească se realizează prin internare în penitenciarele-spital, precum și în alte unități sanitare de profil acreditate, aflate în relații contractuale cu o casă de asigurări de sănătate.

Serviciile medicale spitalicești se acordă de către medici de specialitate, în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Internarea persoanelor private de libertate se face în baza biletului de internare, având ștampila unității, eliberat de către medicul unității, consecință a actului medical propriu, la recomandarea medicului specialist, prin decizie a organului judiciar, sau a oricărei urgențe medico-chirurgicale.

În cursul spitalizării se acordă servicii medicale preventive, curative, de recuperare și/sau paliative.

Contravaloarea medicamentelor prescrise se asigură din prevederile bugetare ale penitenciarelor-spital.

Internarea în penitenciarele-spital se face în baza unei solicitări semnate de directorul penitenciarului și de către medic.

Aprobarea internării este dată de către directorul penitenciarului-spital sau de către înlocuitorul acestuia.

Orice refuz de internare într-un penitenciar-spital sau spital din rețeaua sanitară publică se anunță de îndată Direcției medicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.

Dacă medicul unității consideră internarea ca fiind absolut necesară pentru sănătatea persoanei private de libertate, se solicită transferul pacientului la un penitenciar-spital. În acest caz, persoanele private de libertate bolnave nu pot refuza internarea într-un penitenciar-spital.

În vederea transferării într-o altă unitate penitenciară, compartimentul evidență prezintă cabinetului medical, cu cel puțin 24 de ore înainte de data transferului, tabelul cu persoanele private de libertate ce urmează a fi transferate.

Persoanele prevăzute la alin. (1) sunt examinate clinic, diagnosticul consemnându-se în registrul de consultații, precum și în fișa medicală.

Fișa medicală însoțește persoana privată de libertate, făcând parte integrantă din dosarul individual al acesteia.

La liberare, persoanele private de libertate sunt examinate medical, concluziile înscriindu-se în fișa medicală, cu consemnarea orei la care s-a realizat examinarea.

Fișa medicală se păstrează și se arhivează conform normelor în vigoare privind arhivarea documentelor medicale.

La liberarea unei persoane private de libertate care este în tratament pentru o boală infecțioasă sau a fost contact cu o boală infecțioasă se anunță autoritatea de sănătate publică în a cărei zonă teritorială își are domiciliul.

Anunțarea se face prin adresă scrisă de către medicul-șef, prin serviciul secretariat. Copia adresei se atașează la fișa medicală.

Persoanele private de libertate ce urmează a fi liberate pot obține, la cerere, contra cost, într-un număr de exemplare justificat, fotocopii ale fișei medicale.

Dacă acestea nu dispun de mijloacele bănești necesare, cheltuielile prevăzute la alin. (1) sunt suportate de către administrația locului de deținere.

Sunt considerate persoane fără mijloace bănești persoanele private de libertate care nu au sau nu au avut în ultimele 60 de zile sume de bani disponibile în fișa contabilă nominală sau în contul personal.

Apărătorul sau oricare altă persoană, cu acordul scris al persoanei private de libertate, poate obține, contra cost, o fotocopie a fișei medicale.

Datele cu caracter personal ale persoanelor private de libertate sunt confidențiale, potrivit legii.

Persoanele private de libertate beneficiază gratuit de medicamentele prevăzute în Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman aprobat de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.

Medicamentele achiziționate conform prevederilor legale sunt deținute, gestionate și eliberate către cabinetele medicale de unitate de către unitățile farmaceutice din structura unităților penitenciare, autorizate de Ministerul Sănătății.

Persoanele private de libertate beneficiază de:

a) medicamente asigurate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și din fondurile unităților din sistemul Administrației Naționale a Penitenciarelor, aprobate cu această destinație;

b) medicamente, produse naturiste sau suplimente nutritive achiziționate din fonduri proprii ale persoanelor private de libertate, cu condiția ca ele să fie recomandate de medicul unității sau de un medic specialist.

Medicamentele se eliberează prin cabinetele medicale de unitate, pentru o perioadă de 3-10 zile, atât pentru afecțiunile acute și subacute, cât și pentru afecțiunile cronice.

Persoana privată de libertate semnează de primire în registrul de consultații, respectiv în registrul de bolnavi cronici, pentru medicamentele achiziționate din fondurile unităților penitenciare și pentru medicamentele cu și fără contribuție personală decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, și în registrul de medicamente personale, pentru cele achiziționate din fonduri proprii.

