Ordinul nr. 358/2012

Evaluarea de impact asupra siguranței rutiere este parte integrantă a studiului de prefezabilitate sau, după caz, a studiului de fezabilitate al unui proiect de infrastructură rutieră.

Elementele componente ale unei evaluări de impact asupra siguranței rutiere sunt:

a) definirea problemei;

b) situația actuală și situația în eventualitatea neinițierii vreunei acțiuni;

c) obiectivele specifice siguranței rutiere;

d) analiza impactului alternativelor propuse asupra siguranței rutiere;

e) compararea opțiunilor, printre care și analiza raportului costuri/beneficii;

f) prezentarea tuturor soluțiilor posibile.

Elementele care trebuie avute în vedere la efectuarea evaluării de impact sunt:

a) decese și accidente; obiectivele de reducere în comparație cu scenariul care prevede eventualitatea neinițierii vreunei acțiuni;

b) alegerea traseelor și studii origine-destinație ale utilizatorilor pentru noile trasee;

c) efecte posibile asupra rețelelor rutiere existente (de exemplu, ieșiri, intersecții, pasaje de nivel);

d) utilizatorii căilor rutiere, inclusiv utilizatorii vulnerabili (de exemplu, pietoni, bicicliști, motocicliști);

e) trafic (de exemplu, volumul de trafic, trafic clasificat în funcție de tipul de vehicul);

f) sezonalitate și condiții climatice;

g) prezența unui număr suficient de zone care permit staționarea în condiții de siguranță;

h) activitatea seismică.

În vederea realizării evaluării de impact asupra siguranței rutiere, între ARR, pe de o parte, și investitor, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.

ARR desemnează auditorul/auditorii de siguranță rutieră în termen de 5 zile de la data semnării contractului de prestări de servicii dintre ARR și investitor.

Între ARR, pe de o parte, și auditorul de siguranță rutieră, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.

Investitorul are obligația de a pune la dispoziția ARR documentația privind proiectul de infrastructură rutieră sau a drumului public supus evaluării de impact asupra siguranței rutiere, în termenul prevăzut de lege.

Auditorul de siguranță rutieră realizează evaluarea de impact asupra siguranței rutiere, care se concretizează printrun raport.

Auditul de siguranță rutieră este parte integrantă a unui proiect de infrastructură rutieră și se execută obligatoriu pentru fiecare dintre următoarele stadii:

a) proiectul preliminar;

b) proiectele detaliate;

c) anterior recepționării drumului public;

d) imediat după darea în exploatare a drumului public, în trafic.

Operațiunile de audit în domeniul siguranței rutiere pentru proiecte de infrastructură rutieră se efectuează cu respectarea următoarelor criterii:

a) criterii aplicabile în studiul de fezabilitate:

1. localizarea geografică (de exemplu, expunerea la alunecările de teren, la inundații, la avalanșe etc.), sezonalitate și condiții climatice, precum și activități seismice;

2. tipurile de joncțiune și distanța dintre punctele de joncțiune;

3. numărul și tipul căilor rutiere;

4. structura și componența traficului pe noua infrastructură;

5. funcționalitatea căii rutiere în cadrul rețelei;

6. condițiile meteorologice;

7. viteze de proiectare și viteze de operare;

8. secțiuni transversale (de exemplu, lățimea părții carosabile, piste pentru cicliști, căi pietonale);

9. alinieri orizontale și verticale;

10. vizibilitate;

11. dispunerea punctelor de joncțiune;

12. mijloace de transport în comun și infrastructurile aferente;

13. treceri la nivel cu căi rutiere/calea ferată;

b) criterii aplicabile în stadiul de proiect tehnic și de proiectare detaliată:

1. planul;

2. semnalizare și marcaj coerente;

3. iluminarea căilor rutiere și a intersecțiilor;

4. echipamente la marginea drumului;

5. mediul specific marginii de drum, inclusiv vegetația;

