Acordul din 17 ianuarie 2012

Partea I Analiza situației de bază

România a devenit membră a Uniunii Europene în ianuarie 2007. Moștenirea socialistă de aproape 50 de ani a marcat România și în perioada anilor de tranziție. Reformele structurale și schimbările instituționale au fost întârziate. În anii 1990, instabilitatea macroeconomică a exacerbat scăderea nivelului de trai; în această perioadă, România a avut 3 crize economice majore, una în 1991-1993, a doua în 1997-1999 și cea mai recentă a început în 2008 și continuă încă.

Comparativ cu alte țări ale UE, România are un nivel mai scăzut al capitalului de mediu și o stare mai degradată a mediului în multe dimensiuni, așa cum este ilustrat de unii indicatori cum ar fi: accesul redus la surse de apă potabilă și canalizare, precum și eficiența energetică redusă.

MMP din România promovează o politică de mediu unitară, coerentă și și-a stabilit unele ținte importante de atins, în concordanță cu Strategia de dezvoltare durabilă a UE.

În domeniul biodiversității, aderarea României a adus în Uniunea Europeană o contribuție valoroasă de specii de plante și animale, unele dintre ele endemice, care au devenit pe cale

de dispariție sau rare în alte părți ale Europei. Deși vegetația naturală ocupă zone din ce în ce mai reduse în zonele de câmpie, podișuri și dealuri joase, există încă porțiuni mari de pământ în care intervenția omului a fost minimă (regiunile de munte și dealuri înalte, Delta Dunării, sistemele lagunare și unele lunci ale râurilor). Compoziția structurii ecologice a capitalului natural, în special părțile care funcționează ca sisteme naturale sau seminaturale, prezintă un nivel relativ ridicat al diversității biologice și al efectivelor de animale și plante, dintre care unele sunt durabile.

După 1990, datorită dificultăților generate de tranziția țării spre o economie de piață, s-a observat migrația populației către zonele rurale. Cultivarea pământului și pășunatul cu metode tradiționale, precum și ecoturismul sunt în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, ca urmare a tranziției la economia de piață, presiunea asupra resurselor naturale este în creștere în mod semnificativ.

În domeniul schimbărilor climatice, strategia României și Planul de acțiune privind schimbările climatice pentru perioada 2005-2007 au prevăzut o serie de măsuri importante pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice și pentru creșterea gradului de conștientizare al populației. În continuare, obligațiile României, în calitate de stat membru al UE, privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada de după 2012 derivă din obiectivele politice care au fost convenite la nivel european privind reducerea până în 2020 a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu 20% față de nivelul din 1990, creșterea cu 20%, în acest interval de timp, a ponderii energiei regenerabile în consumul total de energie, sporirea eficienței energetice cu 20% și atingerea unei cote minime de 10% de biocombustibil în consumul total de combustibil în transporturi.

În domeniul apelor internaționale: 98% din teritoriul României este situat în bazinului hidrografic al Dunării de Jos. România deține cea mai mare suprafață din bazinul Dunării (30%), cel mai lung sector al râului (1.076 km) și Delta Dunării, a doua zonă umedă din Europa, după mărime. Un număr semnificativ de râuri traversează frontiera țării, iar râurile Tisa, Prut și Dunărea urmează o porțiune a frontierei. România deține, de asemenea, o mare parte din țărmul Mării Negre (228 km).

Contaminarea apelor de suprafață și subterane este, în principal, rezultatul drenării necorespunzătoare și al deversării fără preepurarea apelor uzate (din activități municipale și industriale), precum și al eliminării necorespunzătoare a deșeurilor solide și a substanțelor periculoase din activități industriale și miniere. O altă sursă importantă de poluare constă în gestionarea neadecvată a terenurilor agricole, respectiv utilizarea inadecvată a pesticidelor și aplicării îngrășămintelor, deversarea deșeurilor lichide de la ferme, despădurirea, scurgerile accelerate pe versanți, care generează eroziune, scurgeri din fose septice.

Pe parcursul ultimelor decenii, Marea Neagră a suferit daune majore de mediu, în principal datorită eroziunii costiere, eutrofizării, deversării apelor din canalizare insuficient tratate, introducerii speciilor exotice, managementului inadecvat al resurselor și pierderii habitatului. Acestea au dus la un declin al diversității sale biologice și la modificări ecologice pe termen lung. Accidentele și deversările operaționale în timpul manevrării tancurilor petroliere au provocat de multe ori poluare.

Poluanți organici persistenți: România a interzis utilizarea majorității poluanților organici persistenți (POPs) incluși pe lista Convenției de la Stockholm, cu mulți ani în urmă (1972 este considerat anul de referință). DDT a fost ultimul POP a cărui utilizare a fost interzisă în 1985. În prezent, principalele preocupări ale României în domeniu sunt produsele secundare (dioxinele și furanii), precum și PCB-urile.

