Metodologia din 25 mai 2012

Exploatarea capacităților de transport desemnează operațiunile și activitățile desfășurate de titularul licenței pentru și/sau în legătură cu întreținerea, repararea, verificarea, asigurarea securității în funcționare a capacității de transport și altele asemenea.

Exploatarea capacităților de transport se referă la toate sarcinile ce îi revin operatorului licențiat privind operarea și întreținerea sistemului de transport și pentru asigurarea funcționării acestuia în condiții de siguranță, inclusiv înlocuirea conductelor magistrale și a instalațiilor și echipamentelor aferente, odată ce acestea au atins durata lor tehnică și economică de viață.

Utilizarea sistemului de transport desemnează ansamblul de activități și operațiuni desfășurate de titularul licenței de transport pentru sau în legătură cu:

a) preluarea gazelor naturale din perimetrele de producție, de înmagazinare subterană și din import;

b) vehicularea gazelor naturale prin intermediul sistemului de transport, între punctele de delimitare ale sistemului de transport;

c) predarea gazelor naturale în punctele de livrare sau la export;

d) măsurarea cantităților de gaze naturale în punctele de delimitare;

e) citirea contoarelor/echipamentelor și/sau sistemelor de măsurare.

Utilizarea sistemului de transport, pe lângă acțiunile și operațiunile descrise la alineatul precedent, înglobează și activitățile și operațiunile desfășurate de operatorul licențiat pentru sau în legătură cu încheierea și derularea contractelor pentru prestarea serviciilor de transport, precum și toate relațiile cu clienții derivate din prestarea acestor servicii, iar cheltuielile aferente sunt recunoscute în veniturile operatorului licențiat.

Exploatarea capacităților de înmagazinare subterană desemnează operațiunile și activitățile desfășurate de titularul licenței pentru și/sau în legătură cu întreținerea, repararea, verificarea, asigurarea securității în funcționare a capacității de înmagazinare și altele asemenea.

Exploatarea capacităților de înmagazinare subterană se referă la toate sarcinile ce îi revin operatorului licențiat privind operarea și întreținerea sistemului de înmagazinare subterană și pentru asigurarea funcționării acestuia în condiții de siguranță, inclusiv repararea sondelor și/sau înlocuirea instalațiilor și echipamentelor aferente din subteran sau de suprafață.

Utilizarea capacităților de înmagazinare subterană desemnează operațiunile și activitățile desfășurate de titularul licenței pentru și/sau în legătură cu:

a) injecția gazelor naturale în depozitul subteran;

b) depozitarea și gestionarea cantităților de gaze naturale din depozitul subteran;

c) extracția gazelor naturale din depozitul subteran.

Utilizarea sistemului de înmagazinare subterană, pe lângă acțiunile și operațiunile descrise la alineatul precedent, înglobează și activitățile, și operațiunile desfășurate de operatorul licențiat pentru sau în legătură cu încheierea și derularea contractelor pentru prestarea serviciilor de înmagazinare subterană, precum și toate relațiile cu clienții derivate din prestarea acestor servicii, iar cheltuielile aferente sunt recunoscute în veniturile operatorului licențiat.

Tranzitul gazelor naturale desemnează ansamblul de activități și operațiuni desfășurate de titularul licenței de tranzit pentru sau în legătură cu transportul prin sistemul național de transport și/sau prin conducte magistrale, peste teritoriul României, al gazelor naturale provenite din alt stat și destinate unui stat terț.

Activitatea de tranzit realizată prin sistemul național de transport este inclusă în activitatea de transport definită în secțiunea 1 "Transportul gazelor naturale".

Pentru activitatea de tranzit realizat prin sisteme de transport sau prin conducte magistrale dedicate, destinate exclusiv acestei activități, prezenta metodologie nu se aplică. Metodologia de stabilire a tarifului de transport, contractul-cadru de transport și/sau alte reglementări specifice transportului gazelor naturale prin conducte magistrale dedicate (tranzitul gazelor naturale) vor fi aprobate de ANRE, având la bază propunerile înaintate de operatorul sistemului național de transport.

Exploatarea capacităților de distribuție desemnează operațiunile și activitățile desfășurate de titularul licenței pentru și/sau în legătură cu întreținerea, repararea, verificarea, asigurarea securității în funcționare a capacităților de distribuție și altele asemenea.

Exploatarea capacităților de distribuție se referă la toate sarcinile ce îi revin operatorului licențiat privind operarea și întreținerea sistemului de distribuție și pentru asigurarea funcționării acestuia în condiții de siguranță, inclusiv înlocuirea conductelor de distribuție și a instalațiilor și echipamentelor aferente.

Utilizarea sistemului de distribuție desemnează ansamblul de activități și operațiuni desfășurate de titularul licenței de distribuție pentru sau în legătură cu:

a) preluarea gazelor naturale din perimetrele de producție, din sistemele de transport sau direct din import;

b) vehicularea gazelor naturale prin intermediul sistemului de distribuție, între punctele de delimitare ale sistemului de distribuție;

c) livrarea gazelor naturale la consumatorul final sau la un alt distribuitor;

d) măsurarea cantităților de gaze naturale preluate/livrate;

e) citirea contoarelor/echipamentelor și/sau sistemelor de măsurare.

Utilizarea sistemului de distribuție, pe lângă acțiunile și operațiunile descrise la alineatul precedent, înglobează și activitățile și operațiunile desfășurate de operatorul licențiat pentru sau în legătură cu încheierea și derularea contractelor pentru prestarea serviciilor de distribuție, precum și toate relațiile cu clienții derivate din prestarea acestor servicii, iar cheltuielile aferente sunt recunoscute în veniturile operatorului licențiat.

Furnizarea reglementată a gazelor naturale desemnează ansamblul de activități și operațiuni desfășurate pentru sau în legătură cu:

a) achiziția gazelor naturale;

b) comercializarea gazelor naturale către consumatorii finali, pe baza unor contracte-cadru de furnizare și la preț reglementat;

c) relațiile cu clienții, determinate de încheierea și derularea contractelor de furnizare.

Pentru consumatorii care nu încheie un contract de cumpărare a gazelor naturale cu clauze și preț negociat și aleg astfel să rămână parte într-un contract comercial încheiat în baza contractului-cadru pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, furnizarea se va realiza la prețurile reglementate de ANRE în conformitate cu prezenta metodologie.

Pentru primul an al fiecărei perioade de reglementare se calculează, pentru fiecare activitate reglementată și pentru fiecare titular de licență, venitul total aferent primului an al perioadei de reglementare.

Venitul total aferent primului an al perioadei de reglementare include venitul de bază care reprezintă venitul reglementat în primul an al perioadei de reglementare și costurile preluate direct aferente.

Venitul aferent anului "i" al perioadei de reglementare (x), recunoscut de către ANRE, acoperă costurile aflate sub controlul managementului titularului de licență [reprezentând venitul reglementat, așa cum este definit la art. 28 alin. (1), și costurile care nu sunt sub controlul managementului titularului de licență (reprezentând costurile preluate directe, așa cum sunt definite la art. 28 alin. (2)]. Venitul aferent anului "i" al perioadei de reglementare [x] se determină astfel:

a) în cazul activității de transport, respectiv de înmagazinare subterană, la nivelul veniturilor totale, cu următoarea formulă:

VA(t,ds)[x]i = VT(t,ds)[x]i = VRT(t,ds)[x]i + CST(t,ds)[x]i,

unde:

VA(t,ds)[x]i reprezintă venitul în anul "i" al perioadei de reglementare [x], pentru activitatea de transport, respectiv pentru activitatea de înmagazinare subterană;

VT(t,ds)[x]i reprezintă venitul total în anul "i" al perioadei de reglementare [x], pentru activitatea de transport, respectiv pentru activitatea de înmagazinare subterană;

VRT(t,ds)[x]i reprezintă venitul reglementat total în anul "i" al perioadei de reglementare [x], pentru activitatea de transport, respectiv pentru activitatea de înmagazinare subterană;

CST(t,ds)[x]i reprezintă costurile totale preluate direct în anul "i" al perioadei de reglementare [x], pentru activitatea de transport, respectiv pentru activitatea de înmagazinare subterană;

b) în cazul activității de distribuție, respectiv de furnizare reglementată, la nivelul veniturilor unitare, cu următoarea formulă:

VA(d,fr)[x]i = VU(d,fr)[x]i = VRU(d,fr)[x]i + CSU(d,fr)[x]i,

unde:

VA(d,fr)[x]i reprezintă venitul unitar în anul "i" al perioadei de reglementare [x], pentru activitatea de distribuție, respectiv pentru activitatea de furnizare reglementată;

VU(d,fr)[x]i reprezintă venitul total unitar în anul "i" al perioadei de reglementare [x], pentru activitatea de distribuție, respectiv pentru activitatea de furnizare reglementată;

VRU(d,fr)[x]i reprezintă venitul reglementat unitar în anul "i" al perioadei de reglementare [x], pentru activitatea de distribuție, respectiv pentru activitatea de furnizare reglementată;

CSU(d,fr)[x]i reprezintă costurile unitare preluate direct în anul "i" al perioadei de reglementare [x], pentru activitatea de distribuție, respectiv pentru activitatea de furnizare reglementată.

Venitul aferent anului "i" al perioadei de reglementare [x] stă la baza determinării tarifelor pentru anul "i" al perioadei de reglementare [x], pe care titularii de licență sunt îndreptățiți să le practice în contractele de prestare a serviciilor de transport, de înmagazinare subterană sau de distribuție, respectiv a prețurilor finale reglementate pentru activitatea de furnizare reglementată.

Venitul de bază acoperă costurile titularului de licență necesare desfășurării, într-o manieră prudentă, a activității reglementate în primul an al perioadei de reglementare. Costurile sunt recunoscute de ANRE în conformitate cu principiile și regulile din prezenta metodologie.

În venitul de bază nu sunt incluse costurile preluate direct.

Formula generală pentru calculul venitului de bază în primul an al perioadei de reglementare, pentru oricare titular de licență și/sau activitate reglementată, este următoarea:

VB[o] = OPEX[o] + RoR * RAB[o] + AR[o] + DV[o],

unde:

VB[o] reprezintă venitul de bază, calculat ca venit total necesar titularului de licență în primul an al perioadei de reglementare;

OPEX[o] reprezintă cheltuielile operaționale totale ale titularului de licență estimate pentru primul an al perioadei de reglementare;

RoR reprezintă rata reglementată a rentabilității, recunoscută de ANRE pentru fiecare activitate reglementată;

RAB[o] reprezintă valoarea reglementată a activelor reprezentând valoarea imobilizărilor corporale și necorporale la începutul primului an al perioadei de reglementare, inclusiv capitalul de lucru, recunoscută de ANRE;

AR[o] reprezintă amortizarea reglementată a imobilizărilor corporale și necorporale, recunoscută de ANRE pentru primul an al perioadei de reglementare;

DV[o] reprezintă componentă de redistribuire între titularul de licență și consumatori a sporului de eficiență economică realizată pe parcursul precedentei perioade de reglementare. Pentru prima perioadă de reglementare această valoare a fost nulă.