Administrarea medicamentelor antidiabetice, tuberculostatice, antiepileptice, antipsihotice, anxiolitice, hipnotice și sedative, precum și a altor medicamente, la recomandarea medicului, se face strict supravegheat, în funcție de caz.

Persoana privată de libertate semnează pentru primirea acestor medicamente, la fiecare administrare, într-o evidență specială.

Persoanele private de libertate pot solicita achiziționarea de medicamente, produse naturiste sau suplimente nutritive numai la recomandarea unui medic consultant, cu avizul medicului unității, în baza unei prescripții medicale întocmite în două exemplare, un exemplar însoțind în mod obligatoriu medicamentele achiziționate, iar contravaloarea acestora se suportă integral de acestea.

Medicamentele sunt achiziționate prin grija unității, fără a afecta cuantumul săptămânal al sumelor din care persoanele private de libertate pot efectua cumpărături.

În cazul de liberării, persoana privată de libertate primește medicamentele personale existente la cabinetul medical, pe bază de semnătură.

În cazul de transferului, medicamentele sunt predate cu proces-verbal șefului de escortă, pentru ca la unitatea unde se transferă persoana privată de libertate să poată beneficia de administrarea lor, cu avizul medicului.

Procurarea dispozitivelor medicale se face pe baza recomandării medicului specialist și în conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.

Contravaloarea contribuției personale pentru dispozitivele medicale este suportată de către beneficiar.

Ochelarii de vedere și bateriile pentru protezele auditive nu sunt suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, contravaloarea acestora fiind suportată de solicitant.

În cazul unui accident produs în timpul, din cauza și în legătură cu munca la care persoana privată de libertate a fost repartizată sau din culpa dovedită a angajaților Administrației Naționale a Penitenciarelor, contravaloarea dispozitivelor medicale este suportată din bugetul unității penitenciare ori de către persoana privată de libertate, dacă aceasta este vinovată de producerea accidentului de muncă sau infirmitatea se datorează unei autoagresiuni.

Medicul desemnat de către directorul unității face parte din comisia de expertiză medico-legală pentru amânarea/întreruperea executării pedepsei pe motive de boală, conform legislației în vigoare.

Investigațiile clinice și paraclinice necesare efectuării expertizei, recomandate de medicii din comisia de expertiză medico-legală, sunt efectuate în unitățile sanitare și în serviciile de specialitate indicate de către aceștia, prevederile art. 189 din Codul de procedură penală privind acoperirea cheltuielilor judiciare aplicându-se în mod corespunzător.

În baza concluziilor examenelor de specialitate efectuate, comisia apreciază dacă afecțiunile se pot trata sau nu în rețeaua sanitară a Administrației Naționale a Penitenciarelor.

În termen de 24 de ore se înaintează la Direcția medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor un referat medical privind modul în care s-a produs decesul și îngrijirile medicale acordate anterior decesului.

În termen de 10 zile de la deces se înaintează la Direcția medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor dosarul de deces, care cuprinde următoarele documente:

a) copia fișei medicale;

b) copia foii de observație clinică din unitatea spitalicească în care a decedat persoana privată de libertate (în cazul în care decesul a survenit într-o unitate spitalicească); c) copia certificatului constatator al morții.

Fișa medicală, copia foii de observație clinică din spital, referatul medical privind modul în care s-a produs decesul și copia certificatului constatator al decesului se păstrează și se arhivează conform normelor în vigoare privind arhivarea documentelor medicale.

Familia persoanei decedate sau împuternicitul acesteia au acces la fișa medicală, la referatul medical privind modul în care s-a produs decesul și îngrijirile medicale acordate anterior decesului, precum și la alte documente privitoare la deces, potrivit legii, putând obține, la cerere, fotocopii ale acestora.

Direcția medicală din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor urmărește modul de realizare a activităților de prevenire și combatere a bolilor transmisibile, în conformitate cu reglementările în vigoare ale Ministerului Sănătății.

Raportarea bolilor transmisibile se realizează conform legislației sanitare în vigoare.

Personalul unității și persoanele private de libertate au obligația să se supună măsurilor stabilite pentru prevenirea și combaterea bolilor transmisibile.

Măsurile se realizează conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sănătății.

Pentru intervenția urgentă în situația apariției unor focare de boli transmisibile se constituie la nivelul penitenciarelor-spital o rezervă antiepidemică de medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante și alte materiale specifice.

Contravaloarea produselor din rezervă se asigură din fondurile penitenciarelor-spital.

