Decizia nr. 174/1998

Lucian Mihai - președinte

Costica Bulai - judecător

Constantin Doldur - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Ioan Muraru - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Claudia Miu - magistrat-asistent șef

Pe rol, soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 13 din Legea nr. 76/1992

privind măsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din acțiunea de compensare, regimul plăților agenților economici, prevenirea incapacității de plată și a blocajului financiar, ridicată de Societatea Comercială "Carabi Middle Egypt Internațional" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 5.968/1996 al Tribunalului Municipiului București - Secția comercială într-o cauza civilă privind acțiunea în pretenții introdusă de Societatea Comercială "Promesse" - S.A. din Salonta.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 10 noiembrie 1998 și au fost consemnate în încheierea din aceeași dată, când, având nevoie de timp pentru a delibera, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de 17 noiembrie 1998 și apoi, pentru data de 10 decembrie 1998.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Încheierea din 22 ianuarie 1998 Tribunalul Municipiului București - Secția comercială a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 13 din Legea nr. 76/1992

privind măsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din acțiunea de compensare, regimul plăților agenților economici, prevenirea incapacității de plată și a blocajului financiar, ridicată de Societatea Comercială "Carabi Middle Egypt Internațional" - S.R.L. din București.

Autoarea excepției susține ca dispozițiile

art. 13 din Legea nr. 76/1992

contravin prevederilor art. 41 din Constituție, fiindca restrang "dreptul de a dispune de lucru fie prin înstrăinare, fie prin consumare", prerogativa a dreptului de proprietate. Astfel este îngrădit dreptul de proprietate garantat de Constituție. De asemenea, se mai susține ca exercițiul dreptului de proprietate poate fi restrâns numai în condițiile prevăzute la art. 49 din Constituție și numai dacă se impune, după caz, pentru apărarea siguranței naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor, prevenirea consecințelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav. Enumerarea cazurilor este limitativa, iar ipoteza prevăzută la art. 13 nu se circumscrie între acestea. Se mai arata ca dispozițiile legale sunt atacate pe calea excepției, întrucât ele sunt contrare prevederilor art. 16 din Constituție, "care prevede că toți cetățenii sunt egali în fața legii", pentru ca favorizează "o anumită categorie de persoane juridice, în dăuna restului persoanelor juridice și chiar a instituțiilor și autorităților statale". Afirmând ca "ambele categorii de persoane juridice au drept de gaj general al creditorilor chirografari", dispozițiile legale în discuție "creează un regim mai puțin favorabil pentru marea majoritate a persoanelor juridice".

Instanța de judecată și-a exprimat opinia, în sensul că excepția este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, s-au solicitat puncte de vedere președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul sau de vedere Guvernul precizează ca

Legea nr. 76/1992

a fost abrogată prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar și a pierderilor din economie, aprobată, cu modificări și completări, prin Legea nr. 151/1997. Se arata totodată ca această lege "nu a preluat în textul sau o dispoziție similară celei prevăzute la

art. 13 din Legea nr. 76/1992 , a carei neconstituționalitate s-a invocat", ci a stabilit un sistem nou de evitare a blocajului financiar. În final se susține ca excepția de neconstituționalitate este lipsită de obiect încă de la data invocarii sale, situație care putea fi constatată de instanța judecătorească.

Președinții Camerei Deputaților și Senatului nu au comunicat punctul lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției și ale procurorului, dispoziția legală atacată, raportată la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea este competența să soluționeze excepția cu care a fost sesizată.

Excepția de neconstituționalitate are ca obiect dispozițiile

art. 13 din Legea nr. 76/1992

privind măsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din acțiunea de compensare, regimul plăților agenților economici, prevenirea incapacității de plată și a blocajului financiar. Textul legal criticat are următorul cuprins: "În scopul achitării obligațiilor de plată și evitării extinderii blocajului financiar în economie, consiliile de administrație ale agenților economici aflați în stare de incapacitate de plată sunt obligate ca în cel mult 30 de zile de la apariția acestei situații sa ia, în ordine, următoarele măsuri:

a) analiza cu creditorii a unor posibilități de amânare a datoriilor, asanarea acestora prin concordate, fuziuni sau alte măsuri de ieșire din starea de încetare a plății;

b) analiza cu băncile a posibilităților de reesalonare a scadentei creditelor bancare sau de obținere a unor noi credite;

c) solicitarea amânării cu maximum 60 de zile a plății impozitelor și contribuțiilor datorate bugetului de stat, în condițiile prevăzute de lege;

d) solicitarea obținerii de credite bancare cu garanția Guvernului și aprobarea Parlamentului."

Curtea constata ca prin art. 11 al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 10/1997, aprobată și modificată prin Legea nr. 151/1997, intrata în vigoare la 28 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 28 iulie 1997, a fost abrogată în întregime

Legea nr. 76/1992 . Această lege de modificare nu a preluat în cuprinsul sau o dispoziție similară celei prevăzute la

art. 13 din Legea nr. 76/1992 , ci a stabilit un sistem nou de evitare a blocajului financiar.

De asemenea, Curtea retine ca excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața instanței de judecată la data de 22 ianuarie 1998, deci ulterior datei abrogării

Legii nr. 76/1992 .

Într-o astfel de situație, instanța de judecată trebuia să constate ca dispoziția legală atacată este abrogată și, pe cale de consecința, sa respingă excepția de neconstituționalitate ca inadmisibila, în temeiul dispozițiilor art. 23 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, republicată. Potrivit acestor dispoziții, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unor dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanța, numai dacă acestea se afla în vigoare, iar atunci când excepția este contrară acestor prevederi, instanța de judecată însăși trebuie să o respingă ca inadmisibila.

În consecința, Curtea Constituțională constata că nu se poate exercita controlul de constituționalitate a unei dispoziții legale abrogate și ca se impune respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibila.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 23 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibila excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 13 din Legea nr. 76/1992

privind măsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din acțiunea de compensare, regimul plăților agenților economici, prevenirea incapacității de plată și a blocajului financiar, ridicată de Societatea Comercială "Carabi Middle Egypt Internațional" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 5.968/1996 al Tribunalului Municipiului București - Secția comercială.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 decembrie 1998.