În primul an al fiecărei perioade de reglementare, venitul reglementat se determină pe baza venitului de bază VB[x]1 după următoarele relații de calcul:

a) în cazul activității de transport, respectiv de înmagazinare subterană, venitul reglementat total aferent activității de transport, respectiv de înmagazinare subterană, este egal cu venitul de bază calculat pentru respectiva activitate, conform art. 34 alin. (1), astfel:

VRT(t,ds)[x]1 = VB(t,ds)[x]1,

unde:

VRT(t,ds)[x]1 reprezintă venitul reglementat total în primul an "i = 1" al perioadei de reglementare [x], pentru activitatea de transport, respectiv pentru activitatea de înmagazinare subterană;

VB(t,ds)[x]1 reprezintă venitul de bază aferent activității de transport, respectiv de înmagazinare subterană, calculat potrivit art. 34 alin. (1) și celorlalte prevederi ale metodologiei, pentru perioada de reglementare [x];

b) în cazul activităților de distribuție, respectiv de furnizare reglementată, venitul reglementat unitar este egal cu venitul de bază calculat pentru respectiva activitate, conformart. 34 alin. (1), împărțit la cantitatea totală de gaze naturale estimată a fi distribuită, respectiv furnizată în primul an al perioadei de reglementare:

VRU(d, fr)[x]1 = VB(d, fr)[x]1/Q(d, fr)[x]1,

unde:

VRU(d, fr)[x]1 reprezintă venitul reglementat unitar în primul an "i = 1" al perioadei de reglementare [x], pentru activitatea de distribuție, respectiv de furnizare reglementată;

VB(d, fr)[x]1 reprezintă venitul de bază aferent activității de distribuție, respectiv de furnizare reglementată, calculat potrivit art. 34 alin. (1) și celorlalte prevederi ale metodologiei, pentru perioada de reglementare [x];

Q(d, fr)[x]1 reprezintă cantitatea de gaze naturale estimată a fi distribuită, respectiv a fi furnizată în regim reglementat, în primul an "i = 1" al perioadei de reglementare [x], măsurată la consumator, fără a fi incluse consumurile tehnologice ale operatorului sistemului de distribuție.

Cantitatea de gaze naturale estimată a fi distribuită, respectiv a fi furnizată în regim reglementat, în primul an "i = 1" al perioadei de reglementare [x], se fundamentează de către operatorul licențiat de distribuție, respectiv de către titularul de licență care realizează furnizarea reglementată. Prognoza privind cantitățile estimate și fundamentarea acesteia se înaintează ANRE odată cu înaintarea fundamentărilor privind stabilirea venitului de bază [conform art. 127 alin. (1)]. Estimarea cantităților se realizează în condițiile standard de presiune, temperatură și de calitate a gazelor naturale prevăzute în

Ordinul președintelui ANRE nr. 62/2008 , cu modificările ulterioare.

ANRE are dreptul să ceară sau să propună revizuirea prognozelor înaintate, urmând ca în calculul venitului reglementat unitar - VRU(d,fr)[x]1, cantitatea de gaze naturale - Q(d,fr)[x]1 să se stabilească de comun acord cu titularul de licență.

Elementele care definesc venitul de bază, pentru oricare dintre perioadele de reglementare, se determină conform regulilor stabilite prin prezenta metodologie și sunt recunoscute de ANRE la fundamentarea venitului de bază numai în măsura în care respectă aceste reguli.

Începând cu a treia perioadă de reglementare, pentru operatorii care desfășoară activități de transport, înmagazinare subterană sau distribuție a gazelor naturale, ANRE poate lua în considerare la stabilirea venitului de bază și a venitului reglementat total, respectiv a venitului reglementat unitar investițiile estimate a se realiza în fiecare an al perioadei de reglementare, pe baza planului de investiții avizat de ANRE.

Sporurile anuale de eficiență economică, determinate conform art. 36, vor fi păstrate de acesta pentru o perioadă de 5 ani, începând cu anul în care au fost obținute.

Actualizarea sporurilor de eficiență economică realizate de titularul de licență în fiecare an al perioadei de reglementare se realizează în mod similar cu modalitatea de actualizare a veniturilor amânate.

Prin excepție de la alin. (1), pentru cea de a doua perioadă de reglementare, sporurile de eficiență obținute din desfășurarea activităților reglementate determinate pentru fiecare an al celei de-a doua perioade de reglementare vor fi cumulate la sfârșitul acestei perioade, iar valoarea rezultată va fi compensată cu valoarea veniturilor amânate recunoscute de ANRE pentru cea de a doua perioadă de reglementare. Modalitatea și perioada de recuperare a eventualelor diferențe rezultate din procesul de compensare vor fi stabilite cu fiecare titular de licență.

Veniturile amânate reprezintă diferența dintre valoarea venitului pe care un titular de licență este îndreptățit să îl realizeze anual pentru desfășurarea unei activități reglementate, într-o manieră prudentă, conform prevederilor prezentei metodologii, și valoarea venitului realizat prin aplicarea tarifelor și prețurilor în vigoare în anul de reglementare. Se consideră venit amânat și valoarea rezultată ca diferență între costurile de achiziție determinate pe baza sumei fixe unitare estimate de ANRE pentru acoperirea costurilor legate de achiziția gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activității de furnizare reglementată și costurile cu achiziția gazelor efectiv realizate și recunoscute conform prezentei metodologii operatorului care realizează furnizarea reglementată pentru anul respectiv.

Suma fixă unitară - CUG(fr) pentru acoperirea costurilor de achiziție a gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activității de furnizare reglementată se determină de către ANRE la începutul fiecărui trimestru/an al perioadei de reglementare. Cantitățile ce sunt luate în calcul sunt cele destinate exclusiv furnizării în regim reglementat.

La calculul sumei fixe unitare, costurile aferente gazelor naturale din depozite, ca marfă, sunt incluse în costurile generale de achiziție a gazelor naturale din import sau din intern, în funcție de originea lor. Cantitățile de gaze naturale transportate se referă atât la cantitățile de gaze naturale ce sunt transportate direct (fără a mai fi înmagazinate) de la producători sau din import la utilizatori, cât și la cantitățile transportate pentru aceștia provenind din depozitele subterane.

Termenii formulei generale de calcul a CUG(fr) se determină astfel:

a) costul gazelor naturale din import:

r

Q(fr)[imp] * P[imp] = f2Σ (q[v](fr)[imp] * P[v][imp]),

v=1

unde:

q[v](fr)[imp] reprezintă cantitatea de gaze naturale achiziționate din import provenind din contractul de import [v], destinată furnizării reglementate, fie că aceste cantități sunt livrate direct utilizatorilor, pe măsură ce sunt importate, fie că sunt extrase dintr-un depozit de înmagazinare subterană în care au fost stocate anterior livrării;

P[v][imp] reprezintă prețul unitar, exprimat în lei/MWh, aferent fiecărei cantități q[v](fr)[imp].

Prețul unitar P[v][imp] luat în calcul la determinarea costului gazelor naturale din import este considerat în condiții de livrare DAF România, cu toate taxele și comisioanele vamale, precum și comisionul importatorului incluse.

Costul transportului pe parcursul extern, precum și orice alte taxe, alte obligații legale și/sau alte costuri de orice natură implicate de acest transport sunt considerate incluse în prețul de import.

Costul transportului pe parcursul intern, precum și orice alte taxe, alte obligații legale și/sau alte costuri de orice natură implicate de acest transport nu sunt considerate incluse în prețulunitar P[v][imp] și sunt recunoscute în măsura în care există obligația legală de plată a acestora și/sau sunt realizate în mod prudent și rezonabil;

b) costul gazelor naturale din producția internă:

t

Q(fr)[int] * P[int] = f2Σ (q(fr)[w][int] * P[w][int]),

w=1

unde:

q(fr)[w][int] reprezintă cantitatea de gaze naturale achiziționată din producția internă provenind din contractul [w], destinată furnizării reglementate, fie că aceasta este livrată direct utilizatorilor, pe măsură ce producătorii le injectează în sistemul național de transport/sistemul de distribuție, fie că este extrasă dintr-un depozit de înmagazinare subterană în care a fost stocată anterior livrării;

p[w][int] reprezintă prețul unitar, exprimat în lei/MWh, aferent fiecărei cantități q[w](fr)[int].

Prețul unitar p[w][int] luat în calcul la determinarea costului gazelor naturale din producția internă este considerat la robinetul de ieșire din stația/panoul de măsurare al producătorului.

Costul transportului în și/sau între perimetrele de exploatare, precum și orice alte taxe, alte obligații legale și/sau alte costuri de orice natură implicate de acest transport, inclusiv uscarea, tratarea și/sau comprimarea gazelor naturale, precum și/sau orice alte operațiuni efectuate de producător pentru sau în legătură cu producția și livrarea acestora până la robinetul de ieșire din stația/panoul de măsurare al producătorului, sunt considerate incluse în preț.

Costul transportului de la stația/panoul de măsurare al producătorului până la robinetul de ieșire din stația de reglare-măsurare-predare la consumator/operatorul sistemului de distribuție, precum și orice alte taxe, alte obligații legale și/sau alte costuri de orice natură implicate de acest transport nu sunt considerate incluse în prețul unitar p[w][int] și sunt recunoscute în măsura în care există obligația legală de plată a acestora și/sau sunt realizate în mod prudent și rezonabil;

c) costul transportului gazelor naturale destinate furnizării în regim reglementat:

r

t

Q(fr)[t] * T[t] = f2Σ (q(fr)[v][imp] * T[t][v]) + Σ (q(fr)[w][int] * T[t][w]),

v=1

w=1

unde:

T[t][v] și T[t][w] reprezintă tarifele reglementate pentru serviciile de transport, corespunzătoare cantităților de gaze naturale din import q(fr)[v][imp], respectiv din producția internă q(fr)[w][int] estimate a fi transportate;

q(fr)[v][imp] reprezintă cantitatea de gaze naturale achiziționată din import, provenind din contractul de import [v], destinată furnizării reglementate, fie că aceste cantități sunt livrate direct utilizatorilor, pe măsură ce sunt importate, fie că sunt extrase dintr-un depozit de înmagazinare subterană în care au fost stocate anterior livrării;

q(fr)[w][int] reprezintă cantitatea de gaze naturale achiziționată din producția internă provenind din contractul [w], destinată furnizării reglementate, fie că aceste cantități sunt livrate direct utilizatorilor, pe măsură ce producătorii le injectează în sistemul național de transport, fie că sunt extrase dintr-un depozit de înmagazinare subterană în care au fost stocate anterior livrării;

d) costul serviciilor de înmagazinare a gazelor naturale, destinate furnizării în regim reglementat:

r

t

Q(fr)[ds] * T[ds] = f2Σ % q(fr)[v][imp] * T[ds][v] + Σ % q(fr)[w][int] * T[ds][w],

v=1

w=1

unde:

T[ds][v] și T[ds][w] reprezintă tarifele pentru serviciile de înmagazinare subterană aferente unei părți din cantitățile de gaze naturale din import q(fr)[v][imp], respectiv din producția internă q(fr)[w][int], estimate a fi extrase din depozitele subterane în vederea furnizării reglementate;

% q(fr)[v][imp] reprezintă cota-parte din cantitatea de gaze naturale din import provenind din contractul de import [v], destinată furnizării reglementate, estimată a fi stocată în depozitele de înmagazinare subterană;

% q(fr)[w][int] reprezintă cota-parte din cantitatea de gaze naturale din producția internă provenind din contractul [w], destinată furnizării reglementate, estimată a fi stocată în depozitele de înmagazinare subterană.