Degradarea terenurilor: În România, degradarea terenurilor, seceta și deșertificarea sunt asociate cu particularitățile climatice, schimbările climatice (apariția secetei severe pe parcursul ultimelor decenii) și practicile nedurabile de utilizare a terenurilor. Înregistrări meteorologice de peste 100 de ani arată o tendință evidentă de deșertificare pentru cca. 3 milioane ha în partea de est a țării (Dobrogea), în estul Munteniei și sudul Moldovei, dintre care 2,8 milioane ha de teren agricol (20% din totalul fondului agricol al României). Zona afectată de secetă este chiar mai mare, acoperind întregul fond arabil al țării, în timp ce zonele afectate de degradarea terenurilor/solului acoperă aproximativ jumătate din teritoriul național.

Pentru a rezolva toate aceste probleme de mediu, se impune existența unui sistem public modern, transparent, eficient și responsabil. În sectorul de mediu a fost efectuată o reformă instituțională și în ultimii ani s-au efectuat multe schimbări instituționale. MMP este în prezent confruntat cu provocarea de a se conforma cadrului legal european, precum și de a pune în aplicare tratatele și convențiile internaționale la care România este parte. Deși crearea unor noi structuri de management al mediului reprezintă un pas înainte foarte important, acestea trebuie să fie susținute de un număr de programe de consolidare a capacității și asistență tehnică. Organizațiile nonguvernamentale (ONG) pot juca un rol important, contribuind la creșterea gradului de conștientizare și dezvoltarea capacității la nivel local, pentru punerea în aplicare a cadrului legislativ și a prevederilor tratatelor și convențiilor internaționale în domeniu. ONG-urile pot contribui, de asemenea, la aplicarea celor mai bune practici (de exemplu, Codul bunelor practici agricole), prin implicarea comunităților locale în proiecte privind conservarea sustenabilă a biodiversității, schimbările climatice, protecția apelor internaționale, gestionarea durabilă a terenurilor, eliminarea poluanților chimici.

Biroul național PNUD, prin intermediul GEF SGP, se poate angaja în sprijinirea Guvernului pentru creșterea gradului de conformare la standardele de mediu, iar instrumentele pentru a realiza acest lucru sunt, printre altele: campanii de instruire, de conștientizare, proiecte-pilot care implică atât autoritățile locale/centrale, cât și comunitățile/cetățenii. În acest fel se contribuie, de asemenea, la realizarea obiectivului numărul 7 din Obiectivele de dezvoltare ale mileniului în România (Asigurarea sustenabilității mediului), și anume ținta 16: creșterea ratei de împădurire de la 27% la 35% până în 2040; ținta 17: Creșterea ponderii suprafeței ariilor protejate de la 2,56% în 1990 la 10% până în 2015; ținta 18: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; ținta 19: dublarea până în 2015 a proporției persoanelor cu acces durabil la apă potabilă.

Partea II Strategia

Principii de proiectare și considerente strategice

Propunerea actuală se referă la cooperarea dintre MMP și PNUD conform acordului de cofinanțare semnat de părți. Cofinanțarea va fi folosită pentru a sprijini proiectele ONG-urilor și OC-urilor, proiecte aprobate în cea de-a cincea fază operațională, în ședința/ședințele CNC a GEF SGP în perioada 2012-2014. Proiectele vor aborda tematicile de interes ale GEF și MMP: "Conservarea biodiversității", "Schimbări climatice", "Ape internaționale", "Gestionarea durabilă a terenurilor", "POPs și poluanți chimici", "Dezvoltarea capacității". (A se vedea partea a VI-a pentru mai multe detalii despre modul în care GEF SGP operează în România.)

Procesul de acordare a granturilor parcurge următorii pași:

1.

Lansarea cererii de proiecte

2.

Sesiuni de instruire și asistență individuală acordată potențialilor

beneficiari de granturi de către coordonatorul național (CN) și asistentul

de program (AP), pentru pregătirea aplicațiilor

3.

Depunerea aplicațiilor și preselectarea de către CN

4.

Evaluarea proiectelor și acordarea granturilor de către CNC

5.

Încheierea memorandumurilor de acord cu aplicanții câștigători

6.

Acordarea primei tranșe din grant către ONG/OC

7.

Sesiuni de instruire și asistență tehnică individuală acordată

beneficiarilor de granturi de către CN și AP, privind instrucțiunile de

implementare șicerințele de raportare

8.

Depunerea primului raport intermediar, analiza/aprobarea acestuia și

acordarea tranșei a doua din grant

9.

Depunerea celui de-al doilea raport intermediar, analiza/aprobarea

acestuia și acordarea ultimei tranșe din grant

10.

Depunerea raportului final, analiza/aprobarea acestuia, introducerea

rezultatelor proiectului în baza de date SGP Global

11.