6. obstacole fixe la marginea drumului;

7. parcări sigure;

8. utilizatori vulnerabili ai căilor rutiere (de exemplu, pietoni, cicliști, motocicliști);

9. adaptarea sistemelor rutiere de restricționare într-un mod ușor de utilizat (spații care separă sensurile de mers și parapete de siguranță pentru evitarea pericolelor la care sunt expuși utilizatorii vulnerabili);

c) criterii aplicabile în stadiul anterior dării în exploatare:

1. siguranța utilizatorilor căilor rutiere și vizibilitatea în diverse circumstanțe, cum ar fi întunericul, și în condiții meteorologice normale;

2. lizibilitatea elementelor de semnalizare și marcaj;

3. starea drumurilor;

d) criteriul aplicabil în stadiul imediat ulterior dării în exploatare este evaluarea siguranței căilor rutiere din perspectiva comportamentului real al utilizatorilor.

Realizarea unei operațiuni de audit într-un anumit stadiu poate duce la reanalizarea criteriilor aplicabile în stadiile precedente.

Pentru fiecare stadiu, între ARR, pe de o parte, și investitor sau administrator, după caz, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.

ARR desemnează auditorul/auditorii de siguranță rutieră în termen de 5 zile de la data semnării contractului de prestări de servicii dintre ARR și investitor sau administrator.

Între ARR, pe de o parte, și auditorul de siguranță rutieră, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.

Investitorul sau, după caz, administratorul are obligația de a pune la dispoziția ARR documentația privind proiectul de infrastructură rutieră sau a drumului public supus evaluării de impact asupra siguranței rutiere, inspecției de siguranță sau auditului de siguranță rutieră.

Auditorul de siguranță rutieră realizează auditul de siguranță rutieră, care se concretizează printr-un raport.

Investitorul și, după caz, administratorul au obligația să întreprindă demersurile necesare pentru a asigura remedierea deficiențelor constatate și prezentate în raportul de audit de siguranță.

Eventualele contestații ale investitorului sau administratorului la raportul de audit de siguranță rutieră vor fi soluționate de către Comisia de atestare, disciplină și soluționare a contestațiilor.

Inspecția de siguranță se realizează obligatoriu pentru fiecare drum public o dată la 2 ani, alternativ în perioadele de iarnă și vară, și cuprinde verificarea periodică a gradului de deteriorare a elementelor care influențează siguranța rutieră, menținerea caracteristicilor inițiale privind semnalizarea și, după caz, analiza posibilelor efecte ale lucrărilor rutiere asupra siguranței traficului.

Între ARR, pe de o parte, și administrator, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.

ARR desemnează auditorul/auditorii de siguranță rutieră în termen de 5 zile de la data semnării contractului de prestări de servicii dintre ARR și administrator.

Între ARR, pe de o parte, și auditorul de siguranță rutieră, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru, stabilit potrivit legii.

Auditorul de siguranță rutieră realizează inspecția de siguranță rutieră, care se concretizează printr-un raport.

Administratorul are obligația să întreprindă demersurile necesare pentru a asigura remedierea deficiențelor constatate și prezentate în raportul de inspecție de siguranță.

În cazul unui accident de circulație soldat cu persoane decedate sau răniți grav, înregistrat pe un drum public, administratorul drumului va solicita imediat, obligatoriu, executarea unei inspecții de siguranță suplimentară care să identifice elementele care au favorizat producerea accidentului.

Între ARR, pe de o parte, și administrator, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru stabilit prin actul normativ în vigoare.

ARR desemnează auditorul/auditorii de siguranță rutieră în termen de 5 zile de la data semnării contractului de prestări de servicii dintre ARR și administrator.

Între ARR, pe de o parte, și auditorul de siguranță rutieră, pe de altă parte, se încheie un contract de prestări de servicii în conformitate cu contractul-cadru stabilit prin actul normativ în vigoare.

