Regulament · Ministerul Mediului și Pădurilor Ministerul Administrației și Internelor

Regulamentul din 16 mai 2012

privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră

prezumat în vigoare

Data actului
16 mai 2012
Emitent
Ministerul Mediului și Pădurilor Ministerul Administrației și Internelor
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 649 bis din 12 septembrie 2012
Citează
8 acte
Structură
124 de articole, 13 anexe · 194.706 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Are ca temei 2

  • HG nr. 1593/2002 18 decembrie 2002 privind aprobarea Planului național de pregătire, răspuns și cooperare în caz de poluare m…
  • HG nr. 2288/2004 9 decembrie 2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură minister…

-----------

/

Ordinul nr. 192 din 2 august 2012 , publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 649 din 12 septembrie 2012.

ANEXĂ

REGULAMENT

privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră

Capitolul I

Dispoziții generale

Articolul 1

Gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră este o activitate de interes național având în vedere frecvența de producere și dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc.

Articolul 2

Prezentul regulament stabilește atribuțiile ce revin tuturor structurilor implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de tipurile de risc specifice.

Articolul 3

Fac obiectul prezentului regulament următoarele tipuri de risc generatoare de situații de urgență:

a)

inundații, ca urmare a revărsărilor naturale ale cursurilor de apă cauzate de creșterea debitelor provenite din precipitații și/sau din topirea bruscă a stratului de zapadă sau a blocajelor cauzate de dimensiunile insuficiente ale secțiunilor de scurgere a podurilor și podețelor, blocajelor produse de ghețuri sau de plutitori (deșeuri și material lemnos), alunecări de teren, aluviuni și avalanșe de zapadă, precum și inundații prin scurgeri de pe versanți;

b)

inundații provocate de incidente, accidente sau avarii la construcțiile hidrotehnice;

c)

inundații produse de ridicarea nivelului pânzei de apă freatică;

d)

fenomene meteorologice periculoase: ploi torențiale, ninsori abundente, furtuni și viscole, depuneri de gheață, chiciură, polei, înghețuri timpurii sau târzii, caniculă, grindină și secetă;

e)

inundații provocate de furtuni marine;

f)

secetă hidrologică (deficit de apă la sursă din cauza unei secete prelungite);

g)

poluări accidentale ale cursurilor de apă și poluări marine în zona costieră.

Articolul 4

Sunt expuse direct sau indirect acestor tipuri de risc:

a)

viața oamenilor și bunurile acestora, precum și viața animalelor;

b)

obiectivele sociale, culturale, administrative și de patrimoniu;

c)

capacitățile productive (societăți comerciale, platforme industriale, centrale electrice, ferme agro-zootehnice, amenajări piscicole, porturi și altele);

d)

barajele și alte lucrări hidrotehnice care reprezintă surse de risc în aval, în cazul producerii de accidente;

e)

căile de comunicații rutiere, feroviare și navale, rețelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele și sistemele de alimentare cu apă și canalizare, stațiile de tratare și de epurare, rețelele de telecomunicații și altele;

f)

mediul natural (ecosisteme acvatice și terestre, păduri, terenuri agricole, intravilanul localităților și altele).

Articolul 5

Managementul situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale se realizează prin măsuri preventive, operative de intervenție și de reabilitare, care constau în identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea, alarmarea, evacuarea și adăpostirea populației și animalelor, limitarea, înlăturarea sau contracararea efectelor negative produse ca urmare a manifestării factorilor de risc.

Articolul 6

Măsurile de limitare, înlăturare sau contracarare a efectelor tipurilor de risc, prevăzute la art. 5, constituie o obligație pentru organele administrației publice centrale și locale cu atribuții în acest domeniu și pentru toate persoanele juridice și fizice, cu excepția persoanelor cu handicap, a bătrânilor, femeilor gravide și copiilor.

Articolul 7

Deținătorii, cu orice titlu, de baraje și de alte construcții hidrotehnice a căror avariere sau distrugere poate pune în pericol populația și bunurile sale materiale, obiectivele sociale și capacitățile productive sau poate aduce prejudicii mediului ambiant, sunt obligați să le întrețină, să le repare și să le exploateze corespunzător, să doteze aceste lucrări cu aparatură de măsură și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populației în localitățile situate în aval de baraje, să asigure în caz de pericol iminent alarmarea populației din zona de risc creată ca urmare a activităților proprii desfășurate informând despre aceasta Comitetul local și/sau județean, după caz, și Centrul operațional județean și să organizeze activitatea de supraveghere, intervenție și reabilitare conform regulamentelor aprobate prin autorizațiile de gospodărire a apelor, a planurilor de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și accidentelor la construcții hidrotehnice, planurilor de acțiune în caz de accidente la baraje și planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale.

Articolul 8

Persoanele juridice utilizatori de apă, potențiali poluatori, precum și unitățile de gospodărire a apelor, administrațiile porturilor maritime și fluviale și ale canalelor navigabile și ceilalți utilizatori de apă au obligația dotării cu mijloace specifice de intervenție în cazuri de poluări accidentale. Lista potențialilor poluatori este cuprinsă în planul bazinal de prevenire și combatere a poluărilor accidentale.

Articolul 9

În caz de secetă hidrologică, când debitele de apă nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizați, se aplică restricții temporare de folosire a resurselor de apă pe baza planurilor de restricții și folosire a apei în perioade deficitare. Măsurile stabilite în planurile de restricții sunt obligatorii pentru toți utilizatorii de apă.