Monitorizarea și evaluarea la nivel de proiect, realizate de CN și AP (în

timpul și la sfârșitul perioadei de implementare a proiectului)

12.

Raportarea către MMP

Eșalonarea în timp a activităților de mai sus va fi stabilită de către reprezentanții MMP și PNUD, în prima lor ședință după semnarea acordului de cofinanțare și în funcție de schema de acordare a contribuției MMP, numărul mediu de proiecte aprobate într-o sesiune de evaluare, durata medie a proiectelor finanțate. În aceeași ședință vor fi stabilite toate detaliile referitoare la cerințele de raportare și audit.

Sistemul general de implementare va adopta strategia globală și pe cea națională a PNUD/GEF SGP. Organismul de elaborare a politicilor și de evaluare este Comitetul național de coordonare PNUD/GEF SGP (CNC). CNC va fi responsabil pentru stabilirea strategiei și alegerea proiectelor, oferind suport tehnic și asigurând supervizarea managementului programului. CNC este o structură independentă cu reprezentanți de la ONG-uri, sectorul public și privat, mediul academic, sectorul de cercetare și PNUD, asigurând expertiza, credibilitatea și conducerea adecvată pentru o gestionare eficientă a programului. Reprezentanții MMP sunt membri ai CNC, în calitatea lor de puncte focale pentru Convențiile de la Rio.

Mecanismul de revizuire a propunerilor de proiecte va urma schema GEF SGP existentă (vezi partea a VI-a). Criteriile, ghidurile de lucru și politicile utilizate în prezent de către GEF SGP vor fi adoptate pentru punerea în aplicare a acordului.

PNUD România va acorda suportul programatic și de management general al GEF SGP. PNUD semnează memorandumul de acord (MdA) cu ONG-urile/OC-urile beneficiare și facilitează plata tranșelor grantului.

CN al GEF SGP conduce gestionarea implementării GEF SGP. Principalele sale sarcini includ:

● sensibilizarea cu privire la obiectivele GEF SGP și ale procedurilor în rândul părților interesate;

● acordarea de asistență ONG-urilor și OC-urilor în formularea propunerilor și preselectarea acestora;

● facilitarea activității CNC;

● asigurarea implementării, monitorizării și evaluării corecte și durabile a GEF SGP;

● menținerea comunicării cu MMP.

La nivel de proiect, un MdA va fi semnat între ONG-urile/ OCurile beneficiare și PNUD reprezentat de reprezentantul rezident. ONG-urile/OC-urile cu proiecte aprobate vor primi direct fondurile în 3 tranșe, după cum este stipulat în respectivul MdA. Planurile de implementare și monitorizare vor face parte din proiect, în scopuri de monitorizare și evaluare. Fiecare organizație va prezenta două rapoarte narative și financiare intermediare și un raport financiar și narativ final la sfârșitul proiectului.

Obiectivele, rezultatele și activitățile proiectului

Cu contribuția acordată de MMP, precum și cu fonduri CORE, GEF SGP va sprijini implementarea proiectelor de protecția mediului care contribuie, de asemenea, la creșterea bunăstării oamenilor și la întărirea capacității comunităților.

Proiectele eligibile pentru finanțare în cadrul GEF SGP sunt cele care:

a) se încadrează în domeniile tematice ale GEF (conservarea biodiversității, schimbări climatice, ape internaționale, managementul durabil al terenurilor, POPs și dezvoltarea capacității) și respectă prioritățile naționale;

b) contribuie la bunăstarea oamenilor și la dezvoltarea durabilă;

c) promovează dezvoltarea capacității umane și contribuie la o mai bună conștientizare a problemelor de mediu;

d) asigură implicarea comunităților locale în toate etapele proiectului, contribuind la creșterea capacității acestora.

Proiectele finanțate din fonduri GEF SGP și MMP vor contribui la realizarea următoarelor obiective și rezultate:

*Font 8*

Conservarea biodiversității

Obiective

Rezultate

Obiectivul 1: Îmbunătățirea

sustenabilității ariilor

protejate și a zonelor de

conservare de interes

comunitar, prin acțiuni

ale comunității

Rezultat 1.1: Practici și acțiuni îmbunătățite la nivel comunitar și impact

negativ redus asupra resurselor biodiversității în interiorul și în jurul

ariilor protejate și a zonelor de conservare de interes comunitar

Bune practici replicate și extinse în afara zonelor susținute de SGP, după

caz

Rezultat 1.2: Beneficii generate la nivel de comunitate prin conservarea

biodiversității în interiorul și în jurul ariilor protejate, a zonelor de

conservare de interes comunitar

Mecanisme financiare durabile pentru producerea beneficiilor identificate

și experimentate, după caz

Rezultat 1.3: Recunoaștere și integrare crescută a zonelor de conservare

de interes comunitar în sistemele naționale de arii protejate

Informare despre recunoașterea zonelor de conservare de interes comunitar

în cadrul sistemelor naționale de arii protejate, prin intermediul unei

rețele stabilite, după caz

Rezultat 1.4: Înțelegere și conștientizare crescută la nivelul comunității

cu privire la importanța și valoarea biodiversității

Programe educaționale de mediu integrate oficial în programa școlară,

după caz

Obiectivul 2: Integrarea

conservării biodiversității

și utilizarea durabilă în

producția sectorială a

peisajelor terestre și

marine, prin intermediul

inițiativelor și acțiunilor

comunitare

Rezultat 2.1: Utilizare durabilă îmbunătățită la nivel comunitar a bio-

diversității și a peisajelor terestre și marine prin inițiative comunitare,

mecanisme-cadru și de piață, inclusiv a standardelor de mediu recunoscute

care încorporează aspectele referitoare la biodiversitate

Mecanisme de piață și standarde replicate și extinse, după caz

Rezultat 2.2: Înțelegere și conștientizare crescută privind utilizarea

durabilă a biodiversității

Programe educaționale de mediu integrate în programa școlară, după caz

Obiectivul 3: Promovarea

demonstrării, dezvoltării

și transferului de

tehnologii cu emisii reduse

de carbon, la nivelul

comunității

Rezultat 3.1: Tehnologii inovatoare cu emisii reduse de GES prezentate și

demonstrate cu succes la nivelul comunității

Extinderea și replicarea bunelor practici și a lecțiilor, după caz

Rezultat 3.2: Emisii de GES evitate

Obiectivul 4: Promovarea și

susținerea transportului

eficient energetic, cu

emisii reduse de GES, la

nivelul comunității

Rezultat 4.1: Opțiuni de transport cu emisii reduse de GES demonstrate la

nivelul comunității

Extinderea și replicarea bunelor practici și a lecțiilor, după caz

Rezultat 4.2: Creșterea investițiilor în sisteme de transport eficiente

energetic și cu emisii reduse de GES, la nivelul comunității

Rezultat 4.3: Emisii de GES evitate

Obiectivul 5: Suport pentru

conservarea și creșterea

gradului de sechestrare a

carbonului printr-o

gestionare durabilă și

adaptată la schimbările

climatice a folosirii

terenurilor, a schimbării

categoriilor de folosință

și a pădurilor

Rezultat 5.1: Management durabil al folosirii terenurilor, al schimbării

categoriilor de folosință și practici adaptate la schimbările climatice

adoptate de comunități pentru categoriile de folosință forestieră și

neforestieră

Extinderea și replicarea bunelor practici și a lecțiilor, după caz

Rezultat 5.2: Refacerea și creșterea capacității de stocare a carbonului

în terenurile forestiere și neforestiere, inclusiv în turbării

Extinderea și replicarea bunelor practici și a lecțiilor, după caz

Rezultat 5.3: Emisii de GES evitate

Obiectivul 6: Menținerea

sau îmbunătățirea fluxului

serviciilor furnizate de

ecosistemele agricole și

de cele forestiere pentru

a susține traiul

comunităților locale

Rezultat 6.1: Îmbunătățirea acțiunilor și a practicilor la nivel comunitar

și reducerea impactului negativ asupra ecosistemelor agricole și forestiere

și asupra serviciilor furnizate de ecosisteme, demonstrate pentru susți-

nerea funcționalității ecosistemului

Analiza valorii economice a serviciilor furnizate de ecosisteme în zonele

țintă, după caz

Rezultat 6.2: Modele de management forestier durabil dezvoltate și testate

la nivel comunitar, legat de sechestrarea carbonului pentru posibila

extindere și replicare, după caz, pentru reducerea emisiilor de GES cauzate

de despăduriri și degradarea pădurilor și creșterea gradului de stocare a

carbonului prin folosirea terenurilor, schimbarea categoriei de folosință

a terenurilor și activități forestiere

Extinderea și replicarea bunelor practici și a lecțiilor, după caz

Obiectivul 7: Reducerea, la

nivelul comunității, a

presiunilor exercitate de

concurența pentru

folosirea terenurilor

Rezultat 7.1: Îmbunătățirea acțiunilor și a practicilor la nivel comunitar

și reducerea impactului negativ asupra granițelor dintre categoriile de

folosință ale ecosistemelor agricole și forestiere (rural/urban,

agricol/forestier)