În penitenciarele-spital se organizează compartimente specializate de prevenire și control al infecțiilor nosocomiale, încadrate cu personal conform legislației sanitare în vigoare.

Penitenciarele-spital respectă normele de supraveghere, prevenire și control al infecțiilor nosocomiale, prevăzute de legislația sanitară în vigoare.

Persoanelor private de libertate li se efectuează la intrarea și în timpul detenției examen serologic pentru depistarea sifilisului.

Persoanelor cu serologie pozitivă HIV li se efectuează investigații pentru depistarea infecțiilor cu transmitere sexuală.

Contacții cazurilor de infecții cu transmitere sexuală sunt testați cu test serologic netreponemic - VDRL, RPR - și sunt consiliați în situația infecțiilor cu transmitere sexuală, la depistarea cazului.

Testările se efectuează în conformitate cu normele internaționale în domeniu: consiliere pre - și posttestare, acord pentru testare.

În cadrul examenului medical al gravidelor se efectuează testări și pentru gonoree, infecția genitală cu Chlamydia trachomatis - în trimestrul I, cât mai precoce, și după a 28-a săptămână de sarcină.

Se realizează, de asemenea, profilaxia conjunctivitei neonatale chlamydiene sau gonococice.

Infecția gonococică se declară nominal în fișa unică de raportare a cazului de boală transmisibilă și se completează fișa de investigație epidemiologică, care se transmite epidemiologului coordonator zonal.

Bolnavii urmează tratamentul prescris de medicul specialist dermatovenerolog și efectuează examen serologic pentru lues, care se va repeta după două luni în caz de rezultat negativ.

Confirmarea infecției genitale cu Chlamydia trachomatis se realizează doar prin examen de laborator. În acest caz se completează fișa de investigație epidemiologică, care se transmite epidemiologului coordonator zonal.

Tratamentul bolnavului și al contacților sexuali ai acestuia se realizează conform indicațiilor medicului specialist dermatovenerolog.

Persoanele infectate cu virusul HIV au dreptul la păstrarea confidențialității datelor personale, nu pot fi supuse unui tratament discriminatoriu și nu li se poate interzice dreptul la învățătură ori la muncă.

Pentru îmbunătățirea calității vieții persoanelor infectate cu virusul HIV se iau următoarele măsuri:

a) alimentația se asigură conform recomandărilor medicului specialist și normelor legale în vigoare privind hrănirea persoanelor private de libertate;

b) asigurarea tratamentului antiretroviral adecvat, precum și a celorlalte îngrijiri medicale, în funcție de patologia prezentată de pacient.

Pacienții infectați HIV sunt obligați să informeze medicul curant, inclusiv medicul de medicină dentară, cu privire la statusul lor HIV, atunci când îl cunosc.

Persoanele care își cunosc statusul HIV pozitiv răspund penal pentru transmiterea voluntară a infecției, potrivit prevederilor legale în vigoare.

La primirea în penitenciar, cu ocazia efectuării triajului epidemiologic, persoana privată de libertate este informată cu privire la modul de acordare a asistenței medicale curative, profilactice și de urgență, precum și cu privire la asistența specifică disponibilă în cazul consumului de droguri. Aceste informații sunt furnizate nu numai la primire, ci și pe tot parcursul detenției, cu ocazia activităților de educație pentru sănătate.

În cazul în care la primirea în penitenciar consumatorul de droguri declară că este inclus într-un program de asistență, se fac demersurile necesare în vederea asigurării continuării programului.

Când consumatorul de droguri inclus într-un program de asistență este transferat într-un alt loc de detenție sau este eliberat, se fac, de asemenea, demersuri în vederea asigurării continuării tratamentului.

Aceeași procedură este urmată și în cazul consumatorilor de droguri minori, cazuri care sunt notificate de urgență și direcției generale de asistență socială și protecție a copilului.

Bolnavii de hepatită acută virală se internează în penitenciarele-spital cu secții de boli infecțioase sau în secții aparținând spitalelor din rețeaua Ministerului Sănătății, în primele 24 de ore de la depistare.

Anunțarea suspiciunii de caz se face telefonic, în primele 24 de ore, epidemiologului coordonator zonal.

Cazurile confirmate se declară nominal prin fișa unică de raportare a cazului de boală transmisibilă, care se înaintează epidemiologului coordonator.

La externarea din spital a bolnavului cu hepatită virală, medicul din penitenciar respectă întocmai recomandările menționate pe biletul de ieșire de către medicul specialist de boli infecțioase privind tratamentul, regimul alimentar și perioada scutirii de muncă.