Suma fixă unitară - CUG(fr), stabilită la începutul fiecărui trimestru/an al perioadei de reglementare pentru acoperirea costurilor legate de achiziția gazelor naturale, va putea fi recalculată de ANRE pe parcursul anului, în situația în care modificări ale prețurilor gazelor naturale din producția internă sau din import, respectiv ale tarifelor reglementate, induc o variație mai mare de +/- 5% a sumei fixe unitare.

Suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor legate de achiziția gazelor naturale se estimează pentru fiecare trimestru/an al perioadei de reglementare, anterior începerii acestuia, pe baza următoarelor elemente:

a) prognoza privind cererea totală de gaze naturale, cererea consumatorilor finali aferentă activității de furnizare reglementată;

b) prognoza privind structura surselor de gaze naturale din producția internă și din import, necesare acoperirii cererii totale;

c) prognoza privind partea din cantitățile de gaze naturale destinate revânzării în cadrul activității de furnizare reglementată ce urmează a fi transportată și/sau înmagazinată;

d) prognoza privind evoluția prețurilor de achiziție a gazelor naturale din import, inclusiv comisioanele vamale și altele asemenea;

e) prognoza privind evoluția prețurilor de achiziție a gazelor naturale din producția internă, în corelare cu politica energetică a României;

f) tarifele pentru serviciile de transport și înmagazinare subterană.

Suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor legate de achiziția gazelor naturale nu include accize, acestea fiind calculate și înscrise distinct în factura fiscală, în conformitate cu prevederile legale.

Prognozele privind structura surselor de gaze naturale din producția internă și din import, care stau la baza estimăriisumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor legate de achiziția gazelor naturale, menționate la alin. (1) lit. b), se elaborează distinct de către ANRE, începând cu data de 1 iulie 2011, după cum urmează:

a) pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice destinată consumului populației;

b) pentru consumatorii noncasnici de gaze naturale, cu excepția producătorilor de energie termică, pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare și în centralele termice care este destinată consumului populației.

Începând cu data de 1 iulie 2011, corespunzător fiecărei structuri de amestec import-intern, ANRE stabilește sumele fixe unitare CUG(fr), conform prevederilor prezentei metodologii.

Formula generală de calcul al sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor legate de achiziția gazelor naturale, destinate revânzării în cadrul activității de furnizare reglementată, este următoarea:

Q(fr)[imp] * P[imp] + Q(fr)[int] * P[int] + Q(fr)[t] * T[t] + Q(fr)[ds] * T[ds]

CUG(fr) = -------------------------------------------------------------------------------,

Q(fr)[imp] + Q(fr)[int]

unde:

Q(fr)[imp] reprezintă cantitatea trimestrială/anuală de gaze naturale din import;

Q(fr)[int] reprezintă cantitatea trimestrială/anuală de gaze naturale din producția internă;

Q(fr)[t] reprezintă cantitatea trimestrială/anuală de gaze naturale transportată;

Q(fr)[ds] reprezintă cantitatea trimestrială/anuală de gaze naturale înmagazinată în depozite subterane;

P[imp] reprezintă prețul mediu ponderat de import;

P[int] reprezintă prețul mediu ponderat al producției interne;

T[t] reprezintă tariful reglementat pentru serviciile de transport;

T[ds] reprezintă tariful reglementat pentru serviciile de înmagazinare subterană.

Cantitățile de gaze naturale Q(fr)[imp] și Q(fr)[int] sunt cantitățile ce urmează a fi furnizate consumatorilor finali în regim reglementat.

Venitul reglementat este ajustat anual, pentru fiecare an al oricărei perioade de reglementare, cu excepția primului an [i = 1], cu următoarea formulă generală:

VR(t,ds,d,fr)[i] = VR(t,ds,d,fr)[i-1] * [1+ RI - X(t,ds,d,fr)],

unde:

VR(t,ds,d,fr)[i] reprezintă venitul reglementat în anul "i" al oricărei perioade de reglementare;

VR(t,ds,d,fr)[i-1] reprezintă venitul reglementat în anul "i-1" al oricărei perioade de reglementare;

RI reprezintă rata inflației estimată de către Comisia Națională de Prognoză pentru anul "i";

X(t,ds,d,fr) reprezintă rata de creștere a eficienței economice a activității, stabilită la începutul perioadei de reglementare distinct pentru fiecare activitate și pentru fiecare titular de licență. În prima perioadă de reglementare, valoarea X(t,ds,d,fr) = 0 pentru toți titularii de licență.

În cadrul perioadei de reglementare, ANRE aplică anual formule de ajustare a veniturilor titularilor de licență care desfășoară activități reglementate, după cum urmează:

a) în cazul activității de transport, respectiv de înmagazinare subterană, ajustarea se realizează la nivelul venitului reglementat total aferent activității de transport, respectiv de înmagazinare subterană, cu următoarea formulă:

VRT(t, ds)[i] = VRT(t,ds)[i-1] * [1+ RI - X(t,ds)],

unde:

VRT(t,ds)[i] reprezintă venitul reglementat total în anul "i" al perioadei de reglementare, pentru activitatea de transport, respectiv de înmagazinare subterană;

VRT(t,ds)[i-1] reprezintă venitul reglementat total în anul "i-1" al perioadei de reglementare, pentru activitatea de transport, respectiv de înmagazinare subterană;

RI reprezintă rata inflației estimată de către Comisia Națională de Prognoză pentru anul "i";

X(t,ds) reprezintă rata de creștere a eficienței economice a activității de transport, respectiv de înmagazinare subterană, stabilită la începutul perioadei de reglementare distinct pentru fiecare activitate și pentru fiecare operator licențiat. În prima perioadă de reglementare, valoarea X(t,ds) a fost zero pentru toți operatorii licențiați;

b) în cazul activității de distribuție, respectiv de furnizare reglementată, ajustarea se realizează la nivelul venitului reglementat unitar aferent activității de distribuție, respectiv de furnizare reglementată, cu următoarea formulă:

VRU(d,fr)[i] = VRU(d,fr)[i-1] * [1 + RI - X(d,fr)],

unde:

VRU(d,fr)[i] reprezintă venitul reglementat unitar în anul "i" al perioadei de reglementare, pentru activitatea de distribuție, respectiv de furnizare reglementată;

VRU(d,fr)[i-1] reprezintă venitul reglementat unitar în anul "i-1" al perioadei de reglementare, pentru activitatea de distribuție, respectiv de furnizare reglementată;

RI reprezintă rata inflației estimată de către Comisia Națională de Prognoză pentru anul "i";

X(d,fr) reprezintă rata de creștere a eficienței economice a activității de distribuție, respectiv de furnizare reglementată, stabilită la începutul perioadei de reglementare distinct pentru fiecare activitate și pentru fiecare titular de licență. În prima perioadă de reglementare, valoarea X(d,fr) = 0 pentru toți titularii de licență.

Venitul anual aferent fiecărui an al perioadei de reglementare, cu excepția primului an "i = 1" se determină cu următoarele formule:

VT(t)[i] = (VRT(t)[i] + CS(t)[i-1, realizat]) + CE(t)[i] + DeltaDP(t)[i] + DeltaCS(t)[i-1] + DeltaVRT(t)[i-1] + Delta(inv)(t)[i-1],

unde:

VT(t)[i] reprezintă venitul total în anul "i" al oricărei perioade de reglementare, pentru activitatea de transport;

VRT(t)[i] reprezintă venitul reglementat total în anul "i" al oricărei perioade de reglementare, pentru activitatea de transport;

CS(t)[i-1, realizat] reprezintă costurile preluate direct realizate în anul "i-1";

DeltaCS(t)[i-1] reprezintă diferența dintre costurile preluate direct efectiv realizate în anul "i-1" și cele incluse în venitul total în anul "i-1", conform celor explicitate în art. 118;

CE(t)[i] reprezintă costuri neprevăzute, realizate în anul "i-1", datorate apariției unor factori imprevizibili, externi și în afara controlului operatorului licențiat, explicitate în art. 117. Costurile neprevăzute se determină cu formula:

CE(t)[i] = [1+ RoR(t)] * CE(t)[i-1];

DeltaDP(t)[i] reprezintă diferența dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile operatorului licențiat, pentru plata unor despăgubiri, penalități sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanță al activității, și cea recunoscută pentru anul "i-1". Costurile de această natură se includ în formula de calcul al venitului de bază și în formulele de ajustare anuale, după elaborarea standardelor de performanță specifice. La determinarea valorii DeltaDP(t)[i] vor fi considerate costurile de această natură incluse în venitul de bază, ajustate anual prin formula [1+RI-X(ds)], și costurile estimate pentru anul "i", având în vedere stimularea operatorilor licențiați în reducerea anuală a acestei categorii de costuri. Valoarea procentului de reducere anuală a sumelor recunoscute de către ANRE cu titlu de despăgubiri, penalități sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanță al activității, se stabilește la începutul perioadelor de reglementare;

DeltaVRT(t)[i-1] reprezintă componentă de corecție a venitului reglementat total, calculată ca diferență între venitul reglementat total în anul "i-1" și cel efectiv realizat în același an, ajustată cu rata reglementată a rentabilității capitalului, pe baza formulei:

DeltaVRT(t)[i-1] = [1+RoR(t)] * (VRT(t)[i-1] - VRT(t)[i-1, realizat]);

Delta(inv)(t)[i-1] reprezintă componentă de corecție pentru capitalul investit în anul "i-1"; se calculează astfel:

INVI(t)[i-1]

Delta(inv)(t)[i-1] = INVI(t)[i-1] * RoR(t) + ------------,

n

unde:

INVI(t)[i-1] reprezintă valoarea imobilizărilor corporale și necorporale puse în funcțiune în anul "i-1";

RoR(t) reprezintă rata reglementată a rentabilității în perioada de reglementare, pentru activitatea de transport reglementată;

n reprezintă durata reglementată de amortizare a imobilizărilor corporale și necorporale puse în funcțiune, exprimată în ani.

La ajustarea venitului reglementat în perioada de reglementare valoarea capitalului de lucru recunoscută în cheltuielile de capital ale operatorului licențiat la începutul perioadei de reglementare va fi ajustată cu valoarea provizioanelor constituite pentru riscul de neîncasare a creanțelor comerciale, în limita creanțelor comerciale care, cu toate eforturile managementului operatorilor licențiați, nu au putut fi recuperate din motive obiective, din cauza falimentului clientului în baza unei decizii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă.

Pentru cea de-a doua perioadă de reglementare, valoarea componentei DeltaDP(t)[i], reprezentând diferența dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile operatorului licențiat, pentru plata unor despăgubiri, penalități sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanță al activității, și cea recunoscută pentru anul "i-1", este zero.