Parteneriate cu sectorul privat, după caz

Obiectiv 8: Suport

pentru managementul apelor

transfrontaliere prin

inițiative comunitare

Rezultat 8.1: Acțiuni și practici eficiente și adaptate la schimbări

climatice, dezvoltate de comunitate, în sprijinul implementării acțiunilor

prioritare din planul de acțiune strategic regional, demonstrate

Extinderea și replicarea bunelor practici și a lecțiilor învățate, după caz

Rezultat 8.2: Parteneriate sinergice dezvoltate între partenerii SGP și

instituțiile și structurile de management al apelor transfrontaliere pentru

sprijinirea implementării acțiunilor prioritare din planul strategic de

acțiune regional

Extinderea și replicarea bunelor practici și lecțiilor învățate, după caz

Obiectivul 9: Promovarea și

susținerea eliminării POPs

și a poluanților chimici de

interes global la nivelul

comunității

Rezultat 9.1: Acțiuni și practici eficiente, la nivel de comunitate, pentru

prevenirea, reducerea și eliminarea POPs, a substanțelor chimice

periculoase și a altor poluanți, gestionarea siturilor contaminate într-un

mod ecologic, reducerea contaminării mediului

Extinderea și replicarea bunelor practici și a lecțiilor învățate, după caz

Obiectivul 10: Creșterea și

consolidarea capacității

societății civile (în

special a organizațiilor

comunitare) de a se angaja

în procese consultative,

de a gestiona cunoștințele

pentru asigurarea unui

flux adecvat al

informațiilor, de a

implementa instrucțiunile

convențiilor, precum și

de a monitoriza și a

evalua impactul asupra

mediului și tendințele

Rezultatul 10.1: Participare activă a CNC și a grupurilor focale în

domeniile de interes GEF la nivel național

Rezultatul 10.2: Flux informațional îmbunătățit de la/către OC-uri și

ONG-uri în țările SGP privind bunele practici și lecțiile învățate, precum

și aplicarea unor astfel de practici

Rezultatul 10.3: Creșterea gradului de conștientizare publică și educație,

la nivel comunitar, cu privire la probleme globale de mediu

Rezultatul 10.4: Creșterea capacității OC-urilor și ONG-urilor pentru

implementarea convențiilor globale

Rezultatul 10.5: Creșterea monitorizării mediului de către comunitate

Rezultatul 10.6: Întărirea evaluării proiectelor și programelor SGP față de

rezultatele așteptate, inclusiv creșterea capacității OC-urilor și

ONG-urilor de a aplica metodologii de evaluare relevante

Partea III Managementul

Proiectul va fi implementat pe o perioadă de 3 ani. Proiectul va fi gestionat de către PNUD România și executat prin intermediul biroului GEF SGP România în conformitate cu normele și reglementările în vigoare.

Biroul național PNUD și GEF SGP România va fi responsabil pentru calitatea, promptitudinea și eficiența serviciilor pe care le furnizează și pentru activitățile desfășurate. PNUD va fi responsabil pentru implementarea de zi cu zi a proiectului și realizarea la timp și într-un mod verificabil a obiectivelor proiectului.

Biroul GEF SGP România își va asuma responsabilitatea managementului de zi cu zi pentru implementarea proiectului și a coordonării între organizațiile partenere.

Modalitatea convenită de transfer al fondurilor este prin biroul național PNUD. Astfel, plata se face de către MMP pentru PNUD România, în lei, în contul general al PNUD, așa cum se specifică în acordul de cofinanțare, iar raportarea către MMP se va face de către biroul național al PNUD conform aceluiași document.

Partea IV Monitorizare și evaluare

Monitorizarea și evaluarea proiectului vor fi efectuate în conformitate cu reglementările și procedurile PNUD și GEF SGP în vigoare.

În conformitate cu mecanismul GEF SGP, monitorizarea și evaluarea (M&E) vor fi efectuate pe 3 niveluri: proiect, program de țară și la nivel global. La nivel de proiect, M&E este un proces participativ, bazat pe monitorizare și evaluare proprie, care implică o categorie largă de părți interesate, inclusiv comunitățile locale. La nivelul programului de țară, CN efectuează vizite de monitorizare a proiectelor, verifică și aprobă rapoartele intermediare și finale; membrii CNC pot, de asemenea, contribui la monitorizarea și evaluarea la acest nivel. La nivel global, M&E se bazează pe informațiile din ultimele două niveluri și evaluează performanța în raport cu obiectivele programului în ansamblu. Pentru M&E periodice la nivel de proiect, un reprezentant al MMP poate participa cu GEF SGP România la vizite de monitorizare. PNUD România va urma același ciclu de monitorizare pentru monitorizarea propunerii actuale.

Biroul central și local PNUD trebuie să furnizeze MMP toate rapoartele sau părți ale rapoartelor menționate la art. IV.5 din acordul de cofinanțare, întocmit în conformitate cu reglementările și procedurile de raportare ale PNUD.

Auditul cheltuielilor proiectului va fi realizat în conformitate cu cerințele convenite de reprezentanții PNUD și MMP.

Partea V Contextul legal

Acest document de proiect va fi instrumentul menționat ca atare în art. I din acordul de cofinanțare dintre MMP și PNUD, semnat de către părți la ..... 2011.

