Decizia nr. 348/2012

Acsinte Gaspar - președinte

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001

privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lacul Albastru" - S.R.L. în Dosarul nr. 8.335/107/2010 al Tribunalului Alba - Secția comercială și contencios administrativ. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 462D/2011.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Arată că dispozițiile de lege criticate statuează scoaterea din cazierul fiscal a unor date, fără a contraveni prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. Totodată, contribuabilii se pot adresa tribunalului - secția de contencios administrativ în a cărei rază teritorială își au domiciliul sau sediul aceștia, fără procedura prealabilă, beneficiind astfel de toate garanțiile procesuale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 28 februarie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 8.335/107/2010, Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001

privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lacul Albastru" - S.R.L. într-o cauză ce are ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textul de lege criticat permite doar radierea de drept a înscrierii inactivității fiscale, iar nu și pe cea la cererea contribuabilului, ceea ce contravine prevederilor art. 40, 45, 52 și 53 din Constituție.

Tribunalul Alba - Secția comercială și contencios administrativ apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că prin instituirea procedurii de înscriere a datelor în cazierul fiscal și de radiere a acestora se asigură cadrul legal necesar desfășurării, de către persoanele fizice sau juridice, a unei activități economice, cu respectarea legii și a disciplinei financiare.

Totodată,

Ordonanța Guvernului nr. 75/2001

prevede suficiente garanții în vederea asigurării dreptului persoanei vătămate de o autoritate publică, prin reglementarea, în cuprinsul art. 10 și 11, a posibilității de a introduce contestație la instanța de contencios administrativ de către contribuabilul căruia i s-a respins cererea de rectificare a datelor înscrise în cazierul fiscal.

Referitor la critica de neconstituționalitate față de prevederile art. 53 din Constituție, arată că dispozițiile de lege criticate nu pun în discuție restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Din motivarea autorului excepției de neconstituționalitate reiese că aceasta se referă la radierea înscrierii inactivității fiscale, astfel încât obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 7 alin. (1) lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001

privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 23 iulie 2004, care au următorul conținut: "(1) Contribuabilii care au înscrise date în cazierul fiscal se scot din evidență dacă se află în următoarele situații: [...] g) contribuabilul declarat inactiv a fost reactivat. Data scoaterii din evidență este data reactivării contribuabilului în situația în care acesta a fost declarat inactiv pentru cazul prevăzut la

art. 78 alin. (5) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003

privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau data împlinirii unui termen de 3 luni de la data reactivării contribuabilului în situația în care acesta a fost declarat inactiv pentru cazurile prevăzute la art. 78 alin. (5) lit. b) sau c) din ordonanța mai sus menționată;".

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții, autoarea excepției invocă prevederile constituționale ale art. 40 referitor la dreptul de asociere, art. 45 referitor la libertatea economică, art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa constantă, a statuat că principiul libertății de asociere nu are în vedere constituirea de "asociații" care au ca obiect desfășurarea de activități cu scop patrimonial, ceea ce legea califică drept societăți comerciale, ci, așa cum rezultă din formula redacțională a textului, se referă la constituirea unor subiecte colective de o altă natură juridică și cu altă finalitate, cum sunt asociațiile fără scop patrimonial, partidele politice sau sindicatele. Sub acest aspect, prin sintagma "și în alte forme de asociere", legiuitorul constituțional a avut în vedere, folosind această formulă mai largă, entități colective cu natură juridică și finalități similare celor menționate, iar nu societăți comerciale. Așa fiind, Curtea constată că dispozițiile art. 40 din Legea fundamentală nu au incidență în cauza dedusă controlului.

În ceea ce privește invocarea prevederilor art. 45 din Constituție, Curtea constată că libertatea economică reglementată de prevederile art. 45 din Legea fundamentală nu este absolută; atât accesul liber al persoanei la o activitate economică, cât și exercitarea acestuia se desfășoară "în condițiile legii". În acest context, Curtea reține că, potrivit

art. 2 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 , în cazierul fiscal al persoanelor fizice și juridice se înscrie și inactivitatea fiscală, declarată potrivit legii. Totodată, Curtea reține că persoanele fizice/juridice - contribuabili declarați inactivi se reactivează dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții: își îndeplinesc toate obligațiile declarative prevăzute de lege; își îndeplinesc toate obligațiile de plată; organele fiscale au constatat că funcționează la domiciliul fiscal declarat. Astfel, nimic nu împiedică persoana interesată să îndeplinească aceste condiții pentru a putea determina reactivarea fiscală.

În continuare, Curtea reține că persoana fizică sau juridică ce figurează în evidența cazierului fiscalpoate cere, potrivit dispozițiilor art. 10 din ordonanța menționată, rectificarea datelor înscrise, dacă acestea nu corespund situației reale ori înregistrarea lor nu s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale. În continuare, prevederile art. 11 dispun că persoanele cărora li s-a respins cererea de rectificare pot introduce contestație în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestația se poate introduce și în cazul în care eroarea înregistrării în cazierul fiscal nu se datorează organelor fiscale. Contestația se soluționează de către tribunal - secția de contencios administrativ în a cărei rază teritorială își au domiciliul sau sediul contribuabilii, fără procedura prealabilă. Astfel, Curtea constată că dispozițiile ordonanței conțin suficiente garanții în vederea asigurării dreptului persoanei îndreptățite de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, potrivit prevederilor art. 52 din Legea fundamentală.

Întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale, nu se poate reține nici pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1) lit. g) din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001

privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal, excepție ridicată de Societatea Comercială "Lacul Albastru" - S.R.L. în Dosarul nr. 8.335/107/2010 al Tribunalului Alba - Secția comercială și contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 24 aprilie 2012.