Venitul anual aferent fiecărui an al perioadei de reglementare, cu excepția primului an "i = 1", se determină cu următoarele formule:
VT(ds)[i] = (VRT(ds)[i] + CS(ds)[i-1, realizat]) + CE(ds)[i] + DeltaDP(ds)[i] + DeltaCS(ds)[i-1] + DeltaVRT(ds)[i-1] + Delta(inv)(ds)[i-1],
unde:
VT(ds)[i] reprezintă venitul total în anul "i" al oricărei perioade de reglementare, pentru activitatea de înmagazinare subterană;
VRT(ds)[i] reprezintă venitul reglementat total în anul "i" al oricărei perioade de reglementare, pentru activitatea de înmagazinare subterană;
CS(ds)[i-1, realizat] reprezintă costurile preluate direct realizate în anul "i-1";
CE(ds)[i] reprezintă costuri neprevăzute, realizate în anul "i-1", datorate apariției unor factori imprevizibili, externi și în afara controlului operatorului licențiat, explicitate în art. 117. Costurile neprevăzute se determină cu formula:
CE(ds)[i] = [1+ RoR(ds)] * CE(ds)[i-1];
DeltaDP(ds)[i] reprezintă diferența dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile operatorului licențiat, pentru plata unor despăgubiri, penalități sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanță al activității, și cea recunoscută pentru anul "i-1". Costurile de această natură se includ în formula de calcul al venitului de bază și în formulele de ajustare anuale, după elaborarea standardelor de performanță specifice. La determinarea valorii DeltaDP[i](ds) vor fi considerate costurile de această natură incluse în venitul de bază, ajustate anual prin formula [1+RI-X(ds)], și costurile estimate pentru anul "i", având în vedere stimularea operatorilor licențiați în reducerea anuală a acestei categorii de costuri. Valoarea procentului de reducere anuală a sumelor recunoscute de către ANRE cu titlu de despăgubiri, penalități sau altele asemenea rezultând din standardul de performanță al activității se stabilește la începutul perioadelor de reglementare;
DeltaCS(ds)[i-1) reprezintă diferența dintre costurile preluate direct efectiv realizate în anul "i-1" și cele incluse în venitul total în anul "i-1", conform celor explicitate în art. 118;
DeltaVRT(ds)[i-1] reprezintă componentă de corecție a venitului reglementat total, calculată ca diferență între venitul reglementat total în anul "i-1" și cel efectiv realizat în același an, ajustată cu rata reglementată a rentabilității capitalului, pe baza formulei:
DeltaVRT(ds)[i-1] = [1+RoR(ds)] * (VRT(ds)[i-1] - VRT(ds)[i-1, realizat]);
Delta(inv)(ds)[i-1] reprezintă componentă de corecție pentru capitalul investit în anul "i-1"; se calculează astfel:
INVI(ds)[i-1]
Delta(inv)(ds)[i-1] = INVI(ds)[i-1] * RoR(ds) + ─────────────── ,
n
unde:
INVI(ds)[i-1] reprezintă valoarea imobilizărilor corporale și necorporale puse în funcțiune în anul "i-1";
RoR(ds) reprezintă rata reglementată a rentabilității în perioada de reglementare, pentru activitatea de înmagazinare subterană;
n reprezintă durata reglementată de amortizare a imobilizărilor corporale și necorporale puse în funcțiune, exprimată în ani.
La ajustarea venitului reglementat în perioada de reglementare valoarea capitalului de lucru recunoscută în cheltuielile de capital ale operatorului licențiat la începutul perioadei de reglementare va fi ajustată cu valoarea provizioanelor constituite pentru riscul de neîncasare a creanțelor comerciale, în limita creanțelor comerciale care, cu toate eforturile managementului operatorilor licențiați, nu au putut fi recuperate din motive obiective, din cauza falimentului clientului în baza unei decizii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă.

Pentru cea de-a doua perioadă de reglementare, valoarea componentei DeltaDP(ds)[i], reprezentând diferența dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile operatorului licențiat, pentru plata unor despăgubiri, penalități sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanță al activității, și cea recunoscută pentru anul "i-1", este zero.

Venitul anual aferent fiecărui an al perioadei de reglementare, cu excepția primului an "i = 1", se determină cu următoarele formule:
VU(d)[i] = (VRU(d)[i] + CSU(d)[i-1, realizat]) + CEU(d)[i] + DeltaDPU(d)[i] + DeltaCSU(d)[i-1] + DeltaINVU(d)[i-1],
unde:
VU(d)[i] reprezintă venitul unitar în anul "i" al perioadei de reglementare, pentru activitatea de distribuție;
VRU(d)[i] reprezintă venitul reglementat unitar în anul "i" al perioadei de reglementare, pentru activitatea de distribuție;
CSU(d)[i-1, realizat] reprezintă costurile unitare preluate direct realizate în anul "i-1";
CEU(d)[i] reprezintă costuri unitare neprevăzute, realizate în anul "i-1", datorate apariției unor factori imprevizibili, externi și în afara controlului operatorului licențiat, explicitate în art. 117. Costurile unitare neprevăzute se determină cu formula:
CEU(d)[i] = [1+ RoR(d)] * CE(d)[i-1]/Q(d)[i],
unde:
CE(d)[i-1) reprezintă costuri totale neprevăzute, realizate în anul "i-1" din activitatea de distribuție;
Q(d)[i] reprezintă cantitatea de gaze naturale ce urmează a fi distribuită în anul "i";
RoR(d) reprezintă rata reglementată a rentabilității în perioada de reglementare, pentru activitatea de distribuție reglementată;
DeltaDPU(d)[i] reprezintă diferența unitară dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile unitare ale operatorului licențiat pentru plata unor despăgubiri, penalități sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanță în anul "i", și cea recunoscută pentru anul "i-1". Costurile de această natură se includ în formula de calcul al venitului de bază și în formulele de ajustare anuale, după elaborarea standardelor de performanță specifice. La determinarea valorii unitare DeltaDPU(d)[i]) vor fi considerate costurile de această natură incluse în venitul de bază, ajustate anual prin formula [1+RI-X(ds)], și costurile estimate pentru anul "i", având în vedere stimularea operatorilor licențiați în reducerea anuală a acestei categorii de costuri. Valoarea procentului de reducere anuală a sumelor recunoscute de către ANRE cu titlu de despăgubiri, penalități sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanță al activității, se stabilește la începutul perioadelor de reglementare;
DeltaCSU(d)[i-1] reprezintă diferența unitară dintre costurile preluate direct efectiv realizate în anul "i-1" și cele incluse în venitul total în anul "i-1", conform celor explicitate în art. 118;
DeltaINVU(d)[i-1] reprezintă componenta de corecție pentru capitalul investit în anul "i-1", calculată astfel:
INVI(d)[i-1]
DeltaINVU(d)[i-1] = INVI(d)[i-1] * RoR(d) + ─────────────── ,
n
unde:
INVI(d)[i-1] reprezintă valoarea imobilizărilor corporale și necorporale puse în funcțiune în anul "i-1";
RoR(d) reprezintă rata reglementată a rentabilității în perioada de reglementare, pentru activitatea de distribuție reglementată;
n reprezintă durata reglementată de amortizare a imobilizărilor corporale și necorporale puse în funcțiune, exprimată în ani.
Fundamentarea cantităților estimate a fi distribuite Qd[i] se realizează de către operatorul licențiat care realizează distribuția. ANRE are dreptul să ceară sau să propună revizuirea prognozelor înaintate, urmând ca în calculul venitului unitar în anul "i" - VU(d)[i] cantitatea de gaze naturale Qd[i] să se stabilească de comun acord cu operatorul licențiat.
La ajustarea venitului reglementat în perioada de reglementare, valoarea capitalului de lucru recunoscută în cheltuielile de capital ale operatorului licențiat la începutul perioadei de reglementare va fi ajustată cu valoarea provizioanelor constituite pentru riscul de neîncasare a creanțelor comerciale, în limita creanțelor comerciale care, cu toate eforturile managementului operatorilor licențiați, nu au putut fi recuperate din motive obiective, din cauza falimentului clientului în baza unei decizii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă.

Pentru cea de-a doua perioadă de reglementare, valoarea componentei DeltaDPU(ds)[i], reprezentând diferența dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile operatorului licențiat, pentru plata unor despăgubiri, penalități sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanță al activității, și cea recunoscută pentru anul "i-1", este zero.

În situația în care diferența dintre cantitatea estimată și cea efectiv distribuită este substanțial diferită, la ajustarea venitului anual se va include, în limitele acceptate de ANRE, și factorul de ajustare DeltaVU(d)[i-1], calculat după formula următoare:

DeltaVU(d)[i-1] = [1+RI] * (VTU(d)[i-1] - VTU(d)[i-1] * Q(d)[i-1]/Q(d)[i-1, realizat]),

unde:

DeltaVU(d)[i-1] reprezintă diferența unitară de venit datorată variației dintre cantitatea estimată și cea efectiv distribuită în anul "i-1";

RI reprezintă rata inflației estimată de către Comisia Națională de Prognoză pentru anul "i";

VTU(d)[i-1] reprezintă venitul total unitar permis în anul "i-1";

Q(d)[i-1, realizat] reprezintă cantitatea de gaze naturale efectiv distribuită în anul "i-1".