PNUD acționează în acest proiect ca agenție de implementare a partenerului de implementare și toate drepturile și privilegiile referitoare la PNUD conform termenilor acordului de cofinanțare dintre MMP și PNUD se extind mutatis mutandis la partenerul de implementare.

Reprezentantul rezident al PNUD în România este autorizat să efectueze, în scris, următoarele tipuri de revizuire a acestui document de proiect, cu condiția ca ceilalți semnatari ai Documentului de proiect să nu aibă nicio obiecție față de modificările propuse:

● revizuirea sau adăugarea, la oricare dintre anexele Documentului de proiect;

● revizuire care nu implică schimbări semnificative în obiectivele imediate, rezultatele sau activitățile proiectului, dar sunt cauzate de rearanjarea intrărilor deja convenite sau creșterea costurilor din cauza inflației;

● revizuiri anuale obligatorii, care reprogramează furnizarea informațiilor stabilite în proiect sau cresc costurile de expertiză sau alte costuri din cauza inflației sau iau în considerare flexibilitatea agenției în domeniul cheltuielilor.

Partea VI Informații privind Programul de granturi mici al Fondului Global de Mediu

A. Fondul Global de Mediu și programul său de granturi mici

Fondul Global de Mediu (The Global Environment Facility - GEF) este un organism internațional unic menit să asigure protecția mediului la nivel global. Înființat în 1991 de un grup de țări în dezvoltare și industrializate, GEF se adresează problemelor globale de mediu, și anume: conservarea biodiversității, diminuarea efectelor schimbărilor climatice, poluarea apelor internaționale, degradarea solului/ managementul durabil al terenurilor, poluarea din cauza poluanților organici persistenți, diminuarea stratului de ozon.

Lansat în 1992, GEF SGP sprijină activitățile organizațiilor nonguvernamentale (ONG) și organizațiilor comunitare (OC) din țările în curs de dezvoltare al căror scop este diminuarea schimbărilor climatice, conservarea biodiversității, protecția apelor internaționale, reducerea impactului poluanților organici persistenți și prevenirea degradării solului, generând în același timp mijloace de trai durabile.

Finanțat de GEF ca program corporativ, GEF SGP este implementat de PNUD în numele a 3 agenții de implementare GEF (UNEP - Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, UNDP - Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și WB - Banca Mondială) și executat de Biroul Națiunilor Unite de Servicii pentru Proiecte (UNOPS).

Obiectivul de dezvoltare al GEF SGP este de a asigura beneficii de mediu la nivel global în domeniile: conservarea biodiversității, reducerea schimbărilor climatice, protecția apelor internaționale, prevenirea degradării solului și eliminarea poluanților organici persistenți prin inițiative și acțiuni la nivel comunitar.

GEF SGP completează finanțarea proiectelor GEF mari și medii oferind ONG-urilor, comunităților locale și altor organizații comunitare de bază o nișă de participare directă. În parteneriat cu aceste organizații locale, GEF SGP a demonstrat că, în ciuda fondurilor mici (maximum 50.000 USD pe proiect), comunitățile locale pot întreprinde activități care aduc o schimbare semnificativă în viețile lor și în mediul în care trăiesc.

Scopul GEF SGP pentru a cincea fază operațională este obținerea de beneficii globale de mediu asigurate în domeniile de interes ale GEF, prin inițiative și acțiuni la nivel comunitar.

În concordanță cu această continuitate și pentru concentrarea eforturilor programului pe perioada următoare, obiectivul pentru a cincea fază operațională este: consolidarea, demonstrarea și extinderea rezultatelor obținute de GEF SGP în fazele operaționale anterioare, menținând în același timp mandatul și standardele ridicate ale programului.

Programul are următoarele rezultate:

1. o mai mare extindere a GEF SGP la nivel global, în special în vederea abordării problemelor globale de mediu în țările vulnerabile;

2. programe naționale care implementează portofolii de proiecte bine structurate care încorporează noi domenii de interes GEF și priorități naționale;

3. menținerea și consolidarea programelor naționale existente în diferite țări;

4. beneficiile locale și globale ale GEF SGP demonstrate și aplicate;

5. realizarea unei sustenabilități crescute la nivel de program și proiect;

6. realizarea în întregime a GEF SGP ca program corporativ al GEF.

Implementarea GEF SGP este descentralizată, cu conducere națională, transparentă și democratică, prin intermediul coordonatorilor naționali și al comitetelor naționale de coordonare. Acordarea granturilor GEF SGP este reglementată de Strategia națională a GEF SGP, bazată pe cadrul strategic global și pe prioritățile naționale de mediu.

B. GEF SGP în România

În România GEF SGP a fost lansat oficial în decembrie 2005. Cadrul instituțional pentru GEF SGP în România este descris pe scurt mai jos.