Capitolul II

Stabilirea pragurilor de apărare

Articolul 10

Starea de apărare generată de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale se declanșează în momentul în care se constată apariția fenomenului periculos (depășirea pragurilor de apărare) sau când probabilitatea de apariție este stabilită prin prognoză.

Articolul 11

(1)

Mărimile caracteristice de apărare împotriva inundațiilor sunt:

a)

mărimi zonale de avertizare, stabilite la stațiile hidrometrice și la posturile pluviometrice situate în amonte de obiectivele periclitate, după caz, pentru precipitații, niveluri sau debite;

b)

mărimi locale de apărare, stabilite în apropierea obiectivelor, sub formă de niveluri sau debite. Stațiile hidrometrice și posturile pluviometrice avertizoare fac parte din rețeaua națională de hidrologie și meteorologie și trebuie să fie amplasate la o distanță suficientă de obiectivul avertizat, pentru a putea fi luate măsurile necesare prestabilite prin planurile de apărare.

(2)

Mărimile caracteristice de apărare definite la alin. (1), în caz de inundații, sunt:

A.

Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă:

a)

cota fazei I de apărare (COD GALBEN) - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia;

b)

cota fazei a II-a de apărare (COD PORTOCALIU) - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălțimii dintre cota fazei I și cea a fazei a III-a de apărare;

c)

cota fazei a III-a de apărare (COD ROȘU) - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5-1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depășirea unui punct critic.

B.

Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă, în secțiunile stațiilor hidrometrice:

a)

cota de atenție (COD GALBEN) - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, necesitând o vigilență sporită în cazul desfășurării unor activități expuse la inundații;

b)

cota de inundație (COD PORTOCALIU) - nivelul la care se produc revărsări importante care pot conduce la inundarea de gospodării și obiective social-economice;

c)

cota de pericol (COD ROȘU) - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor și bunurilor, restricții la folosirea podurilor și căilor rutiere, precum și luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcțiilor hidrotehnice.

C.

Pentru acumulări fazele I, II și III de apărare sunt stabilite în funcție de nivelul apei în lac și debit afluent și se calculează de proiectant în ecartul cuprins între Nivelul Normal de Retenție, denumit în continuare NNR și Cota creastă deversor.

D.

Pentru comportarea barajelor pragurile critice sunt stabilite de proiectant pentru fiecare obiectiv în funcție de:

a)

nivelul apei în lac, când acesta depășeste cota crestei deversorului;

b)

atingerea unor valori limită în comportarea construcției. Valorile limită în comportarea construcției sunt:

a)

pragul de atenție

-

valorile unora dintre parametrii se apropie sau chiar depășesc domeniul considerat normal, fără ca starea generală de stabilitate a construcției să fie modificată;

b)

pragul de alertă

-

modificări periculoase ale parametrilor de comportare cu evoluția spre forme incipiente de cedare;

c)

pragul de pericol

-

barajul suferă modificări ce pot conduce la avarierea gravă sau la ruperea construcției.

Articolul 12

În cazul pericolului de inundații prin aglomerarea ghețurilor și revărsarea apelor, se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:

a)

faza I

-

atunci când gheața se desprinde și sloiurile curg pe cursul de apă și apar mici îngrămădiri;

b)

faza a II-a

-

atunci când sloiurile de gheață se aglomerează și cresc nivelurile în amonte;

c)

faza a III-a

-

atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare ce conduc la producerea de pagube prin revărsare în amonte sau prin deplasarea sloiurilor în aval.

Articolul 13

Pentru satisfacerea cerințelor de apă ale folosințelor, în cazul diminuării continue a debitelor sursei, se stabilesc următoarele mărimi caracteristice:

a)

faza normală - corespunzătoare situațiilor când în toate secțiunile de control debitul sursei este mai mare decât debitul de atenție sau la limită egal cu acesta (debitul de atenție reprezintă debitul necesar pentru satisfacerea cerințelor cantitative înmulțit cu un coeficient de la 1,2 la 1,4);

b)

faza de atenție/avertizare - corespunzătoare situației când în una sau mai multe secțiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul de atenție, dar mai mare decât debitul minim necesar sau la limită egal cu acesta sau volumul existent în lacuri permite asigurarea folosințelor pentru un număr maxim de 50 zile;

c)

faza de restricții - corespunzătoare situației când în una sau mai multe secțiuni de control debitul sursei este mai mic decât debitul minim necesar sau volumul existent în lacuri nu permite asigurarea folosințelor pentru un număr de maxim 50 de zile.

Articolul 14

(0)

–

(1)

Mărimile caracteristice zonale și locale de apărare în caz de inundații se stabilesc odată cu întocmirea planurilor de apărare pentru fiecare obiectiv în parte și orice modificare survenită în intervalul de valabilitate a planurilor de apărare se pune de acord cu Administrațiile Bazinale de Apă din cadrul Administrației Naționale „Apele Române” și se reactualizează în planurile de apărare, la toate nivelurile.

(2)

Mărimile caracteristice pentru asigurarea cerințelor de apă ale folosințelor se stabilesc prin planurile de restricții și folosire a apei în perioadele deficitare.

Articolul 15

(1)

Pragurile critice pentru fenomenele meteorologice periculoase sunt stabilite prin Ordinul ministrului administrației și internelor și al ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 823/1427/2006 pentru aprobarea procedurilor de codificare a atenționărilor și avertizărilor meteorologice și a avertizărilor și alertelor hidrologice.