Venitul anual aferent fiecărui an al perioadei de reglementare, cu excepția primului an "i = 1", se determină cu următoarele formule:
VU(fr)[i] = (VRU(fr)[i] + CSU(fr)[i-1, realizat]) + CEU(fr)[i] + DeltaDPU(fr)[i] + DeltaCSU(fr)[i-1] + DeltaINVU(fr)[i-1],
unde:
VU(fr)[i] reprezintă venitul unitar în anul "i" al perioadei de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;
VRU(fr)[i] reprezintă venitul reglementat unitar în anul "i" al perioadei de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;
CSU(fr)[i-1, realizat] reprezintă costurile unitare preluate direct realizate în anul "i-1";
CEU(fr)[i] reprezintă costuri unitare neprevăzute, realizate în anul "i-1", datorate apariției unor factori imprevizibili, externi și în afara controlului titularului de licență, explicitate în art. 117. Costurile unitare neprevăzute se determină cu formula:
CEU(fr)[i] = CE(fr)[i-1]/Q(fr)[i] * [1+ RoR(fr)],
unde:
CE(fr)[i-1] reprezintă costuri totale neprevăzute, realizate în anul "i-1" din activitatea de furnizare reglementată;
Q(fr)[i] reprezintă cantitatea de gaze naturale ce urmează a fi furnizată în mod reglementat în anul "i";
RoR(fr) reprezintă rata reglementată a rentabilității în perioada de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;
DeltaDPU(fr)[i] reprezintă diferența unitară dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile unitare ale titularului de licență pentru plata unor despăgubiri, penalități sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanță în anul "i", și cea recunoscută pentru anul "i-1". Costurile de această natură se includ în formula de calcul al venitului de bază și în formulele de ajustare anuale, după elaborarea standardelor de performanță specifice. La determinarea valorii unitare DeltaDPU(fr)[i] vor fi considerate costurile de această natură incluse în venitul de bază, ajustate anual prin formula [1+RI-X(fr)], și costurile estimate pentru anul "i", având în vedere stimularea titularilor de licență în reducerea anuală a acestei categorii de costuri. Valoarea procentului de reducere anuală a sumelor recunoscute de către ANRE cu titlu de despăgubiri, penalități sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanță al activității, se stabilește la începutul perioadelor de reglementare;
DeltaCSU(fr)[i-1] reprezintă diferența unitară dintre costurile preluate direct efectiv realizate în anul "i-1" și cele incluse în venitul total în anul "i-1", conform celor explicitate în art. 118;
Delta INVU(fr)[i-1] reprezintă componenta de corecție pentru capitalul investit în anul "i-1", calculată astfel:
INVI(fr)[i-1]
DeltaINVU(fr)[i-1] = INVI(fr)[i-1] * RoR(fr) + ─────────────── ,
n
unde:
INVI(fr)[i-1] reprezintă valoarea imobilizărilor corporale și necorporale puse în funcțiune în anul "i-1";
RoR(fr) reprezintă rata reglementată a rentabilității în perioada de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;
n reprezintă durata reglementată de amortizare a imobilizărilor corporale și necorporale puse în funcțiune, exprimată în ani.
Fudamentarea cantităților estimate a fi furnizate în regim reglementat - Q(fr)[i] se realizează de către titularul de licență care realizează furnizarea reglementată. ANRE are dreptul să ceară sau să propună revizuirea prognozelor înaintate, urmând ca în calculul venitului unitar în anul "i" - VU(fr)[i] cantitatea de gaze naturale Q(fr)[i] să se stabilească de comun acord cu titularul de licență.
La ajustarea venitului reglementat în perioada de reglementare valoarea capitalului de lucru recunoscută în cheltuielile de capital ale operatorului licențiat la începutul perioadei de reglementare va fi ajustată cu valoarea provizioanelor constituite pentru riscul de neîncasare a creanțelor comerciale, în limita creanțelor comerciale care, cu toate eforturile managementului operatorilor licențiați, nu au putut fi recuperate din motive obiective, din cauza falimentului clientului în baza unei decizii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă.

Pentru cea de-a doua perioadă de reglementare, valoarea componentei DeltaDPU(fr)[i], reprezentând diferența dintre valoarea maximă recunoscută de ANRE în costurile titularului de licență, pentru plata unor despăgubiri, penalități sau altele asemenea, rezultând din standardul de performanță al activității, și cea recunoscută pentru anul "i-1", este zero.

În situația în care diferența dintre cantitatea estimată și cea efectiv furnizată în mod reglementat este substanțial diferită, la ajustarea venitului anual se va include, în limitele acceptate de ANRE, și factorul de ajustare DeltaVU(fr)[i-1], calculat după formula următoare:

DeltaVU(fr)[i-1] = [1+RI] * (VTU(fr)[i-1] - VTU(fr)[i-1] * Q(fr)[i-1]/Q(fr)[i-1, realizat]),

unde:

DeltaVU(fr)[i-1] reprezintă diferența unitară de venit datorată variației dintre cantitatea estimată și cea efectiv furnizată în mod reglementat în anul "i-1";

RI reprezintă rata inflației estimată de către Comisia Națională de Prognoză pentru anul "i";

VTU(fr)[i-1] reprezintă venitul total unitar permis în anul "i-1";

Q(fr)[i-1] reprezintă cantitatea de gaze naturale estimată a fi furnizată în mod reglementat în anul "i-1";

Q(fr)[i-1, realizat] reprezintă cantitatea de gaze naturale efectiv furnizată în mod reglementat în anul "i-1".

Sistemul tarifar pentru activitatea de transport cuprinde un set de tarife de tipul "intrare-ieșire", stabilite pentru punctele de delimitare la intrarea în sistemul de transport în care se rezervă capacitatea, denumite în continuare puncte de intrare tarifate, și la ieșirea din sistemul de transport în care se rezervă capacitatea, denumite în continuare puncte de ieșire tarifate, precum și pentru utilizarea sistemului.

Metodologia de calcul, în detaliu, precum și structura tarifului de transport de tipul "intrare-ieșire" pentru a treia perioadă de reglementare vor fi aprobate de către ANRE, având la bază propunerea înaintată de către operatorul sistemului național de transport.

Tariful de transport nu acoperă costurile serviciilor auxiliare utilizării sistemului, respectiv costurile generate de activitățile și operațiunile desfășurate de transportator pentru:

a) dispecerizarea cantităților de gaze naturale notificate de utilizatori, prin elaborarea rutelor și aplicarea regimurilor optime de funcționare a sistemului de transport și managementul congestiilor de sistem;

b) asigurarea echilibrului fizic al sistemului de transport și corelarea continuă a intrărilor și ieșirilor de gaze naturale în și din sistem, conform notificărilor utilizatorilor.

Pentru acoperirea costurilor transportatorului generate de desfășurarea activităților descrise la alin. (1) se stabilește tariful de dispecerizare și echilibrare a sistemului de transport.

În prima, precum și în a doua perioadă de reglementare, până la introducerea sistemului de tarifare de tipul "intrare-ieșire" prevăzut la art. 48, tariful pentru serviciile de transport prin Sistemul național de transport este unic și are o structură binomială formată din următoarele componente:

a) RC[t] reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacității în sistemul de transport, exprimată în lei/MWh/h;

b) V[t] reprezintă componenta volumetrică pentru utilizarea sistemului de transport, exprimată în lei/MWh.

Componenta fixă pentru rezervarea capacității în sistemul de transport RC[t] cuantifică costurile fixe legate de dezvoltarea capacității sistemului de transport.

Componenta volumetrică pentru utilizarea sistemului de transport V[t] cuantifică costurile generate de utilizarea sistemului, inclusiv cele generate de realizarea tuturor serviciilor auxiliare utilizării sistemului.

Tariful de transport descris mai sus include și tariful de dispecerizare și echilibrare a sistemului național de transport.

Tarifele de distribuție sunt de tip monom și cuantifică costurile fixe și variabile legate de realizarea activității de distribuție.

Tarifele de distribuție se aplică la cantitățile de gaze naturale distribuite.

Prețurile finale sunt de tip monom și cuantifică costurile fixe și variabile legate de realizarea activității de furnizare în regim reglementat.

Prețurile finale reglementate se aplică la cantitățile de gaze naturale furnizate în regim reglementat.

Prețurile finale reglementate se stabilesc diferențiat pentru fiecare titular de licență de furnizare astfel:

a) pentru societățile comerciale care și-au separat legal activitatea de furnizare de activitatea de distribuție a gazelor naturale prețurile finale reglementate se stabilesc diferențiat pe categorii de consumatori pentru care furnizarea de gaze naturale se face în regim reglementat, amplasați în zonele delimitate unde întreprinderea afiliată deține licența de distribuție a gazelor naturale, în funcție de consumul anual și de tipul sistemelor (transport/distribuție) prin care se realizează furnizarea gazelor naturale;

b) pentru societățile comerciale care nu și-au separat legal activitatea de furnizare de activitatea de distribuție a gazelor naturale prețurile finale reglementate se stabilesc diferențiat pe categorii de consumatori pentru care furnizarea de gaze naturale se face în regim reglementat, amplasați în aria de distribuție deservită în calitate de operator licențiat al sistemului de distribuție, în funcție de consumul anual și de tipul sistemelor (transport/distribuție) prin care se realizează furnizarea gazelor naturale.

Prețurile finale reglementate au următoarea structură:

a) pentru consumatorii finali conectați direct la sistemul de transport:

P[i]x = CUG(fr)[i] + VU(fr)[i]x + DeltaCUG(fr)[i-1],

unde:

P[i]x reprezintă prețul final reglementat, în anul "i" al perioadei de reglementare, pentru categoria "x" de consumatori;

CUG(fr)[i] reprezintă suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor estimate pentru achiziția gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activității de furnizare reglementată, în anul "i";

VU(fr)[i]x reprezintă venitul unitar pentru activitatea de furnizare reglementată în anul "i" al perioadei de reglementare, pentru categoria "x" de consumatori, stabilit în raport cu cantitatea furnizată fiecărei categorii de consumatori;

DeltaCUG(fr)[i-1] reprezintă componentă unitară de corecție pentru diferența dintre suma fixă unitară estimată de ANRE pentru acoperirea costurilor legate de achiziția gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activității de furnizare reglementată, în anul "i-1" și costurile efectiv realizate și recunoscute de ANRE operatorului care realizează furnizarea reglementată pentru anul respectiv. Determinarea acestei valori se face cu următoarea formulă:

DeltaCUG(fr)[i-1] = (CUG(fr)[i-1, realizat] - CUG(fr)[i-1]) * [1+RoR(fr)] * [1+RI]

CUG(fr)[i-1, realizat] reprezintă suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor realizate cu achiziția gazelor naturale, inclusiv a serviciilor aferente, revândute în cadrul activității de furnizare reglementată în anul "i-1". ANRE are dreptul să respingă orice cost (conform art. 96 și 97) care nu a fost realizat într-o manieră prudentă, având în vedere condițiile pieței și informațiile disponibile la data la care au fost încheiate tranzacțiile comerciale care au generat aceste costuri;

CUG(fr)[i-1] reprezintă suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor estimate pentru achiziția gazelor naturale, inclusiv a serviciilor aferente, destinate revânzării în anul "i-1".

RoR(fr) reprezintă rata reglementată a rentabilității în perioada de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

RI reprezintă rata inflației estimată de către Comisia Națională de Prognoză pentru anul "i".

b) pentru consumatorii finali conectați în sistemul de distribuție:

P[i]x = CUG(fr)[i] + VU(fr)x[i] + T(d)[i]x + DeltaCUG(fr)[i-1],

unde:

P[i]x reprezintă prețul final reglementat, în anul "i" al perioadei de reglementare, pentru categoria "x" de consumatori;

CUG(fr)[i] reprezintă suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor estimate pentru achiziția gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activității de furnizare reglementată, în anul "i";

VU(fr)x[i] reprezintă venitul unitar pentru activitatea de furnizare reglementată în anul "i" al perioadei de reglementare, pentru categoria "x" de consumatori, stabilit în raport cu cantitatea furnizată fiecărei categorii de consumatori;

T(d)[i]x reprezintă tariful de distribuție în anul "i", pentru categoria "x" de consumatori;

DeltaCUG(fr)[i-1] reprezintă componentă unitară de corecție pentru diferența dintre suma fixă unitară recunoscută de ANRE pentru acoperirea costurilor legate de achiziția gazelor naturale, inclusiv serviciile aferente, destinate revânzării în cadrul activității de furnizare reglementată, în anul "i-1" și costurile efectiv realizate și recunoscute de ANRE operatorului care realizează furnizarea reglementată pentru anul respectiv. Determinarea acestei valori se face cu următoarea formulă:

DeltaCUG(fr)[i-1] = (CUG(fr)[i-1, realizat] - CUG(fr)[i-1]) * [1+RoR(fr)] * [1+RI],

unde:

CUG(fr)[i-1, realizat] reprezintă suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor realizate cu achiziția gazelor naturale, inclusiv a serviciilor aferente, revândute în cadrul activității de furnizare reglementată în anul "i-1". ANRE are dreptul să respingă orice cost (conform art. 96 și 97) care nu a fost realizat într-o manieră prudentă, având în vedere condițiile pieței și informațiile disponibile la data la care au fost încheiate tranzacțiile comerciale care au generat aceste costuri;

CUG(fr)[i-1] reprezintă suma fixă unitară pentru acoperirea costurilor estimate pentru achiziția gazelor naturale, inclusiv a serviciilor aferente, destinate revânzării în anul "i-1";

RoR(fr) reprezintă rata reglementată a rentabilității în perioada de reglementare, pentru activitatea de furnizare reglementată;

RI reprezintă rata inflației estimată de către Comisia Națională de Prognoză pentru anul "i".