Auditorul de siguranță rutieră realizează inspecția de siguranță rutieră, concretizată printr-un raport de inspecție de siguranță rutieră, care cuprinde recomandările necesare în vederea eliminării cauzelor ce țin de infrastructură și care au favorizat producerea accidentului.

Administratorul are obligația să întreprindă demersurile necesare pentru a asigura remedierea deficiențelor constatate și prezentate în raportul de inspecție de siguranță.

ARR efectuează clasificarea tronsoanelor de drum cu o concentrație mare de accidente și clasificarea siguranței rețelei pe baza unor analize periodice, efectuate cel puțin o dată la 3 ani, de exploatare a rețelei rutiere.

Pentru fiecare tip de drum, tronsoanele de drum se analizează și se clasifică în funcție de următorii factori de siguranță:

a)concentrații de accidente;

b)volumul de trafic; și

c)tipologia traficului.

Clasificarea siguranței rețelei rutiere are ca rezultat crearea unei liste de priorități care cuprinde tronsoanele rutiere unde se preconizează că îmbunătățirea infrastructurii va fi deosebit de eficientă în ceea ce privește raportul cost/beneficiu și va contribui semnificativ la reducerea numărului de accidente.

Tronsoanele rutiere cu prioritate conform rezultatelor clasificării tronsoanelor de drum cu o concentrație mare de accidente și ale clasificării siguranței rutiere sunt evaluate de echipe de auditori de siguranță rutieră prin vizite pe teren.

Clasificarea tronsoanelor de drum cu o concentrație mare de accidente și clasificarea siguranței rețelei se realizează prin:

a) identificarea tronsoanelor cu o concentrație mare de accidente, unde se iau în considerare cel puțin numărul accidentelor rutiere din anii anteriori soldate cu persoane decedate pe unitate de distanță, raportat la fluxul de trafic, și, în cazul intersecțiilor, numărul de astfel de accidente raportat la tipul intersecției;

b) identificarea tronsoanelor de drum cu concentrație mare de accidente în vederea analizei pentru clasificarea nivelului siguranței rețelei rutiere unde se ia în considerare potențialul de reducere a costurilor legate de accidente. Astfel, tronsoanele rutiere se clasifică pe categorii. Pentru fiecare categorie de drum, tronsoanele se analizează și se clasifică în funcție de factorii de siguranță prevăzuți la alin. (2). Pentru fiecare categorie de drum, clasificarea siguranței rețelei rutiere are ca rezultat crearea unei liste de priorități care cuprinde tronsoanele rutiere unde se preconizează că îmbunătățirea infrastructurii va fi deosebit de eficace din punctul de vedere al siguranței rutiere;

c) creșterea siguranței tronsoanelor cu grad ridicat de risc de producere a accidentelor, care se face prin adoptarea cu prioritate de către administratorii rețelei rutiere, în urma rezultatelor clasificării tronsoanelor de drum cu o concentrație mare de accidente și ale clasificării siguranței rețelei, de măsuri corective pe tronsoanele rutiere cu o concentrație mare de accidente rutiere. Se acordă atenție măsurilor ce se aplică pe tronsoanele rutiere care prezintă cel mai favorabil raport beneficii/costuri.

Vizitele de evaluare pe teren se fac de către auditori și vizează:

a) descrierea tronsonului rutier;

b) analiza eventualelor rapoarte anterioare referitoare la același tronson rutier;

c) analiza rapoartelor de accidente;

d) analiza accidentelor din punctul de vedere al numărului acestora și al numărului persoanelor decedate și rănite grav în ultimii 3 ani;

e) elaborarea propunerilor de măsuri corective, care pot fi realizate în intervale diferite, cum ar fi:

- eliminarea sau protejarea obstacolelor fixe de la marginea drumului;

- reducerea limitelor de viteză și intensificarea controlului vitezei la nivel local;