(2)

Valorile limită admisibile pentru indicatorii monitorizați în caz de poluări accidentale pe cursurile de apă sunt stabilite prin normativul de clasificare a calității apelor de suprafață, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă, aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 161/2006.

Capitolul III

Atribuții și responsabilități pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcțiile hidrotehnice și poluări accidentale

Secțiunea 1

Atribuțiile Ministerului Mediului și Pădurilor, Administrației Naționale “Apele Române”, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Administrației Naționale de Meteorologie, Gărzii Naționale de Mediu, Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și ale Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA

Articolul 16

Ministerul Mediului și Pădurilor

îndeplinește următoarele atribuții:

a)

elaborează și urmărește implementarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații;

b)

face anual, propuneri pentru asigurarea de la bugetul de stat a mijloacelor financiare necesare acoperirii cheltuielilor pentru constituirea și reînnoirea stocului de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale, la nivelul unităților teritoriale ale Administrației Naționale „Apele Române”, precum și pentru executarea de lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundațiilor, asigurarea surselor de apă și refacerea lucrărilor afectate de viituri, din administrarea Administrației Naționale „Apele Române”;

c)

coordonează și urmărește realizarea într-o concepție unitară a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și pentru asigurarea surselor de apă pe baza Planurilor de amenajare ale bazinelor hidrografice;

d)

coordonează,

la

nivel

național,

activitatea

de

apărare

împotriva

inundațiilor,

secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și de prevenire și combatere a poluărilor accidentale pe cursurile de apă; asigură informarea cu date și prognoze hidrologice și meteorologice a Comitetelor județene pentru situații de urgență și a altor factori interesați;

e)

inițiază elaborarea sau modificarea de acte normative în domeniul apărării împotriva inundațiilor,

fenomenelor

meteorologice

periculoase,

secetei

hidrologice,

accidentelor

la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale precum și reglementări în aplicarea acestora și controlează modul în care sunt respectate prevederile legale și reglementările în acest domeniu;

f)

cooperează cu organismele de profil pe plan internațional, pe baza convențiilor la care statul român este parte, privind apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale;

g)

asigură, împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, coordonarea acțiunilor de intervenție pe fluviul Dunărea în caz de poluări accidentale cu hidrocarburi;

h)

sprijină Consiliile județene în elaborarea hărților de risc la inundații la nivelul localităților;

i)

asigură funcționarea ,,punctului focal național” în activitatea regională a bazinului Mării Negre împotriva poluării;

j)

îndeplinește atribuții conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 pentru aprobarea Planului național de pregătire, răspuns și cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi și alte substanțe dăunătoare;

k)

asigură funcționarea Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență și a Centrului operativ pentru situații de urgență cu activitate permanentă.

Articolul 17

Administrația Națională „Apele Române”

îndeplinește următoarele atribuții:

a)

aplicarea strategiei și coordonarea tehnică de specialitate a acțiunilor preventive și operative pentru apărarea împotriva inundațiilor, secetei hidrologice, ghețurilor, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și poluărilor accidentale pe cursurile de apă;

b)

întocmește, prin Administrațiile Bazinale de Apă, planurile pe bazine hidrografice de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor, de prevenire și combatere a poluărilor accidentale și de restricții și folosire a apei în perioadele deficitare;

c)

asigură, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, elaborarea planurilor județene de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale pe cursurile de apă;

d)

acordă, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, asistența tehnică, la cerere, pentru întocmirea planurilor municipale, orășenești și comunale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale pe cursurile de apă;

e)

întocmește, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, planurile de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale pentru sistemele hidrotehnice din administrare;

f)

întocmește, prin Administrațiile Bazinale de Apă planurile de acțiune în caz de accidente la barajele din administrare;

g)

asigură întreținerea și menținerea în stare de funcționare a lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor din administrare;

h)

asigură instalarea și buna funcționare a aparaturii, dispozitivelor hidrometrice și pluviometrice din bazinele hidrografice și de la obiectivele și lucrările hidrotehnice din administrare;

i)

asigură întocmirea de studii de reconstituire a undelor de viitură și centralizează elementele privitoare la modul de comportare în timpul apelor mari a lucrărilor hidrotehnice din administrare;

j)

asigură constituirea și reînnoirea stocurilor de materiale și mijloace de apărare în conformitate cu Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale, din fondurile alocate de la bugetul de stat și din surse proprii, precum și depozitarea lor în bune condiții, pentru obiectivele și lucrările din administrare;

k)

propune lucrări noi de apărare, precum și de optimizare constructivă și funcțională a celor existente, ca urmare a concluziilor rezultate după trecerea apelor mari;

l)

propune Comitetului Ministerial, împreună cu Comitetele județene pentru situații de urgență, măsuri de inundare dirijată a unor terenuri sau introducerea unor măsuri speciale în funcționarea sistemelor de evacuare a apelor mari;

m)

asigură, prin Sistemele de Gospodărire a Apelor, conducerea Grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea tipurilor de risc specifice constituite în cadrul Comitetelor Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență;

n)

asigură coordonarea tehnică de specialitate a acțiunilor preventive și de intervenție la nivel de bazin hidrografic și de județ prin Centrele operative pentru situații de urgență cu activitate permanentă constituite la nivelul Administrației Naționale „Apele Române”, Administrațiilor Bazinale de Apă și Sistemelor de Gospodărire a Apelor, sub conducerea directă a directorului general și respectiv a directorilor;

o)