ECR, organizate și conduse conform principiilor și regulilor stabilite de ANRE, sunt distincte de evidențele contabile statutare organizate și conduse conform reglementărilor legale în domeniu și sunt utilizate exclusiv de către titularii de licență și ANRE.

În cazul în care regulile și principiile stabilite de ANRE pentru organizarea și conducerea ECR nu conțin prevederi specifice, se aplică regulile generale din standardele internaționale de contabilitate - IAS.

Titularii de licență sunt obligați să înainteze ANRE anual ECR distincte pentru fiecare dintre activitățile reglementate, elaborate în conformitate cu prezentele principii și reguli.

Formatele ECR sunt stabilite de ANRE și se publică pe site la adresa www.anre.ro

Costurile operaționale (OPEX) includ:

a) cheltuielile cu materiile prime, materialele, altele asemenea;

b) cheltuielile cu energia, combustibilii, apa;

c) consumul tehnologic, calculat conform normelor, normativelor și/sau altor reglementări legale în vigoare;

d) cheltuielile cu personalul - salarii, prime și alte drepturi acordate conform contractului de muncă;

e) cheltuielile cu întreținerea, verificarea și reparațiile curente, realizate în regie proprie sau de către terți; cheltuielile pentru înlocuirea unor părți sau componente ale activelor imobilizate, neamortizate integral conform regulilor privind amortizarea reglementată, dacă prin înlocuire nu se realizează modernizarea, creșterea capacității și/sau a siguranței în funcționare ori prelungirea duratei de viață a respectivului activ imobilizat;

f) alte cheltuieli administrative generale;

g) cheltuielile de reclamă, publicitate, sponsorizare, acțiuni sociale, altele asemenea, în limita de deductibilitate la calculul impozitului pe profit;

h) cheltuielile cu despăgubiri, penalități sau altele asemenea datorate pentru nerespectarea unor clauze contractuale ce se înscriu în standardul de performanță al activității reglementate. Costurile de această natură se includ numai după elaborarea standardelor de performanță specifice;

i) cheltuielile pentru exploatarea conductelor de transport și/sau de distribuție, aflate în proprietatea terților, de natura celor menționate la lit. a)-h).

Costurile operaționale estimate pentru anul de bază vor fi evaluate ținând cont de:

- cheltuielile operaționale înregistrate în anii anteriori;

- evoluția elementelor de cost (materiale, salarii, energie, servicii etc.) sectorial și pe ansamblul economiei;

- creșterea productivității muncii și a eficienței titularului de licență;

- dezvoltarea activității reglementate.

Consumul tehnologic include, în limitele acceptate de ANRE, toate consumurile operatorului, inclusiv pierderile, și diferențele de măsurare, cu excepția consumului energetic (cantitățile de gaze naturale utilizate pentru încălzire, prepararea hranei și a apei calde de către titularul de licență). Diferența dintre costurile aferente consumului tehnologic, realizate anual de operatorul de distribuție/transport/înmagazinare, și costurile estimate și incluse în venitul de bază, la începutul perioadei de reglementare, se va regulariza anual în cadrul perioadei de reglementare, având în vedere și planul de reducere anuală a consumului tehnologic stabilit la începutul perioadei de reglementare, și se va include în formula de ajustare anuală a venitului. ANRE are dreptul de a decide valoarea anuală inclusă în formula de ajustare a diferenței menționate anterior.

În cheltuielile cu personalul vor fi incluse și costurile pentru plăți compensatorii datorate salariaților, ca urmare a restructurării activității titularilor de licență și concedierilor colective, numai în situația în care obiectivele de creștere a eficienței economice a activității, stabilite de către ANRE la începutul perioadei de reglementare prin termenul X al formulelor de ajustare anuală, impun astfel de măsuri. În situația în care, prin aplicarea unor măsuri de restructurare a activității titularilor de licență și concedierilor colective, titularii de licență obțin rate de creștere a eficienței activității economice superioare obiectivelor impuse de ANRE prin termenul X al formulelor de ajustare anuală, astfel de costuri vor fi recunoscute numai în limita necesară atingerii obiectivelor de eficiență economică impuse de ANRE.

Costurile de capital (CAPEX) aferente activității reglementate includ costurile legate de:

a) achiziția sau producția/realizarea imobilizărilor corporale și necorporale;

b) modernizarea, creșterea capacității și/sau a siguranței în funcționare a imobilizărilor corporale și necorporale;

c) prelungirea duratei de viață tehnică și economică inițială;

d) înlocuirea imobilizărilor corporale integral amortizate conform regulilor privind amortizarea reglementată;

e) înlocuirea activelor imobilizate, neamortizate integral, calculate ca diferență între valoarea noului activ și valoarea neamortizată a activului înlocuit, conform regulilor privind amortizarea reglementată, dacă prin înlocuire se realizează modernizarea, creșterea capacității și/sau a siguranței în funcționare sau prelungirea duratei de viață a respectivului activ imobilizat;

f) asigurarea pernei de gaze, în cazul activității de înmagazinare, respectiv cu asigurarea zestrei conductelor, în cazul activităților de transport și de tranzit;

g) în cazul activității de distribuție, cheltuielile pentru racordarea sistemului de distribuție la sistemul de transport; în ECR acestea sunt considerate imobilizări necorporale.

De asemenea, sunt incluse în costuri de capital (CAPEX) următoarele:

a) dobânzile, comisioanele bancare și diferențele de curs valutar aferente creditelor pentru finanțarea imobilizărilor corporale și necorporale puse în funcțiune, dacă nu sunt incluse în valoarea inițială a acestora.

Dobânzile, comisioanele bancare și diferențele de curs valutar, aferente creditelor pentru finanțarea imobilizărilor corporale și necorporale puse în funcțiune, sunt recunoscute în CAPEX dacă creditele pentru care acestea sunt plătite finanțează construcția unor active până la punerea acestora în funcțiune. Aceste sume pot fi incluse în valoarea activului sau pot fi evidențiate separat și capitalizate, pentru a fi incluse în valoarea bazei de active reglementate RAB, la începutul perioadelor de reglementare;

b) capitalul de lucru;

c) concesiunile primite care se reflectă ca imobilizări necorporale atunci când contractul de concesiune stabilește o durată și o valoare determinate pentru concesiune. Amortizarea concesiunii urmează a fi înregistrată pe durata de folosire a acesteia, stabilită potrivit contractului. În cazul în care contractul de concesiune prevede plata unei redevențe/chirii, și nu o valoare amortizabilă, aceste costuri nu sunt de natura costurilor de capital (CAPEX);

d) provizioanele constituite pentru riscul de neîncasare a creanțelor comerciale, în limita creanțelor comerciale care, cu toate eforturile managementului operatorilor licențiați, nu au putut fi recuperate din motive obiective, din cauza falimentului clientului în baza unei decizii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă.

În cea de-a doua perioadă de reglementare, valoarea RAB va include și capitalul de lucru. Capitalul de lucru se referă la capitalul de lucru net, necesar titularului de licență pentru desfășurarea activității curente din perioada de reglementare, pentru o durată medie de 30 de zile calendaristice. Capitalul de lucru net se determină ca fiind a 12-a parte din valoarea veniturilor totale ale operatorului, estimate a fi realizate din activitatea reglementată în primul an al perioadei de reglementare, exclusiv TVA. În cazul activității de furnizare reglementată, veniturile totale ale titularului de licență se calculează pe baza cantităților și a prețurilor reglementate (exclusiv TVA) estimate pentru furnizarea gazelor naturale către segmentul reglementat în primul an al perioadei de reglementare. În situația în care titularul de licență care realizează furnizarea reglementată este integrat cu operatorul sistemului de distribuție, pentru calculul capitalului de lucru net aferent activității de furnizare reglementată, tariful de distribuție inclus în prețul final reglementat nu va fi luat în calcul, astfel încât veniturile totale aferente activității de furnizare reglementată să nu includă și veniturile realizate din activitatea de distribuție, desfășurată concomitent cu activitatea de furnizare reglementată. Stabilirea valorii capitalului de lucru se face la începutul fiecărei perioade de reglementare, corecția între capitalul de lucru net estimat pentru perioada de reglementare și capitalul de lucru din perioada de reglementare anterioară inclus în RAB realizându-se prin termenul Delta(clpn) din formula de determinare a RAB explicitată în art. 103.

Alocarea costurilor fixe între punctele de intrare tarifate și punctele de ieșire tarifate se face proporțional cu costurile de capital implicate de dezvoltarea capacității de transport în aceste puncte și cu poziția particulară a fiecărui punct tarifat în raport cu fluxurile efective de gaze în sistem.

Costurile fixe care nu sunt identificate ca depinzând de capacități și/sau de poziția particulară a fiecărui punct tarifat în raport cu fluxul de gaze considerat în sistemul de transport se alocă proporțional tuturor punctelor tarifate.

Costurile de capital realizate în mod necesar și în condiții de eficiență, potrivit informațiilor disponibile la data la care au fost realizate, dar care în prezent nu mai pot fi integral recuperate din motive obiective și independente de operatorul sistemului de transport, vor fi alocate proporțional tuturor punctelor de intrare tarifate și, respectiv, punctelor de ieșire tarifate.

Alocarea realizată în condițiile alin. (1) se face fără să afecteze diferențierea costurilor fixe, generată de gradul de utilizare a capacităților și de poziția particulară a fiecărui punct tarifat în sistemul de transport.

Costurile fixe reflectă cheltuielile legate de dezvoltarea capacității de înmagazinare subterană, care nu depind de cantitățile înmagazinate, și acoperă amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale ale sistemului de înmagazinare, cheltuielile legate direct de continuitatea în funcționare și menținerea securității în operare a sistemului de înmagazinare, precum și o parte din cheltuielile generale legate de administrarea acestuia.

Costurile fixe se alocă în funcție de capacitatea utilizabilă a depozitului subteran.

Costurile variabile reflectă cheltuielile legate de utilizarea sistemului de înmagazinare și depind de cantitățile efectiv înmagazinate.

Costurile variabile directe se alocă în costuri aferente injecției și costuri aferente extracției gazelor naturale în și din depozitul subteran.

Costurile variabile ce nu pot fi atribuite direct injecției sau extracției gazelor naturale în și din depozitul subteran se alocă egal între cele două etape ale ciclului de înmagazinare.