- îmbunătățirea vizibilității în diferite condiții meteorologice, de luminozitate și în diferite perioade ale anului;

- îmbunătățirea stării de siguranță a echipamentelor de la marginea drumului, cum ar fi sistemele de restricționare rutieră;

- îmbunătățirea coerenței, vizibilității, lizibilității și poziționării marcajelor rutiere (în special, aplicarea unor benzi de avertizare sonoră pentru încetinire), precum și a semnalizării;

- protecția împotriva căderilor de pietre, a alunecărilor de teren și a avalanșelor;

- îmbunătățirea aderenței/rugozității șoselei;

- reproiectarea sistemelor de restricționare rutieră;

- asigurarea și îmbunătățirea platformei centrale a drumurilor;

- reconsiderarea posibilității de efectuare a manevrei de depășire în condiții de siguranță;

- îmbunătățirea punctelor de joncțiune, inclusiv a trecerilor la nivel cu căi rutiere/calea ferată;

- modificarea traseului;

- modificarea lățimii drumului, adăugarea unor benzi de refugiu;

- instalarea unui sistem de gestionare și de control al traficului;

- reducerea posibilității de apariție a unui conflict cu utilizatorii vulnerabili ai drumurilor;

- îmbunătățirea drumurilor în funcție de standardele de proiectare în vigoare;

- recondiționarea sau înlocuirea șoselelor;

- utilizarea unor semne de circulație inteligente; sau

- îmbunătățirea sistemelor inteligente de transport și a serviciilor telematice pentru interoperabilitate, situații de urgență și semnalizare.

Măsurile corective se concentrează pe tronsoanele rutiere cu o concentrație mare de accidente, acordându-se prioritate acelor măsuri corective care prezintă cel mai favorabil raport cost/beneficiu.

Prin grija administratorului drumului, semnalizarea în vederea avertizării utilizatorilor drumurilor cu privire la tronsoanele care se află în reparație și care astfel pot periclita siguranța utilizatorilor căilor rutiere se va face corespunzător, cu elemente de semnalizare conforme cu legislația privind circulația pe drumurile publice, vizibile atât ziua, cât și noaptea, și care sunt instalate la o distanță de siguranță.

Utilizatorii drumurilor vor fi informați de existența unui tronson cu o concentrație mare de accidente prin intermediul unor mijloace adecvate și/sau sisteme de semnalizare conforme cu legislația privind circulația pe drumurile publice.

Rapoartele de accidente trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

a) localizarea cât mai exactă a accidentului;

b) imagini și/sau diagrame cu locul accidentului;

c) data și ora accidentului;

d) informații referitoare la drum, cum ar fi tipul de zonă, tipul de drum, tipul de joncțiune, cu precizarea sistemelor de semnalizare, numărul căilor rutiere, marcajul, suprafața rutieră, sistemele de iluminat și condițiile meteorologice, limitarea de viteză, obstacolele de la marginea drumului;

e) gravitatea accidentului, cu precizarea numărului de persoane decedate și vătămate;

f) caracteristicile persoanelor implicate în accident, cum ar fi vârsta, sexul, naționalitatea, nivelul alcoolemiei, utilizarea sau nu a echipamentelor de siguranță;

g) date cu privire la autovehiculele implicate în accident (tip, vechime, țara în care este înmatriculat/înregistrat, echipament de siguranță, după caz, date privind ultimele inspecții tehnice periodice, în conformitate cu legislația aplicabilă);

h) date referitoare la accident, cum ar fi tipul accidentului, tipul coliziunii, manevrarea vehiculului și manevrele conducătorului auto;

i) ori de cate ori este posibil, informații privind timpul dintre momentul accidentului și constatarea acestuia sau sosirea serviciilor de urgență.

Datele referitoare la accidente se vor centraliza într-o bază de date a accidentelor gestionată de către ARR, care va fi folosită inclusiv la clasificarea siguranței rețelei rutiere.