în

sensul

prezentului

regulament,

Centrele

operative

pentru

situații

de

urgență

ale Administrației Naționale „Apele Române”, Administrațiilor Bazinale de Apă și Sistemelor de Gospodărire a Apelor sunt alcătuite din specialiști ai compartimentelor Dispecerat, Apărare Împotriva Inundațiilor, Exploatare Lucrări Hidrotehnice, Hidrologie, Monitoringul Calității Apei. Componența acestor centre se stabilește prin decizie a directorului general/directorului.

p)

organizează anual, împreună cu deținătorii, verificări ale secțiunilor de scurgere la poduri și podețe, ale lucrărilor de apărare și consolidare a malurilor și a albiilor, ale zonelor de exploatare a balastului, stabilind măsuri și lucrări obligatorii pentru deținători, în vederea asigurării capacității de tranzitare a debitelor la viituri;

q)

asigură exploatarea coordonată, pe bazin hidrografic, a lacurilor de acumulare pentru atenuarea viiturilor și folosirea apei în perioade deficitare, urmărește ca regulamentele de exploatare a barajelor și lacurilor de acumulare, indiferent de deținător, să conțină prevederi privind modul de exploatare a acestora înainte, în timpul și după trecerea apelor mari, precum și în caz de accidente la construcții hidrotehnice și secetă hidrologică;

r)

dispune, în perioade de ape mari, măsuri operative obligatorii în legătură cu exploatarea lacurilor și barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deținători, astfel încât prin exploatarea coordonată la nivel de bazin, să se realizeze eficiența maximă în acțiunile de apărare împotriva inundațiilor;

s)

asigură, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, diseminarea informațiilor, prognozelor și avertizărilor primite de la Administrațiile Bazinale de Apă, la obiectivele

hidrotehnice

din

administrare

și

la

Centrele

operaționale

ale

Inspectoratelor Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență, conform anexei nr. 5 la prezentul regulament, precum și a cantităților de precipitații înregistrate la posturile pluviometrice din administrare, menționate ca posturi avertizoare în planurile de apărare;

ș) participă, prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor, la avertizarea Comitetelor locale în caz de producere a accidentelor la construcții hidrotehnice și a poluărilor accidentale pe cursurile de apă;

t)

participă la instruirea reprezentanților administrației publice locale și pregătirea populației, prin exerciții periodice de simulare;

ț) participă, în conformitate cu prevederile convențiilor internaționale, la organizarea acțiunilor de apărare pe Dunăre și pe celelalte râuri care formează sau traversează frontiera de stat a României, în care scop colaborează și cu unitățile care administrează porturile și căile navigabile și cu Comitetele județene;

u)

asigură elaborarea informațiilor, prognozelor și avertizărilor privitoare la inundații, ghețuri, secetă hidrologică și poluări accidentale pe bazine hidrografice;

v)

ia măsuri permanente de creștere a preciziei prognozelor hidrologice și de diseminare a acestora la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor și la unitățile care au în exploatare lucrări hidrotehnice și corelează datele obținute din rețea cu cele provenite de la aceste unități;

w)

identifică, evaluează, verifică și clarifică aspecte legate de poluările marine și organizează intervenția operativă;

x)

asigură transmiterea informațiilor la Comitetul Ministerial și Centrul operativ pentru situații de urgență din Ministerul Mediului și Pădurilor;

y)

asigură funcționarea în condiții de siguranță a rețelei naționale de măsurători hidrologice proprii;

``)

monitorizează evoluția undei poluante și asigură prin laboratoarele sale de calitatea apei, determinarea naturii poluantului;

z 1 ) participă la stabilirea cauzelor care au determinat poluarea, la evaluarea efectelor precum și la celelalte acțiuni desfășurate în zona sa de competență, pentru intervenția în caz de poluare, pe fluviul Dunărea și râurile interioare.

Articolul 18

Garda Națională de Mediu

îndeplinește următoarele atribuții:

a)

verifică periodic modul de salubrizare a cursurilor de apă și a formațiunilor torențiale, a modului de amplasare a balastierelor, precum și a modului de realizare a lucrărilor de excavare în albie și aplică sancțiuni conform prevederilor legale;

b)

supraveghează, în județele limitrofe Dunării, activitățile care prezintă pericole de accidente majore și/sau impact semnificativ asupra mediului datorate produselor petroliere, sau altor substante periculoase, în vederea prevenirii și limitării riscurilor de poluare accidentală prin măsurile prevăzute de lege;

c)

participă la evaluarea efectelor și stabilirea cauzelor ce au determinat poluarea fluviului Dunărea;

d)

participă la stabilirea cauzelor poluării asupra apelor și aplică sancțiunile prevăzute de lege, inclusiv încetarea și/sau suspendarea unor activități pe perioade determinate de timp în cazul în care este pusă în pericol sănătatea populației sau în cazul în care se constată depășirea concentrațiilor poluanților peste limitele admise de legislația în vigoare.

Articolul 19

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor

îndeplinește următoarele atribuții:

a)

asigură elaborarea informațiilor, prognozelor și avertizărilor privitoare la inundații, ghețuri și secetă hidrologică și transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor, la Centrul operativ al Administrației Naționale „Apele Române” și la Centrele operative ale Administrațiilor Bazinale de Apă, precum și la alți factori interesați, conform Anexei nr. 6 la prezentul regulament;

b)

asigură funcționarea, în condiții de siguranță, a rețelei naționale de măsurători hidrologice proprii;

c)

asigură îndrumarea metodologică și coordonarea rețelei naționale de măsurători hidrologice.