Activitatea de distribuție

Alocarea costurilor fixe între categoriile de consumatori se face proporțional cu costurile de capital implicate de dezvoltarea capacității de distribuție pentru fiecare categorie și reflectă factorul de sarcină orar al capacității rezervate în sistemul de distribuție, specific fiecărei categorii de consumatori.

Factorul de sarcină orar al capacității rezervate în sistemul de distribuție este calculat ca raport între consumul anual și debitul instalat caracteristic fiecărei categorii de consumatori și reprezintă numărul de ore ce ar fi necesar pentru a prelua întregul consum anual la debitul instalat, conform formulei:

Q[anual]

Nd = ----------- ,

Q(h[max])

în care:

Q[anual] reprezintă volumul consumat anual, determinat statistic pentru o perioadă de cel mult 5 ani;

Q(h[max]) reprezintă debitul instalat, exprimat în MWh.

Costurile fixe se alocă pe categorii de consumatori, invers proporțional cu gradul de uniformitate al consumului de gaze naturale specific fiecărei categorii de consumatori și numărul de consumatori finali din fiecare categorie.

Gradul de uniformitate al consumului de gaze naturale se determină ca raport între vârful de consum și consumul mediu zilnic al categoriei de consumatori, pentru un an mediu, determinat statistic.

Nu sunt recunoscute următoarele costuri:

1. în cadrul costurilor operaționale (OPEX):

a) costurile operaționale prevăzute la art. 72;

b) amenzile, penalitățile și majorările de întârziere pentru neplata în termen a obligațiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fonduri speciale, bugete locale;

c) penalitățile și majorările de întârziere pentru nerambursarea în termen a împrumuturilor;

d) cheltuielile cu despăgubiri, penalități sau altele asemenea rezultând din standardul de performanță, care depășesc limita recunoscută de ANRE;

e) penalitățile, majorările de întârziere la plată și/sau daunele-interese pentru nerespectarea clauzelor contractuale față de furnizori sau prestatorii de servicii;

f) provizioanele de orice natură;

2. în cadrul costurilor de capital (CAPEX):

a) costurile de capital prevăzute la art. 74;

b) valoarea neamortizată a imobilizărilor corporale și necorporale, casate sau cedate terților ori către activitățile nereglementate ale titularului de licență, calculată conform regulilor ANRE;

c) provizioanele de orice natură, cu excepția provizioanelor constituite pentru riscul de neîncasare a creanțelor comerciale, în limita creanțelor comerciale care, cu toate eforturilemanagementului operatorilor licențiați, nu au putut fi recuperate din motive obiective, din cauza falimentului clientului în baza unei decizii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă;

d) cheltuieli de natura costurilor de capital (CAPEX) care nu sunt finanțate din surse proprii;

e) cheltuielile de natura costurilor de capital (CAPEX) efectuate la bunurile aparținând domeniului privat al statului sau autorităților locale, unor terțe persoane fizice și/sau juridice, dacă pentru aceasta nu există temeiuri legale, acorduri și/sau contracte pentru concesionarea, închirierea ori preluarea în exploatare a capacităților.

Pentru bunurile pentru care nu sunt recunoscute costuri de capital nu sunt recunoscute amortizări.

ANRE are dreptul să refuze titularilor de licență recunoașterea unor costuri sau părți din acestea, altele decât cele menționate anterior, care nu au fost efectuate într-o manieră prudentă, având în vedere condițiile și informațiile disponibile la data când acestea au fost efectuate.

În scopul promovării concurenței pe piața gazelor naturale, în situații temeinic justificate, ANRE are dreptul să aplice, la fundamentarea venitului de bază/ajustarea venitului reglementat, metode flexibile de recuperare a veniturilor amânate.

Baza de active reglementate (RAB) reflectă costurile de capital aferente imobilizărilor corporale și necorporale prudent efectuate, necesare desfășurării activității reglementate, și capitalul de lucru, inclusiv provizioanele prevăzute la art. 73 alin. (2) lit. d).

Metoda RAB implicit va fi utilizată pentru a determina valoarea bazei de active reglementate la începutul primei perioade de reglementare. Începând cu cea de-a doua perioadă de reglementare, această metodă nu va mai fi utilizată, determinarea valorii bazei de active reglementate urmând regulile din metodologie pentru toate perioadele de reglementare ulterioare.

Începând cu a doua perioadă de reglementare, determinarea valorii RABn [0], utilizată la calculul venitului de bază, se face cu următoarea formulă:

RABn [0] = RABn-1[0] * [1+RIc] - f2ΣDn-1 + ΣINVn-1 - ΣIEn-1 + Delta(clpn),

unde:

RABn[0] reprezintă valoarea RAB [0] pentru perioada de reglementare "n";

RABn-1[0] reprezintă valoarea RAB [0] pentru perioada de reglementare "n-1";

RIc reprezintă rata cumulată a inflației în perioada de reglementare "n-1";

f2ΣDn-1 reprezintă amortizarea reglementată cumulată în perioada de reglementare "n-1";

f2ΣINVn-1 reprezintă valoarea reglementată cumulată a investițiilor puse în funcțiune în perioada de reglementare "n-1", reflectată în ECR; valoarea cumulată se calculează prin însumarea valorii investițiilor anuale, actualizată cu rata cumulată a inflației, corespunzătoare anului punerii în funcțiune;

f2ΣIEn-1 reprezintă valoarea reglementată cumulată actualizată aferentă imobilizărilor corporale și necorporale scoase din funcțiune în perioada de reglementare "i-1";

Delta(clpn) reprezintă sumele necesare pentru corectarea capitalului de lucru.

Valoarea [1+RIc] reprezintă rata cumulată a inflației în perioada de reglementare și se calculează astfel:

5

[1+RIc] =

PI (1+RIn-1[i,actual]),

i=2

unde:

n = perioada de reglementare curentă;

RI[i, actual] n-1 = rata inflației în anul i al perioadei de reglementare n-1.

Termenul f2ΣDn-1, reprezentând valoarea cumulată a amortizării reglementate în perioada de reglementare "n-1", include:

- amortizarea calculată pe baza valorii RAB la începutul perioadei de reglementare;

- amortizarea aferentă imobilizărilor corporale puse în funcțiune pe parcursul perioadei de reglementare "n-1"; valoarea acestei amortizări este inclusă în formulele de corecție anuală a venitului reglementat (conform art. 44-47) prin termenul INV.

Termenul CLPn din formulă reprezintă corecția pentru capitalul de lucru net.

Pentru activitatea de furnizare reglementată, valoarea RAB aferentă acestei activități va fi ajustată la începutul fiecărei perioade de reglementare, ținând cont și de migrarea efectivă a consumatorilor dinspre piața reglementată spre piața liberă concurențială.

Imobilizările corporale și necorporale incluse în baza activelor reglementate se amortizează conform următoarelor reguli:

a) valoarea imobilizărilor corporale și necorporale, care se supun amortizării în regim reglementat, este cea rezultată din aplicarea metodelor de calcul al RAB;

b) metoda de amortizare utilizată este cea liniară;

c) pentru imobilizările corporale și necorporale puse în funcțiune după începutul primei perioade de reglementare, prin împărțirea valorii reglementate a acestora la duratele reglementate de amortizare.

Duratele reglementate pentru amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale puse în funcțiune după începerea primei perioade de reglementare, precum și durata tehnică și economică rămasă - n[o] pentru calculul amortizării reglementate pentru imobilizările corporale și necorporale incluse în valoarea RAB[o] se regăsesc în anexa nr. 3.

Contravaloarea serviciilor de transport prestate unui utilizator al sistemului de transport se facturează lunar și se determină cu următoarea formulă:

VTt = RC[ti] * CR[ti] * n[hi] + RC[te] * CR[te] * n[he] + V[t] * Q,

unde:

VTt reprezintă valoarea facturii, exclusiv TVA, reprezentând contravaloarea serviciului de transport, exprimată în lei;

RC[ti] reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacității în punctul de intrare tarifat, exprimată în lei/MWh/h;

CR[ti] reprezintă capacitatea rezervată în punctul de intrare tarifat, exprimată în MWh;

n[hi] reprezintă numărul de ore din perioada de facturare, pentru care este rezervată capacitatea în punctul de intrare tarifat;

RC[te] reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacității în punctul de ieșire tarifat, exprimată în lei/MWh/h;

CR[te] reprezintă capacitatea rezervată în punctul de ieșire tarifat, exprimată în MWh;

n[he] reprezintă numărul de ore din perioada de facturare, pentru care este rezervată capacitatea în punctul de ieșire tarifat;

V[t] reprezintă componenta volumetrică pentru utilizarea sistemului de transport, exprimată în lei/MWh;

Q reprezintă cantitatea transportată în perioada de facturare, exprimată în MWh.

Componenta fixă pentru rezervarea capacității în sistemul de transport - RC[ti]/RC[te] din structura tarifului de transport, exprimată în lei/MWh/h, reprezintă suma pe care un utilizator al sistemului trebuie să o plătească operatorului de sistem pentru a avea rezervată o capacitate de un MWh într-un interval continuu de 365 de zile calendaristice.

În situația în care utilizatorul sistemului care a rezervat capacitate în punctul de intrare tarifat este diferit de utilizatorul sistemului care a rezervat capacitate în punctul de ieșire tarifat, facturarea contravalorii serviciilor de transport se realizează astfel:

1. pentru utilizatorul sistemului care a rezervat capacitate în punctul de intrare tarifat:

VTt[i] = RC[ti] * CR[ti] * n[hi] + V[t] * Q,

unde:

VTt[i] reprezintă valoarea totală a facturii, exclusiv TVA, reprezentând contravaloarea serviciului de transport, exprimată în lei;

RC[ti] reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacității în punctul de intrare tarifat, exprimată în lei/MWh;

CR[ti] reprezintă capacitatea rezervată în punctul de intrare tarifat, exprimată în MWh;

n[hi] reprezintă numărul de ore din perioada de facturare, pentru care este rezervată capacitatea în punctul de intrare tarifat;

V[t] reprezintă componenta volumetrică pentru utilizarea sistemului de transport, exprimată în lei/MWh;

Q reprezintă cantitatea injectată în sistemul de transport în perioada de facturare, exprimată în MWh;

2. pentru utilizatorul sistemului care a rezervat capacitate în punctul de ieșire tarifat:

VTt[e] = RC[te] * CR[te] * n[he],

unde:

VTt[e] reprezintă valoarea totală a facturii, exclusiv TVA, reprezentând contravaloarea serviciului de transport, exprimată în lei;

RC[te] reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacității în punctul de ieșire tarifat, exprimată în lei/MWh;

CR[te] reprezintă capacitatea rezervată în punctul de ieșire tarifat, exprimată în MWh;

n[he] reprezintă numărul de ore din perioada de facturare, pentru care este rezervată capacitatea în punctul de ieșire tarifat.