ARR este desemnată să efectueze formarea, instruirea și perfecționarea profesională a auditorilor de siguranță rutieră, prin organizarea cursurilor de specialitate.

Cursurile de formare, instruire sau perfecționare profesională se realizează în colaborare cu instituții de învățământ superior acreditate și/sau cu furnizori de formare profesională autorizați, potrivit legislației privind formarea profesională a adulților, în baza programelor-cadru de formare, instruire și perfecționare profesională, aprobate prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii, la propunerea ARR.

ARR organizează periodic informări și dezbateri ale auditorilor de siguranță rutieră pe teme legate de rezultatele cercetării și practicii în domeniu.

La desemnarea auditorilor de siguranță rutieră ARR respectă următoarele criterii:

a) criteriul zonal geografic, care asigură prioritatea la desemnare auditorilor de siguranță rutieră domiciliați în zonă sau cel mai aproape de zona în care se află sectorul de drum public/proiectul auditat;

b) criteriul desemnării echitabile a auditorilor de siguranță rutieră, asigurându-se un grad nediscriminatoriu de încărcare a acestora.

În cazul în care într-o procedură de desemnare nu există auditori de siguranță rutieră disponibili, care să îndeplinească criteriile prevăzute la alin. (1), ARR poate desemna, în mod justificat, auditori de siguranță rutieră cu derogare de la criteriile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b).

ARR desemnează auditorii de siguranță rutieră în termen de 5 zile lucrătoare de la data semnării contractului prevăzut la art. 6 alin. (6), art. 7 alin. (6), art. 8 alin. (4) sau art. 9 alin. (4) și notifică în acest sens auditorilor de siguranță rutieră desemnați și investitorului sau administratorului, după caz.

Auditorii de siguranță rutieră nu pot refuza desemnarea decât din motive obiective sau în una dintre situațiile prevăzute la alin. (5) și (6).

Auditorul de siguranță rutieră are obligația de a aduce la cunoștința ARR orice împrejurare de natură a aduce atingere principiului independenței auditorului de siguranță rutieră față de investitor, proiectant, executant sau administratorul drumului, după caz, imediat ce a luat cunoștință de aceasta.

Independența auditorului de siguranță rutieră față de investitor, proiectant, executant sau administratorul drumului, după caz, este afectată în următoarele cazuri:

a) auditorul de siguranță rutieră sau o rudă a sa până la gradul al IV-lea are relații contractuale ori este angajat al uneia dintre părți;

b) auditorul de siguranță rutieră sau o rudă a sa până la gradul al IV-lea este acționar ori deține părți sociale la una dintre părți;

c) auditorul de siguranță rutieră sau o rudă a sa până la gradul al IV-lea este membru în organele de conducere ale uneia dintre părți;

d) auditorul de siguranță rutieră este salariat al administratorului drumului sau al unei autorități care are calitatea de investitor, de proiectant și/sau de executant al proiectului;

e) sunt îndeplinite alte condiții privind conflictul de interese sau incompatibilitatea.

ARR are în vedere îmbunătățirea continuă a practicilor de gestionare a siguranței rețelei rutiere pe baza creșterii capacității administrative, adoptării, dezvoltării și perfecționării procedurilor auditului de siguranță rutieră, revizuirii și dezvoltării carierei profesionale a auditorilor de siguranță rutieră.

În scopul perfecționării continue a procedurilor de lucru în materie de siguranță rutieră, ARR cooperează la nivel național și internațional cu instituții și organisme cu experiență și atribuții relevante în domeniu.

Organizațiile neguvernamentale reprezentative care activează în domeniul siguranței rutiere pot fi consultate cu privire la chestiuni legate de aspectele tehnice ale siguranței. Secțiunea a 9-aCrearea unei baze de date la nivelul ARR privind informații despre siguranța rețelei rutiere naționale