Articolul 20

Administrația Națională de Meteorologie

îndeplinește următoarele atribuții:

a)

asigură

elaborarea

prognozelor

și

avertizărilor

privitoare

la

fenomene

meteorologice periculoase și transmiterea acestora la Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor, la Centrul operațional național din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, la Centrul operativ al Administrației Naționale „Apele Române” și la Centrele operative ale Administrațiilor Bazinale de Apă, precum și altor factori interesați, conform Anexei nr. 6 la prezentul regulament;

b)

asigură transmiterea, de către Centrele Meteorologice Regionale a atenționărilor și avertizărilor meteorologice de tip ,,nowcasting” la Inspectoratele Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență și la unitățile de gospodărire a apelor, pentru înștiințarea autorităților administrației publice locale, avertizarea și/sau alarmarea populației în timp util și managementul lucrărilor hidrotehnice;

c)

asigură funcționarea în condiții de siguranță a rețelei naționale de măsurători meteorologice;

d)

elaborează instrucțiuni de stabilire a pragurilor critice pentru fenomenele meteorologice periculoase și de elaborare și transmitere a avertizărilor și prognozelor privind producerea acestor fenomene, care sunt aprobate de conducerea Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență;

e)

asigură transmiterea cantităților de precipitații înregistrate la punctele de observație și măsurători din rețeaua meteorologică, în cazul depășirii pragurilor critice, prin Stațiile Meteorologice Județene sau Serviciile Regionale de Prognoză, către Centrele operative ale Administrațiilor Bazinale de Apă.

Articolul 21

Agenția Națională pentru Protecția Mediului

îndeplinește următoarele atribuții:

a)

supraveghează activitățile care prezintă pericole de accidente majore și/sau impact semnificativ asupra mediului datorate produselor petroliere, sau altor substanțe periculoase, în vederea prevenirii și limitării riscurilor de poluare accidentală prin măsurile prevăzute de lege;

b)

identifică amplasamente pentru depozitarea temporară a hidrocarburilor recuperate, altele decât cele organizate;

c)

participă la evaluarea efectelor și stabilirea cauzelor ce au determinat poluarea cursurilor de apă.

Articolul 22

Regia Națională a Pădurilor-ROMSILVA

îndeplinește următoarele atribuții:

a)

asigură plantarea perdelelor de protecție a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor și exploatarea acestora în concordanță cu cerințele apărării, interzicând tăierile ,,la ras”;

b)

asigură înființarea plantațiilor cu rol antierozional pe versanți, în corelare cu lucrările de gospodărire a apelor, pentru prevenirea colmatării acestora și atenuarea scurgerii apelor pluviale;

c)

asigură îndepărtarea materialului lemnos și a resturilor rezultate în urma exploatării lemnului de pe malurile cursurilor de apă, a torenților și de pe versanți pentru a preveni blocarea secțiunilor de scurgere a apelor mari;

d)

asigură fondurile pentru realizarea lucrărilor de corectare a torenților din fondul forestier proprietate a statului și întreținerea corespunzătoare a acestora, în vederea diminuării pagubelor produse de scurgerile de pe versanți;

e)

participă cu forțe și mijloace proprii la acțiunile de combatere a efectelor inundațiilor produse pe teritoriul zonelor aflate în administrare;

f)

permite accesul unităților de gospodărire a apelor către albiile cursurilor de apă și cuvetelor lacurilor pentru întreținere și intervenție operativă;

g)

asigură elaborarea și transmiterea rapoartelor operative, conform modelului din Anexa nr. 8 la regulament pe perioada situațiilor de urgență generate de factorii de risc specifici și a rapoartelor de sinteză conform modelului din Anexa nr. 9 la prezentul regulament.

Secțiunea 2

Atribuții ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale

Articolul 23

(0)

Ministerul Administrației și Internelor

îndeplinește următoarele atribuții:

(1)

Asigură prin Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență propriu participarea structurilor ministerului la îndeplinirea funcțiilor de sprijin potrivit Hotărârii Guvernului nr. 2288/2004;

(2)

Îndeplinește prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență următoarele atribuții:

a)

monitorizarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase;

b)

conducerea și coordonarea structurilor proprii;

c)

centralizarea datelor și informațiilor privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase, forțele și mijloacele participante la intervenție prin dispeceratul Centrului operațional național sau, după caz grupa operativă a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență;

d)

participarea la ședințele Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor în calitate de consultant;

e)

asigurarea schimbului de date și informații cu Centrele operative ale componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență;

f)

participarea la exercițiile de simulare a producerii de inundații, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale, organizate de către Centrul operativ pentru situații de urgență din Ministerul Mediului și Pădurilor pe bazine hidrografice și județe pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populației, precum și a modului în care administrația publică locală, deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor și utilizatorii de apă cunosc atribuțiile ce le revin pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de riscurile specifice;

g)

coordonarea derulării programelor naționale de pregătire a populației și de instruire a administrației publice locale în domeniul apărării împotriva fenomenelor hidrometeorologice periculoase;

h)

îndrumarea, controlul și coordonarea Inspectoratelor pentru Situații de Urgență și Serviciilor de urgență voluntare;

i)

asigurarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul țării, a măsurilor și acțiunilor de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase.

