Decizia nr. 422/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Daniela Ramona Marițiu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2010

privind destinația sumelor provenite din recuperarea unor drepturi valutare ale României, excepție ridicată de Societatea Comercială Prodexport - S.A. din București în Dosarul nr. 8.000/2/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.101D/2011.

La apelul nominal răspunde pentru autorul excepției consilierul juridic, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul consilierului juridic, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Autorul excepției de neconstituționalitate pornește de la o comparație între

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2010

și

Legea nr. 247/2005 , afirmând că se operează o expropriere. Diferența de redactare provine din aplicarea dispozițiilor legale referitoare la denominare și nu reprezintă o expropriere.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 16 septembrie 2011, pronunțată în Dosarul nr. 8.000/2/2009, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2010

privind destinația sumelor provenite din recuperarea unor drepturi valutare ale României, excepție ridicată de Societatea Comercială Prodexport - S.A. din București într-o cauză ce are ca obiect soluționarea unui recurs declarat împotriva sentinței civile pronunțate de Curtea de Apel București prin care a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea reclamantei ce viza anularea parțială a

Hotărârii Guvernului nr. 1.638/2008 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că intervenția statului prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2010

a urmărit reducerea valorii sumelor datorate de statul Irak către societățile exportatoare din România. Astfel, dispoziția legală criticată reprezintă o adevărată expropriere, o măsură de trecere silită în proprietatea publică a unor bunuri, încălcându-se prevederile art. 44 din Constituție. Modul de calcul stabilit prin prevederea contestată introduce o măsură care încalcă regulile pieței libere, încalcă dreptul societății la liberă concurență și o pune într-o situație defavorizantă, discriminatorie față de ceilalți operatori economici de pe piața liberă.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal arată că, în preambulul actului normativ contestat, adoptarea măsurii prin ordonanța de urgență se justifică prin prisma asigurării condițiilor ca Fondul Proprietatea să devină operațional într-o perioadă cât mai scurtă de timp. De asemenea, dispozițiile art. 1 și 2 din ordonanța de urgență se subsumează dreptului de apreciere de care dispune statul din perspectiva necesității de a asigura un just echilibru între interesul privat al unor operatori economici și un interes public superior, constând în asigurarearesurselor și eficientizarea procesului de justă despăgubire a foștilor proprietari.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Apreciază că stabilirea cursului de 0,0015 lei pentru un dolar SUA, în locul cursului de 15 lei pentru un dolar SUA, stabilit inițial prin

Legea nr. 247/2005 , reprezintă un efect al denominării monedei naționale, iar nu o expropriere. În continuare, arată că nu poate fi reținută pretinsa încălcare a normelor și principiilor fundamentale referitoare la libertatea economică, întrucât operatorii economici trebuie să se integreze cadrului constituțional creat în concordanță cu interesul public pe care statul este obligat să îl vegheze.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Deși instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2010 , din motivarea excepției de neconstituționalitate Curtea constată că aceasta vizează doar dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. a) din această ordonanță de urgență. Astfel, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile

art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2010

privind destinația sumelor provenite din recuperarea unor drepturi valutare ale României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 20 octombrie 2010, cu următorul conținut: "(1) Sumele rezultate din recuperarea creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, prevăzute în

Legea nr. 29/1994

privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, cu modificările ulterioare, și sumele rezultate din recuperarea drepturilor care decurg din acordurile comerciale și de plăți guvernamentale și aranjamente tehnice bancare corespunzătoare, prevăzute în

Ordonanța Guvernului nr. 59/1994

privind reglementarea operațiunilor de import-export care se derulează prin cliring, barter și cooperare economică internațională în baza acordurilor comerciale și de plăți guvernamentale, republicată, se fac venit la bugetul de stat după reținerea următoarelor cheltuieli;".

a) cheltuielile cuvenite operatorilor economici exportatori, stabilite pe baza cursului de 0,0015 lei pentru un dolar SUA, ale căror credite nu au fost preluate la datoria publică în baza

Legii nr. 7/1992

privind acoperirea financiară a obligațiilor statului rămase neregularizate la 31 decembrie 1990 și preluarea de către stat și băncile comerciale a pierderilor înregistrate în anii 1989 și 1990 de agenții economici cu capital de stat, precum și a creditelor bancare neperformante;".

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale, autoarea excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi, art. 44 referitoare la dreptul de proprietate privată, art. 45 referitoare la libertatea economică și art. 135 referitoare la economie.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că asupra Proiectului de lege privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, Guvernul a decis să își angajeze răspunderea în fața Camerei Deputaților și Senatului, în temeiul art. 114 alin. (1) din Constituția României. Astfel, birourile permanente reunite au stabilit ședința comună în data de 14 iunie 2005. La data de 16 iunie 2005 a fost depusă o moțiune de cenzură inițiată, iar la data de 6 iulie 2005 Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra constituționalității legii în cadrul controlului a priori.

La momentul înregistrării proiectului de lege la Cameră pentru dezbatere - 6 iunie 2005 - nu erau aplicabile dispozițiile

Legii nr. 348/2004

privind denominarea monedei naționale, care prevedeau că moneda națională a României va fi denominată la data de 1 iulie 2005.

Astfel, Curtea constată că referirea din textul de lege criticat la "cursul de 0,0015 lei pentru un dolar SUA" nu vine decât să reducă valoarea nominală prevăzută de

art. 9 alin. (2) din Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, în acord cu

Legea nr. 348/2004 , fără a reprezenta o expropriere, o măsură de trecere silită în proprietatea publică a unor bunuri.

De asemenea, Curtea constată că nu poate fi reținută nici critica potrivit căreia prevederea contestată introduce o măsură care încalcă regulile pieței libere, încalcă dreptul societății la liberă concurență și o pune într-o situație defavorizantă, discriminatorie față de ceilalți operatori economici de pe piața liberă. Dispoziția de lege criticată se aplică numai operatorilor economici prevăzuți în

Hotărârea Guvernului nr. 732/2011

privind modificarea

Hotărârii Guvernului nr. 1.638/2008

pentru aprobarea cuantumului sumelor ce urmează a fi virate Fondului "Proprietatea" și al celor decontate operatorilor economici ca urmare a îndeplinirii prevederilor Acordului bilateral dintre Guvernul României, acționând prin Ministerul Finanțelor Publice, și Republica Irak, acționând prin Ministerul Finanțelor, semnat la Amman la 18 august 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 27 iulie 2011, fără a determina o situație defavorizantă a acestora față de alți operatori economici de pe piață.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2010

privind destinația sumelor provenite din recuperarea unor drepturi valutare ale României, excepție ridicată de Societatea Comercială Prodexport - S.A. din București în Dosarul nr. 8.000/2/2009 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 mai 2012.