Coordonatorul național (CN) deține rolul central în coordonarea implementării programului la nivel de țară. Printre principalele atribuții ale CN se numără conștientizarea principalilor factori interesați cu privire la obiectivele și procedurile GEF SGP, asigurarea de asistență ONG-urilor și OC-urilor în formularea propunerilor de proiecte, preselecția propunerilor de proiect, facilitarea activității CNC, îndrumarea ONG-urilor și OC-urilor privind accesul la serviciile de asistență tehnică, asigurarea unei bune monitorizări și evaluări a programului și punerea bazelor în vederea asigurării durabilității programului.

Comitetul național de coordonare (CNC) funcționează pe bază de voluntariat și este alcătuit din reprezentanți din sectorul neguvernamental, din diferite instituții guvernamentale, academice, științifice și tehnice, precum și din reprezentanți ai PNUD. CNC asigură coordonarea generală a programului în România și răspunde de selectarea proiectelor. Membrii CNC pot fi implicați și în preselecție, precum și în monitorizarea și evaluarea proiectelor.

Biroul PNUD România asigură sprijin la nivel de programare și gestionare a tuturor operațiunilor GEF SGP. Punctul focal pentru probleme de mediu al PNUD este membru al CNC. Biroul PNUD România contribuie la monitorizarea activităților din cadrul programului, facilitează interacțiunea cu guvernul din țara gazdă și dezvoltă legături cu alte structuri financiare și administrative din țară pentru GEF SGP. Reprezentantul rezident al PNUD semnează memorandumurile de înțelegere (MoA) încheiate în numele UNOPS cu ONG-urile și OC-urile care beneficiază de granturi. Biroul PNUD România facilitează și plata granturilor.

Echipa centrală de coordonare a GEF SGP (CPMT), cu sediul la New York, este responsabilă de gestionarea generală a programului și asigură sprijinul necesar pentru programele din diferite țări.

Biroul Națiunilor Unite de Servicii pentru Proiecte (UNOPS), cu sediul la New York și Copenhaga, asigură servicii de suport pentru derularea programului.

Misiunea pe termen lung a GEF SGP în România este de a contribui la obținerea unor beneficii de mediu globale cu ajutorul acțiunilor întreprinse la nivel de comunitate, prin proiectele implementate de ONG-uri și OC-uri în vederea conservării biodiversității, a protejării apelor internaționale, a reducerii probabilității efectelor negative ale schimbărilor climatice, a eliminării poluanților organici persistenți și a gestionării terenurilor în mod durabil.

Pentru a fi eligibile pentru finanțare în cadrul GEF SGP, propunerile de proiecte trebuie să se încadreze în Strategia națională a GEF SGP și să îndeplinească criteriile de eligibilitate aprobate de CNC.

În România, GEF SGP se adresează ONG-urilor consolidate, precum celor de nivel local, care lucrează pentru atingerea unor beneficii pentru mediu și pentru comunitate. Programul se adresează și OC-urilor înregistrate legal - ele fiind prezente mai ales în regiunile sărace și dezavantajate din punct de vedere economic, de exemplu zone rurale, fostele regiuni monoindustriale în care ramura industrială respectivă a fost desființată (zone miniere etc.). Implicarea persoanelor vulnerabile, cu accent pe femei și tineri - în special în zonele rurale (greu accesibile) - este susținută în proiectele GEF SGP.

Accentul este pus pe proiecte care se adresează atât criteriilor GEF, priorităților naționale de mediu, cât și nevoilor comunității, și care oferă rezultate durabile și măsurabile după încheierea proiectului. Se acordă prioritate proiectelor care sunt multifuncționale și implică mai multe componente. Acestea ar putea fi (nu în exclusivitate):

- îmbunătățiri sau beneficii măsurabile/practice pentru mediul global sau facilitarea unor astfel de beneficii la o scară mai largă;

- reducerea sărăciei și îmbunătățirea traiului, în conformitate cu dezvoltarea durabilă (proiecte generatoare de venituri/proiecte de investiții mici), dacă au legătură cu domeniile de interes GEF SGP;

- participarea/implicarea comunității în designul, implementarea și monitorizarea proiectului;

- cooperarea cu diferitele părți interesate: guvernarea centrală/locală, mediul academic și instituții de cercetare, sectorul privat, grupurile sociale, alte ONG-uri etc.;

- dezvoltarea capacității: instruire, ateliere de lucru, seminare, manuale publicate și distribuite etc.;

- creșterea conștientizării: publicații, diseminarea rezultatelor proiectului prin intermediul mass-mediei, evenimente educaționale etc.

Se pune accent pe activitățile care leagă problemele de mediu de generarea de venituri sau de reducerea costurilor și îmbunătățesc nivelul de trai.

Activitatea GEF SGP acoperă întregul teritoriu al țării.

GEF SGP România, în cei aproape 6 ani de activitate, a acordat până în prezent 81 de granturi, cu o valoare totală de peste 2,5 milioane USD.