(3)

Asigură, prin Inspectoratele Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență:

a)

transmiterea prognozelor, avertizărilor, înștiințărilor și informațiilor privind producerea de inundații, fenomene meteorologice periculoase și poluări accidentale la localitățile potențial afectabile și obiectivele social-economice importante, primite de la Centrul operativ al

Ministerului Mediului și Pădurilor, Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor și de la Centrele Meteorologice Regionale;

b)

coordonarea realizării sistemelor de înștiințare, avertizare și alarmare a populației în localități și verificarea stării funcționale a acestora;

c)

verificarea periodică, în teren, împreună cu specialiști din cadrul unităților teritoriale ale Administrației Naționale „Apele Române” a modului de aplicare a măsurilor de prevenire a riscului la inundații și de limitare a efectelor acestora, la nivelul autorităților administrației publice locale, instituțiilor publice și operatorilor economici;

d)

verificarea nivelului de pregătire a structurilor de management și intervenție constituite la nivelul localităților, instituțiilor publice și operatorilor economici din zonele de risc;

e)

elaborarea programelor de pregătire a populației și a Serviciilor voluntare și private, pentru protecția și intervenția în cazul inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale;

f)

instruirea periodică a primarilor și consilierilor locali asupra atribuțiilor ce le revin în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații și fenomene meteorologice periculoase;

g)

intervenția operativă pentru înlăturarea efectelor inundațiilor, ghețurilor pe cursurile de apă, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, cu asistență tehnică a specialiștilor din cadrul unităților de gospodărire a apelor;

h)

punerea la dispoziția Grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale conduse de Sistemele de Gospodărire a Apelor, în timp real, a rapoartelor operative transmise de către Comitetele locale pentru situații de urgență și deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor;

i)

participarea la aprovizionarea cu apă potabilă a populației din localitățile afectate de secetă hidrologică sau poluări accidentale ale surselor de apă;

j)

participarea la exercițiile de simulare a inundațiilor, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, organizate anual de Ministerul Mediului și Pădurilor, pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populației, a modului de conlucrare a structurilor implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, precum și pentru instruirea reprezentanților administrației publice și conștientizarea populației asupra riscului și măsurilor ce se întreprind în situații de urgență;

k)

îndeplinirea atribuțiilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 în cazul poluării marine cu hidrocarburi, prin Inspectoratele pentru Situații de Urgență ale județelor Tulcea și Constanța.

(4)

Asigură prin structurile Poliției Române, potrivit competențelor ce le revin:

a)

stabilirea și transmiterea căilor de acces ce pot fi utilizate de forțele specializate de intervenție și aplică măsurile de interzicere a circulației;

b)

participarea la asigurarea măsurilor de protecție a populației, a fluenței și dirijării circulației pe timpul evacuării persoanelor sau bunurilor periclitate și la securizarea zonelor afectate;

c)

participarea, alături de alte structuri cu atribuții în domeniu, la asigurarea climatului de ordine și siguranță publică;

d)

planificarea și pregătirea resursele proprii în vederea îndeplinirii misiunilor specifice;

e)

participarea la mobilizarea populației aptă de muncă a mijloacelor de transport și tehnice, în vederea folosirii lor în acțiunile de intervenție;

f)

îndeplinirea atribuțiilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 în cazul poluării marine în zona costieră cu hidrocarburi.

(5)

Asigură prin structurile Inspectoratului General al Jandarmeriei, potrivit competențelor ce le revin:

a)

participarea la acțiuni de căutare și salvare a persoanelor;

b)

asigurarea securizării și supravegherii zonelor afectate/evacuate;

c)

participarea, atunci când situația o impune, la transportul unor categorii de forțe și mijloace de intervenție, al persoanelor evacuate și al altor resurse, precum și la distribuirea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate;

d)

asigurarea măsurilor de ordine publică și de protecție a zonelor în care s-au produs sau există pericolul iminent de producere a unor situații de urgență și restabilirea ordinii publice în zona afectată și în imediata vecinătate a acesteia;

e)

planificarea și pregătirea resursele proprii;

f)

participarea la asigurarea protecției transporturilor cu ajutoare umanitare;

g)

participarea cu forțe și mijloace la înlăturarea efectelor inundațiilor, accidentelor la construcții hidrotehnice, cu asistență tehnică a specialiștilor din cadrul unităților de gospodărire a apelor;

h)

îndeplinirea atribuțiilor conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 în cazul poluării marine în zona costieră cu hidrocarburi.

Articolul 24

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

îndeplinește următoarele atribuții:

a)

asigură prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale refacerea drumurilor naționale, a podurilor și a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor aferente, afectate de viituri;

b)

stabilește, împreună cu operatorii economici specializați, navele aparținând acestora, care participă la acțiunile de spargere a gheții pe Dunăre și asigură intervenția operativă numai cu asistența tehnică a specialiștilor din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, pe baza situației și prognozei hidrologice elaborate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor;

c)

dispune unităților care administrează porturile și căile navigabile transmiterea citirilor de la stațiile hidrometrice proprii la Centrele operative din cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor și Administrațiilor Bazinale de Apă;

d)

asigură coordonarea acțiunilor operative de intervenție pe drumurile naționale și pe autostrăzi în cazul căderilor masive de zăpadă și depunerilor de polei;

e)

asigură coordonarea și intervenția cu mijloace plutitoare specializate în situații de poluări accidentale cu hidrocarburi a fluviului Dunărea și a altor căi navigabile.

f)

îndeplinește atribuțiile ce îi revin conform Hotărârii Guvernului nr. 1593/2002 în cazul poluării marine în zona costieră.

