Decizia nr. 693/2012

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 442 alin. 2 și art. 443 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefan E. Văcăreșteanu în Dosarul nr. 779/262/2011* al Judecătoriei Moreni și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 504D/2012.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 14 februarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 779/262/2011*, Judecătoria Moreni a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 442 alin. 2 și art. 443 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefan E. Văcăreșteanu în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei contestații la executare.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 21 alin. (1)-(2) referitor la accesul liber la justiție și art. 16 alin. (1)-(3) teza întâi referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii, deoarece cheltuielile judiciare avansate de stat, nefiind creanțe fiscale, nu pot fi executate în condițiile Codului de procedură fiscală. Or, nu poate fi considerat echitabil un proces în care se execută silit creanțe civile după regulile privind executarea creanțelor fiscale.

Judecătoria Moreni opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 442 alin. 2 - Amenzile judiciare și art. 443 - Cheltuielile judiciare avansate de stat din Codul de procedură penală, care au următorul conținut:

- Art. 442 alin. 2: "Punerea în executare se face prin trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care privește aplicarea amenzii judiciare organului care, potrivit legii, execută amenda penală.";

- Art. 443: "Dispoziția din hotărârea penală privind obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat se pune în executare potrivit art. 442 alin. 2.

Când obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat s-a dispus prin ordonanță, punerea în executare se face de procuror, aplicându-se în mod corespunzător dispozițiile art. 442 alin. 2.

Executarea cheltuielilor judiciare se face de către organele care, potrivit legii, execută amenda penală."

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1)-(3) teza întâi referitor la egalitatea cetățenilor în fața legii și art. 21 alin. (1)-(2) referitor la accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului său din perspectiva unor critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării

Deciziei nr. 73 din 2 februarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 martie 2012, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 443 din Codul de procedură penală, statuând că prin punerea în executare a cheltuielilor judiciare avansate de stat nu este afectat dreptul la un proces echitabil, întrucât nicio normă constituțională nu impune gratuitatea actului de justiție, sens în care cheltuielile judiciare avansate de stat în procesul penal trebuie suportate de partea vinovată de provocarea lor în limitele art. 189-193 din Codul de procedură penală.

Așa fiind, legiuitorul este suveran în alegerea modalității de executare a unei hotărâri judecătorești, sens în care, potrivit art. 425 din Codul de procedură penală, în măsura în care persoana condamnată nu depune la instanța de executare în termen de 3 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii recipisa de plată integrală a amenzii/cheltuielilor judiciare, acesta va comunică un extras de pe acea parte din dispozitiv referitoare la aplicarea sancțiunii pecuniare organelor competente în vederea executării lor potrivit dispozițiilor legale privind executarea silită a creanțelor fiscale și cu procedura prevăzută de aceste dispoziții. Totodată, dacă cel condamnat se găsește în imposibilitate de a achita integral plata în termenul de 3 luni, instanța de executare, la cererea condamnatului, poate dispune eșalonarea plății pe cel mult 2 ani în rate lunare.

Sumele aferente cheltuielilor judiciare avansate de stat reprezintă contravaloarea unui serviciu prestat de către instanțele judecătorești și care sunt suportate de părți ori de stat în condițiile Codului de procedură penală.

Aceste sume se fac venit la bugetul de stat în condițiile

art. 25 din Legea nr. 146/1997

privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare, iar destinația acestor cheltuieli judiciare le califică în mod evident ca fiind drepturi patrimoniale rezultate dintr-un raport de drept material fiscal.

Prin urmare, în mod firesc textul legal criticat face aplicabile dispozițiile Codului de procedură fiscală referitoare la executarea silită a acestor creanțe.

În sfârșit, Curtea a mai constatat că, înainte de a se ajunge în faza punerii în executare a cheltuielilor judiciare ori a amenzii judiciare dispuse în condițiile art. 199 din Codul de procedură penală de instanța de judecată, partea interesată are posibilitatea de a contesta încheierea în instanță potrivit art. 361 alin. 2 și art. 385^1 alin. 2 și 3 din Codul de procedură penală, de la caz la caz.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față, inclusiv în ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 442 alin. 2 din Codul de procedură penală.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 442 alin. 2 și art. 443 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefan E. Văcăreșteanu în Dosarul nr. 779/262/2011* al Judecătoriei Moreni.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 28 iunie 2012.