Decizia nr. 652/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 33 din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Constantin Marin și Petrică Tutuianu în Dosarul nr. 14.304/212/2009 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului nr. 331D/2012 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, apreciind că este incident

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , având în vedere că autorul acesteia nu își motivează criticile.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 martie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 14.304/212/2009, Judecătoria Constanța - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 33 din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Constantin Marin și Petrică Tutuianu într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea cererii de constatare a nulității somațiilor de desființare a unor construcții cu destinația garaj.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că textul de lege criticat contravine art. 20 Tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 21 Accesul liber la justiție din Constituție, fără să argumenteze această afirmație.

Judecătoria Constanța - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât desființarea construcției este o sancțiune pentru nerespectarea consecințelor negative în cazul unor construcții necorespunzătoare, sancțiunea vizând în egală măsură toate persoanele aflate în aceeași situație. Apreciază că prevederile de lege criticate nu îngrădesc dreptul părților interesate de a se adresa justiției și de a beneficia de toate garanțiile specifice unui proces echitabil și nu afectează dreptul de proprietate, astfel cum este reglementat de Legea fundamentală.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, invocând cele statuate de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, în sensul că simpla enumerare în susținerea excepției a unor prevederi constituționale pretins încălcate nu este de natură să satisfacă exigențele

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate".

Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, reiterând cele reținute de Curtea Constituțională prin

Deciziile nr. 1.124 din 23 septembrie 2010 , nr. 1.344 din 22 octombrie 2009 și nr. 656 din 5 octombrie 2006.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 33 din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, astfel cum au fost modificate și completate prin

Legea nr. 376/2006

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 din 13 octombrie 2006, și prin

Legea nr. 261/2009

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/2008

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 16 iulie 2009. Textul criticat are, în prezent, următorul conținut:

- Art. 33: "(1) Prin excepție de la prevederile art. 32, construcțiile executate fără autorizație de construire pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al statului, cât și construcțiile, lucrările și amenajările cu caracter provizoriu executate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al județelor, municipiilor, orașelor și comunelor vor putea fi desființate pe cale administrativă de autoritatea administrației publice de pe raza unității administrativ-teritoriale unde se află construcția, fără emiterea unei autorizații de desființare, fără sesizarea instanțelor judecătorești și pe cheltuiala contravenientului.

(2) Procedura prevăzută la alin. (1) se poate declanșa din oficiu de autoritatea administrației publice de pe raza unității administrativ-teritoriale unde se află construcția sau la solicitarea proprietarului ori a administratorului legal al terenului aparținând domeniului public sau privat al statului.

(3) În cazul neîndeplinirii de către autoritatea administrației publice competente a procedurii de desființare, în termen de 15 zile calendaristice de la data solicitării prevăzute la alin. (2), proprietarul sau administratorul legal al terenului aparținând domeniului public ori privat al statului va putea trece de îndată la desființarea construcțiilor executate fără autorizație de construire.

(4) Prin excepție de la prevederile art. 32, construcțiile executate fără autorizație de construire pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al județelor, orașelor ori comunelor vor putea fi desființate pe cale administrativă de autoritatea administrației publice competente, fără sesizarea instanțelor judecătorești și pe cheltuiala contravenientului.

(5) Pentru realizarea prevederilor alin. (1) autoritățile publice competente pot contracta efectuarea acestor servicii cu societăți comerciale specializate în astfel de lucrări, în condițiile legii."

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor din Constituție cuprinse la art. 20 Tratatele internaționale privind drepturile omului și la art. 21 Accesul liber la justiție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia s-au limitat la a invoca dispozițiile art. 20 și art. 21 din Legea fundamentală, fără a arăta în ce constau, în opinia lor, neconcordanțele dintre textul supus controlului de constituționalitate și prevederile din Constituție menționate. În aceste condiții, față de lipsa unei reale motivări a excepției de neconstituționalitate și ținând cont de prevederile

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate", excepția urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.

Aceasta a fost soluția pe care, în mod constant, Curtea a pronunțat-o, în jurisprudența sa, când a fost confruntată cu situații similare celei de față.

Astfel, de exemplu, prin

Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, a stabilit că "simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care

art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992

precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»".

De asemenea, în același sens, prin

Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a observat, printre altele, că "Aceeași soluție va fi urmată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat".

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 33 din Legea nr. 50/1991

privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Constantin Marin și Petrică Tutuianu în Dosarul nr. 14.304/212/2009 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 iunie 2012.