Articolul 25

Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului

sprijină Consiliile județene în elaborarea hărților de risc la inundații la nivelul localităților și verifică respectarea regimului de construire în zonele inundabile.

Articolul 26

(0)

Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri , prin Societatea Comercială ,,Hidroelectrica” S.A., îndeplinește următoarele atribuții:

a)

asigură dotarea sistemelor sau a amenajărilor hidroenergetice din administrare cu aparatura hidrometrică și meteorologică necesară prognozării aportului de apă în lacuri și evacuării debitelor de viitură, precum și comunicarea la Centrele operative ale Administrațiilor Bazinale de Apă și la Comitetele județene și locale pentru situații de urgență, a datelor de la stațiile hidrometrice aparținând unităților proprii și, respectiv, a informațiilor privind manevrele care pot conduce la creșterea periculoasă a debitelor și nivelurilor în aval de baraje;

b)

asigură instalarea sistemelor de avertizare-alarmare a populației și a obiectivelor situate în aval de barajele proprii, în cazuri de avariere, descărcare accidentală sau rupere, conform prevederilor din Anexa nr. 7 la prezentul regulament;

c)

asigură dotarea amenajărilor hidroenergetice din administrare cu materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, conform Normativului-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale, ținând cont de specificul amenajărilor;

d)

asigură întocmirea rapoartelor operative pe timpul producerii viiturilor privind modul de comportare al amenajărilor hidrotehnice din administrare (volume de apă atenuate, manevre efectuate, debite maxime evacuate, pagube produse amenajărilor) și transmiterea acestora conform Anexei nr. 8 la prezentul regulament;

e)

asigură întocmirea planurilor de apărare împotriva inundațiilor a sistemelor hidrotehnice proprii și înaintarea lor spre verificare și aprobare, conform Anexei nr. 2 la prezentul regulament;

f)

asigură întocmirea planurilor de acțiune în caz de accidente la barajele din administrare, și înaintarea lor spre aprobare conform Anexei nr. 7 la prezentul regulament ;

g)

asigură participarea cu forțe și mijloace de intervenție operativă pentru combaterea poluărilor accidentale în zona lacurilor de acumulare ale centralelor hidroelectrice Porțile de Fier I și II;

h)

asigură participarea la evaluarea efectelor și stabilirea cauzelor ce au determinat poluarea accidentală în zona sa de competență.

Art 27. - Ministerul Apărării Naționale

îndeplinește următoarele atribuții:

(1)

asigură, prin Statul Major al Forțelor Terestre, participarea cu forțe și mijloace la înlăturarea efectelor

inundațiilor,

fenomenelor

meteorologice

periculoase,

accidentelor

la

construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale.

(2)

asigură, prin Statul Major al Forțelor Navale:

a)

observarea, centralizarea și transmiterea informațiilor privind poluarea accidentală la Administrația Națională „Apele Române” sau la Administrația Canalelor Navigabile;

b)

participarea cu forțe și mijloace de intervenție pentru combaterea poluării cu hidrocarburi.

Articolul 28

(1)

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

asigură gestionarea situațiilor de urgență generate de căderile de grindină, secetă pedologică, înghețuri timpurii sau târzii.

(2)

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, îndeplinește următoarele atribuții:

a)

asigură întreținerea sistemelor de desecare și evacuarea apelor în exces din incintele îndiguite, precum și refacerea lucrărilor de îmbunătățiri funciare din administrare, afectate de viituri, din surse proprii, din fonduri de la bugetul de stat sau din alte surse;

b)

asigură participarea la elaborarea planurilor de apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor pentru Sistemele hidroameliorative de la Dunăre;

c)

asigură dotarea cu instalații hidrometrice și meteorologice a amenajărilor de îmbunătățiri funciare, transmiterea informațiilor, prognozelor și avertizărilor conform schemelor de flux informațional aprobate prin Planurile județene de apărare împotriva inundațiilor;

d)

asigură funcționarea la capacitate a sistemelor de irigații în perioadele cu secetă prelungită, în strictă corelație cu Planurile de restricții și folosire a apei în perioade deficitare;

e)

asigură adaptarea instalațiilor de aducțiune a apei în sistemele de irigații cu alimentare din Dunăre, în condiții de secetă hidrologică;

f)

asigură realizarea și întreținerea corespunzătoare a amenajărilor pentru combaterea eroziunii solului în vederea atenuării scurgerilor de pe versanți;

g)

asigură întreținerea cursurilor de apă pe sectoarele amenajate cu lucrări din administrare;

h)

asigură elaborarea și transmiterea rapoartelor operative zilnice conform modelului din Anexa nr. 8 la prezentul regulament, pe perioada situațiilor de urgență generate de factorii de risc specifici și a rapoartelor de sinteză conform modelului din Anexa nr. 9 la prezentul regulament.