Dispensarizarea bolnavului se realizează conform normelor Ministerului Sănătății în vigoare.

Evidența foștilor bolnavi de hepatită acută virală, precum și a purtătorilor de Ag HBs se păstrează la cabinetul medical împreună cu fișele de anchetă epidemiologică, fișa unică de raportare a cazului de boală transmisibilă și analizele de laborator efectuate atât lor, cât și contacților.

Pentru hepatita cu transmitere enterală, supravegherea contacților din cameră și de la locul de muncă se realizează timp de 30 de zile, clinic - zilnic și prin examene de laborator (TGP, bilirubină) - la începutul perioadei de supraveghere, cu repetare la 14 zile.

În unitate se realizează decontaminarea continuă și terminală a camerei unde a fost cazat bolnavul.

Se iau măsuri pentru a asigura igiena alimentației, a apei și igiena personală a deținuților.

Vesela și lenjeria contacților sunt spălate și dezinfectate separat, folosindu-se substanțe clorigene.

Se efectuează dezinsecții.

În cazul existenței unei suspiciuni de tuberculoză pulmonară, persoana privată de libertate este mutată în camera de izolare respiratorie din penitenciar, iar la confirmarea diagnosticului este internată de îndată în penitenciarul-spital cu secție de pneumologie la care unitatea este arondată.

Cazurile de tuberculoză extrapulmonară sunt internate în secțiile de boli interne ale penitenciarelor-spital care au în structură și secții de pneumologie, conform arondării.

Personalul medico-sanitar realizează controlul zilnic al stării de igienă la blocul alimentar, verificând calitatea, termenele de garanție, modul de depozitare a alimentelor care urmează să fie preparate, respectarea circuitului alimentelor, astfel ca fazele salubre să nu se intersecteze cu fazele insalubre ale preparării hranei, dacă probele alimentare sunt păstrate corespunzător timp de 48 de ore.

Personalul medico-sanitar verifică și dacă există suficiente materiale pentru realizarea curățeniei și a dezinfecției zilnice la blocul alimentar, cum ar fi detergent, substanțe clorigene etc.

Hrana este dată în consum în maximum două ore de la preparare.

Consemnarea calității hranei se face de către personalul medico-sanitar într-un registru păstrat la blocul alimentar.

Conducerea unităților penitenciare sau a penitenciarelor-spital are obligația să solicite și să dețină, conform legii, autorizație sanitară de funcționare.

Autorizarea sanitară de funcționare se acordă de către direcțiile de sănătate publică abilitate, în conformitate cu normele în vigoare.

La cabinetul medical se păstrează dosarul de unitate al condițiilor igienico-sanitare, care cuprinde: fișa de obiectiv, procesul-verbal de constatare a condițiilor igienico-sanitare și autorizația sanitară de funcționare.

Orice modificare survenită în condițiile igienico-sanitare se consemnează în dosarul de unitate, cu înștiințarea conducerii unității, pentru luarea măsurilor care se impun.

Medicii din cadrul cabinetelor medicale din penitenciare sau din centrele de reeducare, medicii specialiști din ambulatoriile penitenciarelor-spital, laboratoarele de analize medicale și secțiile de boli infecțioase sunt obligați să raporteze epidemiologului coordonator zonal și Direcției medicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor evenimentele epidemiologice și igienico-sanitare care pun în pericol starea de sănătate a persoanelor private de libertate.

Raportarea activității de epidemiologie și igienă se realizează conform ordinelor în vigoare ale Ministerului Sănătății.

În cazul focarului epidemic sau trenant trebuie transmise epidemiologului coordonator zonal și Direcției medicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor următoarele date:

a) la anunțare - locul izbucnirii, efectivul total, numărul de cazuri, numărul de decese, repartiția cazurilor și a deceselor pe grupe de vârstă, data de debut al focarului, data intervenției în focar, forme clinice, investigații, rezultate, măsuri luate;

b) ulterior, cabinetele medicale de unitate, cu/fără sprijinul specialistului din cadrul autorității de sănătate publică, comunică date privitoare la: numărul de cazuri și de decese noi în focar, evoluția clinică, date noi privind investigațiile de laborator și măsurile luate, sursa și mecanismul de transmitere (presupuse sau stabilite prin ancheta epidemiologică), activitatea de prevenire și control desfășurată pe perioada de evoluție a focarului (ultimul control, recomandările formulate, investigațiile efectuate, măsurile aplicate, inclusiv sancțiunile);

c) data închiderii focarului.

Decesele se raportează nominal Direcției medicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.