Realizările principale ale fazelor operaționale anterioare includ:

În domeniul biodiversității: 473 de specii de interes global protejate; 46 de specii de interes european protejate, 294.230,96 hectare de teren cu biodiversitate de importanță globală protejate/gestionate durabil; 263 de inovații sau tehnologii noi dezvoltate/aplicate; 10 politici naționale și 49 de politici locale documentate; 17 documentații/planuri de management pentru zone protejate, situri Natura 2000 nou-înființate, elaborate; 24 de inventarieri ale biodiversității/habitatelor de lilieci realizate.

În domeniul schimbărilor climatice: 7.210,9 tone de CO(2) redus sau evitat prin tehnologii eficiente energetic și tehnologii care folosesc energii regenerabile sau prin aplicarea unor practici de transport durabil, 3 inovații sau tehnologii noi dezvoltate/aplicate în 34 de proiecte, 7 politici locale informate, 2.205 dispozitive de colectare selectivă/reciclare a deșeurilor instalate; 43 de rute pentru biciclete, drumuri verzi, ecotrasee turistice, poteci tematice stabilite/marcate; 548 km trasee pentru bicicliști create; 16 puncte de informare turistice și puncte de închiriere de biciclete; 664 de panouri de informare, marcaje instalate, rastele pentru bicicliști montate; 45.524 de copaci, puieți, arbuști plantați; 144 de corpuri de iluminat cu LED-uri instalate; 70 de proiecte demonstrative realizate.

În domeniul managementului terenurilor degradate rezultatele programului sunt: două inovații sau tehnologii noi dezvoltate/aplicate; o politică locală informată; 699,7 hectare de teren degradat reabilitat; 414.023,5 hectare de teren gestionate durabil.

În domeniul apelor internaționale: 984,6 hectare de ape internaționale sau zone marine și de coastă protejate/gestionate durabil; 68.400 kg de azot descărcat în ape internaționale reduse; 4 politici locale informate; servicii de energie verde în valoare de 11.986 USD furnizate participanților și/sau comunității în ansamblu, o inovație/tehnologie nouă dezvoltată.

În domeniul POPs-urilor: 5 politici locale informate; două inovații/tehnologii noi dezvoltate; un plan pentru minimizarea deșeurilor medicale periculoase la nivelul spitalelor.

În domeniul condițiilor de trai: beneficii în valoare de 25.480 USD pentru participanții la proiect și/sau comunitatea în ansamblu, provenite din bunuri ale ecosistemelor produse durabil; 178.715 persoane, 14.766 de gospodării au beneficiat de proiectele SGP; o creștere medie de 2.054 USD în veniturile gospodăriilor din zona de intervenție a proiectelor prin creșterea veniturilor sau reducerea costurilor ca urmare a proiectului SGP, 502 studii monografice/științifice realizate.

În domeniul dezvoltarea capacității: 135 de OC-uri/ONG-uri au participat/au fost implicate în proiectele SGP; 13 OC-uri, ONG-uri nou-înregistrate, 45.755 femei, peste 100 de comunități cu mai mult de 400.000 de locuitori au participat/au fost implicate în proiectele SGP; 5 mecanisme financiare inovatoare puse în aplicare; 40 de legături de sprijin stabilite cu guvernele/autoritățile locale, 6 etichete/certificări/standarde de calitate primite sau obținute; 178 de traininguri cu aproape 4.000 de participanți, 17 forumuri comunitare; 64 de campanii de sensibilizare; 6 dezbateri publice privind stoparea depozitării necontrolate a rumegușului; 6 ateliere de lucru organizate cu 750 de participanți, 16 campanii de monitorizare a delfinilor prinși de pescari; 73 de conferințe despre biodiversitate; 22 de persoane instruite ca ghizi turistici; 3 vizite de studiu privind turismul rural și poluarea agricolă, 50 de locuri de muncă create în agroturism, ecoturism; 7 centre pentru produse locale, de colectare și de prelucrare a laptelui, 25 de infrastructuri de vizitare și informare, 4 festivaluri, târguri organizate; 118.236 materiale de promovare realizate; 100 de ghiduri turistice tipărite; 107 articole apărute în ziare, 67 de documentare, interviuri, știri difuzate la TV, radio; 32 website-uri create; 480 de exemplare de manuale pe educație ecologică "Ținutul Zimbrului" realizate; 17 hărți create; 27 de produse de ecoturism create.

Pentru a cincea fază operațională programul va continua domeniile tematice de interes, pentru a demonstra impactul și sustenabilitatea, și va sprijini proiecte care realizează protecția mediului, reducerea sărăciei și dezvoltarea capacității locale.

Toate zonele de interes GEF vor fi abordate de către GEF SGP România, în a cincea fază operațională, cu prioritizări cuantificate prin stabilirea anuală a procentului din bugetul total alocat fiecărui domeniu.

--------