Decizia nr. 387/2012
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 4 alin. (27) din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
- Legea nr. 32/2000 3 aprilie 2000 (prevederi anume) privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor
Petre Lăzăroiu - președinte
Acsinte Gaspar - judecător
Mircea Ștefan Minea - judecător
Iulia Antoanella Motoc - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 pct. 1, 2, 3, 4 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale
art. 4 alin. (1) pct. 27 din Legea nr. 32/2000
privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, excepție ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă în Dosarul nr. 44.350/301/2010. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.264D/2011.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.265D/2011, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă în Dosarul nr. 46.848/301/2010.
La apelul nominal răspunde avocatul Adelina Predoi pentru partea Societatea Comercială Generali România Asigurare Reasigurare - S.A. (fosta Societate Comercială Asigurare Reasigurare ARDAF - S.A.), cu delegație depusă la dosar. Se constată lipsa celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 1.264D/2011 și nr. 1.265D/2011, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.
Avocatul părții Societatea Comercială Generali România Asigurare Reasigurare - S.A. este de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt îndeplinite condițiile legale pentru conexarea dosarelor.
Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.265D/2011 la Dosarul nr. 1.264D/2011, care este primul înregistrat.
Avocatul părții Societatea Comercială Generali România Asigurare Reasigurare - S.A. solicită acordarea unui termen de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune acordării unui termen de judecată.
Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului părții Societatea Comercială Generali România Asigurare Reasigurare - S.A., care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 din Legea nr. 47/1992
și ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 4 din Legea nr. 32/2000 .
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin încheierile din 19 septembrie 2011, pronunțate în dosarele nr. 44.350/301/2010 și nr. 46.848/301/2010, Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă a sesizat din oficiu Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 pct. 1, 2, 3, 4 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale
art. 4 alin. (1) pct. 27 din Legea nr. 32/2000
privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor.
În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța arată că, potrivit dispozițiilor
art. 4 alin. (1) pct. 27 din Legea nr. 32/2000 , "în activitatea de punere în executare, supraveghere și controlul respectării dispozițiilor legii, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adoptă norme care sunt puse în aplicare prin ordin al președintelui comisiei". În continuare, arată că această dispoziție este neconstituțională în măsura în care dă posibilitatea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor să stabilească reguli privind competența teritorială a instanțelor judecătorești, "așa cum sunt dispozițiile art. 64 alin. (2) lit. a) din Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule". Aceste dispoziții contravin prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (2), conform cărora competența instanțelor judecătorești este prevăzută numai prin lege.
În continuare, arată că dispozițiile
art. 5 pct. 1, 2, 3, 4 din Legea nr. 47/1992
sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 144. Modul de numire a judecătorilor Curții Constituționale nu asigură independența reală și efectivă a acestora în exercitarea mandatului. Totodată, dispozițiile sunt contrare și prevederilor art. 1 alin. (2) și (4) din Constituție.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului arată că dispozițiile criticate din
nu contravin prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, întrucât nu conțin dispoziții care stabilesc reguli privind competența teritorială a instanțelor judecătorești. De asemenea, nu poate fi reținută nici critica potrivit căreia dispozițiile referitoare la numirea judecătorilor instanței de contencios constituțional sunt neconstituționale. Curtea Constituțională este o autoritate publică politico-jurisdicțională care se situează în afara sferei puterii legislative, executive sau judecătorești, rolul său fiind acela de a asigura supremația Constituției, ca lege fundamentală a statului de drept.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.
Curtea reține că instanța de judecată menționează în încheierea de sesizare ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile
art. 5 pct. 1, 2, 3, 4 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale
art. 4 alin. (1) pct. 27 din Legea nr. 32/2000
privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, deși aceste acte normative au o altă numerotare a textelor.
Prin adresele înregistrate cu nr. 6.242 și nr. 6.243 din 16 noiembrie 2011, Curtea Constituțională a solicitat Judecătoriei Sectorului 3 București - Secția civilă, care a ridicat excepția de neconstituționalitate din oficiu, să își precizeze obiectul excepției de neconstituționalitate, în sensul indicării corecte a textelor de lege criticate.
Instanța de judecată a retrimis încheierea de sesizare, fără a face însă alte precizări.
Având în vedere aceste aspecte, Curtea apreciază că se impune stabilirea corectă a obiectului excepției de neconstituționalitate. Astfel, din analiza motivării excepției de neconstituționalitate rezultă că excepția de neconstituționalitate privește dispozițiile
art. 5 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, și ale
art. 4 alin. (27) din Legea nr. 32/2000
privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000.
Aceste texte de lege au următorul conținut:
-
Articolul 5
alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 : "(1) Curtea Constituțională se compune din 9 judecători numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(2) Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României.
(3) Curtea Constituțională se înnoiește cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani.
(4) Fiecare Cameră a Parlamentului numește, cu votul majorității membrilor săi, la propunerea Biroului permanent și pe baza recomandării Comisiei juridice, în calitate de judecător, persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi.";
-
Articolul 4
alin. (27) din Legea nr. 32/2000
: "Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adoptă norme care sunt puse în aplicare prin ordin al președintelui, iar actele individuale sunt deciziile și avizele."
În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții se invocă prevederile constituționale ale art. 1 referitoare la statul român, art. 126 alin. (2), (5) și (6) referitoare la instanțele judecătorești și art. 144 referitoare la incompatibilitățile funcției de judecător al Curții Constituționale.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile
art. 4 alin. (27) din Legea nr. 32/2000
se referă la atribuția Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor de a adopta norme care sunt puse în aplicare prin ordin al președintelui, fără a fi reglementată prin acest text posibilitatea acesteia de a adopta norme referitoare la competența instanțelor judecătorești. Curtea constată că, în realitate, prin critica formulată se tinde la extinderea controlului de constituționalitate în ceea ce privește
Ordinul președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 21/2009
pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule. Având în vedere acest aspect, Curtea constată că nu se poate pronunța asupra acestei critici fără a încălca prevederile art. 146 lit. d) teza întâi din Constituție și pe cele ale
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 .
În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992 , Curtea constată că acestea se referă la numirea judecătorilor Curții Constituționale, nefiind esențiale pentru soluționarea cauzei și neavând legătură cu fondul ei. În atare situație, se constată că este vorba de un caz de inadmisibilitate, deoarece, așa cum prevede
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate poate viza numai acele prevederi legale "care au legătură cu soluționarea cauzei".
Așa fiind, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale
art. 4 alin. (27) din Legea nr. 32/2000
privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 5 alin. (1)-(4) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale
art. 4 alin. (27) din Legea nr. 32/2000
privind activitatea de asigurare și supravegherea asigurărilor, excepție ridicată din oficiu de Judecătoria Sectorului 3 București - Secția civilă în dosarele nr. 44.350/301/2010 și nr. 46.848/301/2010.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 26 aprilie 2012.
PREȘEDINTE, Petre Lăzăroiu Magistrat-asistent, Daniela Ramona Marițiu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.