Operatorul sistemului de transport este obligat să asigure egalitatea de mai jos, fără a avea dreptul de a compensa reciproc cei 2 termeni ai sumei:

VTt = VTt[i] + VTt[e]

Contravaloarea serviciilor de înmagazinare prestate unui utilizator al capacității de înmagazinare subterană, pentru un ciclu complet de înmagazinare, se determină cu următoarea formulă:

VTds = RC[ds] * CR[ds] + I[ds] * Q[i] + E[ds] * Q[e],

unde:

VTds reprezintă valoarea totală a facturii, exclusiv TVA, reprezentând contravaloarea serviciului de înmagazinare, exprimată în lei;

RC[ds] reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacității în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare;

CR[ds] reprezintă capacitatea rezervată în depozitul subteran, exprimată în MWh/ciclu complet de înmagazinare;

I[ds] reprezintă componenta volumetrică pentru injecția gazelor naturale în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh;

Q[i] reprezintă cantitatea de gaze naturale injectată în depozitul subteran, exprimată în MWh;

E[ds] reprezintă componenta volumetrică pentru extracția gazelor naturale din depozitul subteran, exprimată în lei/MWh;

Q[e] reprezintă cantitatea de gaze naturale extrasă din depozitul subteran, exprimată în MWh.

Facturarea lunară a contravalorii serviciilor de înmagazinare subterană se determină astfel:
RC[ds] x CR[ds]
VTds[l] = ──────────────── * n[luna] + I[ds] * Q[i] + E[ds] * Q[e],
n[ctr]
unde:
VTds[l] reprezintă valoarea totală lunară a facturii, exclusiv TVA, exprimată în lei;
RC[ds] reprezintă componenta fixă pentru rezervarea capacității în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh/ciclu complet de înmagazinare;
CR[ds] reprezintă capacitatea rezervată în depozitul subteran, exprimată în MWh/ciclu complet de înmagazinare;
n[ctr] reprezintă numărul de zile calendaristice dintre intrarea în vigoare a contractului de înmagazinare și data de finalizare a acestuia;
n[luna] reprezintă numărul de zile calendaristice din lună, respectiv numărul de zile rămase din luna în care contractul de înmagazinare subterană intră în vigoare sau numărul de zile din luna în care contractul de înmagazinare subterană expiră;
I[ds] reprezintă componenta volumetrică pentru injecția gazelor naturale în depozitul subteran, exprimată în lei/MWh;
Q[i] reprezintă cantitatea de gaze naturale injectată în depozitul subteran în luna respectivă, exprimată în MWh;
E[ds] reprezintă componenta volumetrică pentru extracția gazelor naturale din depozitul subteran, exprimată în lei/MWh;
Q[e] reprezintă cantitatea de gaze naturale extrasă din depozitul subteran în luna respectivă, exprimată în MWh.

În situația în care, la finele ciclului de înmagazinare, în depozitul subteran rămân cantități de gaze naturale, altele decât perna de gaze a depozitului, proprietarul acestor cantități este obligat să achite operatorului depozitului contravaloarea rezervării de capacitate pentru noul ciclu de înmagazinare, corespunzător cantităților rămase în depozitul subteran.

Pentru cantitățile de gaze naturale rămase în depozit nu se percepe tarif de injecție, tariful pentru extracția gazelor naturale fiind facturat după scoaterea acestora din depozitul subteran.

Titularii de licență care desfășoară activități reglementate înaintează ANRE fundamentările privind stabilirea venitului de bază cu cel puțin 180 de zile înaintea începerii perioadei de reglementare.

Fundamentările privind stabilirea venitului de bază vor fi însoțite de:

a) toate datele și informațiile necesare pentru susținerea elementelor de fundamentare. Datele și informațiile pentru susținerea elementelor de fundamentare se referă în principal la:

- capacitățile rezervate și volumele vehiculate prin sistemul de transport, respectiv prin sistemul de distribuție, capacitățile rezervate și volumele injectate, stocate și extrase în și din depozitele subterane;

- portofoliul de contracte de achiziție a gazelor naturale din producția internă și din import respectiv pentru serviciile de transport, înmagazinare subterană și/sau de distribuție;

- structura de clienți/consumatori, cu prezentarea caracteristicilor specifice fiecărei categorii (factori de sarcină, consum anual, vârfuri de consum etc.).

Aceste elemente se vor referi atât la realizările din lunile anului de reglementare, anterioare depunerii fundamentărilor, cât și la estimările titularului de licență pentru fiecare an al perioadei de reglementare. Totodată vor fi explicate premisele considerate la estimarea fiecăruia din elementele de fundamentare prognozate.

b) ECR, pentru care se fundamentează venitul de bază. Evidențele contabile reglementate se referă la:

- ECR - realizări din lunile anului de reglementare anterioare depunerii fundamentărilor pentru ultimul an de activitate anterior perioadei de reglementare, cu excepția titularilor nou-licențiați;

- estimarea elementelor pentru anul de bază, în format anexe ECR, împreună cu o prezentare a premiselor considerate la estimarea fiecăruia dintre ele;

- propunerea titularului de licență de alocare a costurilor, pentru calculul prețurilor și/sau tarifelor;

c) propunerile privind rata de creștere a eficienței economice a activității reglementate pentru perioada de reglementare. Propunerile privind rata de creștere a eficienței economice se referă la aprecierea de către titularul de licență a valorii factorului X din formulele de ajustare;

d) propunerile de prețuri și/sau tarife reglementate. Propunerile de prețuri și/sau tarife reglementate vor reflecta structura de prețuri și/sau tarife estimată de către titularul de licență, având în vedere venitul de bază și costurile preluate direct fundamentate de titularul de licență.

În situația în care fundamentările privind stabilirea venitului de bază, înaintate de către titularii de licență din sector, sunt incomplete sau eronate, acestea vor fi completate și/sau modificate, după caz. Perioada de 180 de zile necesară pentru analiza documentației decurge din momentul primirii formei finale completate și/sau modificate a fundamentărilor.

Pe baza fundamentărilor și a propunerilor înaintate și a analizei efectuate, compartimentul de specialitate din cadrul ANRE elaborează un raport cuprinzând propunerile pentru stabilirea:

a) venitului de bază;

b) ratei de creștere a eficienței economice a activității reglementate;

c) prețurilor și/sau tarifelor reglementate.

Pe baza elementelor prezentate, compartimentul de specialitate va analiza și evalua, propunerile înaintate, având dreptul să ceară lămuriri suplimentare.

În situația în care, pe baza informațiilor prezentate și a analizelor efectuate, compartimentul de specialitate consideră necesară ajustarea elementelor de fundamentare, va înainta titularului de licență propunerile de ajustare, astfel încât să se ajungă la un punct de vedere comun asupra:

- venitului de bază, costurilor preluate direct și elementelor de ajustare anuală a venitului reglementat;

- structurii de prețuri și/sau tarife și nivelului acestora.

Dacă nu se poate ajunge la un punct de vedere comun, compartimentul de specialitate are dreptul să decidă asupra elementelor menționate, având obligația ca în raportul întocmit să explice motivele care stau la baza deciziilor luate.

În termen de 7 zile calendaristice de la primirea raportului, Consiliul consultativ al ANRE își exprimă punctele de vedere privind acceptarea sau contestarea acestuia, împreună cu motivarea punctului de vedere.

În cazul în care membrii Consiliului consultativ al ANRE nu își prezintă punctele de vedere în termenul prevăzut la alin. (1), raportul se consideră acceptat.

Pe baza aprobării de către Comitetul de reglementare a raportului prevăzut la art. 131 pct. 1, președintele ANRE emite ordinul privind:

a) stabilirea venitului de bază;

b) stabilirea ratei de creștere a eficienței economice a activității reglementate;

c) aprobarea prețurilor și/sau stabilirea tarifelor reglementate corespunzătoare venitului de bază.

Ordinul președintelui ANRE prevăzut la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Raportul aprobat de către Comitetul de reglementare se comunică operatorului licențiat.

În situația în care Comitetul de reglementare respinge, în tot sau în parte, raportul privind propunerile de stabilire a venitului de bază, a ratei de creștere a eficienței economice a activității reglementate pentru perioada de reglementare, în termen de cel mult 6 luni este elaborat un nou raport.

Membrii Comitetului de reglementare au obligația de a justifica respingerea raportului.

Până la aprobarea noului venit de bază (venitul reglementat) și prețurile și/sau tarifele reglementate în vigoare rămân nemodificate, eventualele venituri nerealizate din această cauză urmând a fi recunoscute odată cu aprobarea noului venit de bază.

Solicitările titularilor de licență pentru ajustarea venitului reglementat aferent unei activități reglementate se înaintează ANRE cu cel puțin 90 de zile anterior începerii anului din perioada de reglementare pentru care se stabilesc aceste venituri.

Solicitările se înaintează împreună cu justificările detaliate.

În situația în care solicitările privind ajustarea venitului de bază, înaintate de către titularii de licență din sector, sunt incomplete sau eronate, acestea vor fi completate și/sau modificate, după caz, urmând ca perioada de 90 de zile necesară pentru analiza documentației să decurgă din momentul primirii formei finale.

În urma analizei, compartimentul de specialitate întocmește un raport pe care îl va comunică operatorului în vederea formulării unui punct de vedere.

În cazul în care nu se poate ajunge la un punct de vedere comun, compartimentul de specialitate are dreptul să decidă asupra elementelor ce vor sta la baza ajustării. Raportul întocmit va conține motivele care au stat la baza deciziilor luate.

În situația în care, ulterior intervalului de timp menționat la art. 135, alin. (1), apar elemente de costuri care nu au fost solicitate, acestea vor fi avute în vedere începând cu următoarea ajustare a venitului reglementat, respectiv cu următoarea stabilire a venitului de bază.

Nu pot fi înaintate solicitări pentru ajustarea venitului reglementat dacă între momentul înaintării solicitării și momentul apariției sau modificării acestor costuri a trecut o perioadă de peste 3 ani.

Pe baza aprobării de către Comitetul de reglementare a raportului prevăzut la art. 137, președintele ANRE emite ordinul privind:

a) stabilirea venitului reglementat;

b) aprobarea prețurilor și/sau stabilirea tarifelor reglementate.

Ordinul președintelui ANRE prevăzut la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Raportul compartimentului de specialitate ANRE, aprobat de către Comitetul de reglementare, se comunică operatorului licențiat.

În situația în care Comitetul de reglementare respinge, în tot sau în parte, raportul privind propunerile de ajustare a venitului reglementat, se elaborează un nou raport în termen de cel mult o lună.

Membrii Comitetului de reglementare au obligația de a justifica respingerea raportului.

Până la stabilirea noului venit reglementat, venitul reglementat și prețurile și/sau tarifele reglementate în vigoare rămân nemodificate, eventualele venituri nerealizate din această cauză urmând a fi recunoscute odată cu aprobarea noului venit reglementat.

În termen de 6 luni de la publicarea prezentei metodologii, compartimentul de specialitate din cadrul ANRE va întocmi, pentru fiecare titular de licență și pentru activitățile reglementate desfășurate, un raport care va conține valoarea veniturilor amânate din a doua perioadă de reglementare și care va fi înaintat spre aprobare Comitetului de reglementare al ANRE.

În situația în care raportul menționat la alin. (1) se respinge, se elaborează un nou raport, care se prezintă spre aprobare Comitetului de reglementare, în termen de cel mult o lună.