Articolul 29

(1)

Prefecții

îndeplinesc următoarele atribuții specifice pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale:

a)

dispun președinților Comitetelor locale pentru situații de urgență ca la primirea atenționărilor privind iminența producerii unor situații de urgență să instituie serviciul de permanență la toate primăriile din zonele de risc;

b)

asigură mijloacele necesare și stabilesc responsabilitățile pentru avertizarea și alarmarea populației din zonele de risc la inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;

c)

coordonează și organizează, cu sprijinul specialiștilor din cadrul Grupului de suport tehnic pentru situații de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la

construcții hidrotehnice și poluări accidentale, acțiunile de intervenție operativă la nivelul județului;

d)

coordonează pregătirea populației, în vederea conștientizării asupra riscului pe care îl prezintă inundațiile și a măsurilor proprii de protecție și intervenție în situații de urgență, asigurând, în acest sens, prezența cetățenilor la exercițiile de alarmare publică organizate de Inspectoratele Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență;

e)

asigură întocmirea planurilor județene de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și poluărilor accidentale, postarea extraselor din acest planuri, din care au fost excluse informațiile confidențiale, pe pagina de internet a Instituției Prefectului / Inspectoratului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență;

f)

asigură centralizarea datelor privind urmările fenomenelor hidrometeorologice periculoase, întocmirea și transmiterea rapoartelor potrivit Anexelor nr. 8 și 9 la prezentul regulament;

g)

asigură, prin Consiliile județene, fondurile necesare pentru constituirea și completarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale, pentru acțiuni operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și poluărilor accidentale, pentru realizarea, întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice de interes local, precum și pentru întreținerea albiilor cursurilor de apă în zona localităților;

h)

avizează procesele verbale de calamități elaborate de deținătorii de lucrări în vederea fundamentării actelor normative pentru alocarea, în regim de urgență, a fondurilor necesare refacerii construcțiilor hidrotehnice afectate de viituri sau asigurării unor surse suplimentare de alimentare cu apă;

i)

numește comisia alcătuită din specialiști pentru evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase;

j)

dispune evaluarea de către specialiști a pagubelor produse de inundarea dirijată și face propuneri de despăgubire a persoanelor fizice și juridice care au suferit prejudicii;

k)

asigură fondurile necesare dotării Serviciilor voluntare pentru situații de urgență cu materiale și mijloace specifice intervenției la inundații/aglomerări de ghețuri și accidente la construcții hidrotehnice.

(2)

Primarii

îndeplinesc următoarele atribuții specifice pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale:

a)

asigură personalul și condițiile necesare pentru instituirea serviciului de permanență și verifică modul de îndeplinire al acestui serviciu;

b)

asigură mijloacele necesare și stabilesc responsabilitățile pentru avertizarea și alarmarea populației din zonele de risc la inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;

c)

dispun agenților de inundații organizarea

periodică a unor acțiuni de conștientizare a populației asupra riscului pe care îl prezintă inundațiile și asupra măsurilor care trebuiesc întreprinse de fiecare cetățean pentru diminuarea pagubelor;

d)

asigură, prin agenții de inundații, întocmirea planurilor locale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale, afișarea extraselor din acest planuri din care au fost excluse informațiile confidențiale pe pagina de internet a instituției și la sediul primăriilor;

e)

asigură, prin agenții de inundații, centralizarea datelor privind urmările fenomenelor hidrometeorologice periculoase și întocmirea și transmiterea rapoartelor potrivit prevederilor Anexelor nr. 8 și 9 la prezentul regulament;

f)

asigură, prin consiliile locale, fondurile necesare pentru constituirea și completarea stocurilor de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale la nivelul primăriilor, pentru întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice din administrare proprie și întreținerea albiilor cursurilor de apă în zona localităților;

g)

asigură realizarea și întreținerea corespunzătoare a șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor pluviale, îndepărtarea materialului lemnos și a deșeurilor din albiile cursurilor de apă, din secțiunile de scurgere a podurilor și podețelor;

h)

dispun agenților de inundații afișarea în locuri publice a semnificației codurilor de culori pentru avertizările meteorologice și hidrologice precum și semnificația semnalelelor de alarmare acustică a populației;

i)

asigură, prin Serviciile voluntare pentru situații de urgență, supravegherea permanentă, pe timpul apelor mari a secțiunilor podurilor și podețelor subdimensionate de pe raza localității pentru prevenirea inundațiilor;

j)

organizează anual și ori de câte ori este nevoie instruiri ale membrilor Comitetului local asupra atribuțiilor ce le revin pentru avertizarea/alarmarea populației din satele aparținătoare comunelor;

k)

asigură fondurile necesare dotării Serviciilor voluntare pentru situații de urgență cu materiale și mijloace specifice intervenției la inundații/aglomerări de ghețuri și accidente la construcții hidrotehnice;

l)

asigură întocmirea Proceselor verbale de calamități în vederea suplimentării surselor de apă potabilă pentru populație în perioadele de secetă hidrologică.

Secțiunea 3

Atribuțiile generale ale persoanelor juridice și ale persoanelor fizice implicate în activitatea de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale

Articolul 30

- (1)

Persoanele juridice îndeplinesc următoarele atribuții:

a)

elaborează planuri proprii de apărare în caz de inundații sau accidente la construcții hidrotehnice din administrare și le supun spre avizare și aprobare conform Anexei nr. 1 din prezentul regulament;

b)

constituie stocuri de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și pentru combaterea efectelor poluărilor accidentale, conform Normativului-cadru, și le mențin în stare operativă;

c)

organizează alarmarea salariaților proprii pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale;

d)

respectă normele și normativele specifice privind apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale;

e)

întocmesc scheme de organizare a avertizării și alarmării populației în caz de pericol și asigură menținerea în stare de funcționare a mijloacelor de comunicații, înștiințare, avertizare și alarmare, aflate în dotare;

f)

țin evidența mijloacelor tehnice, a utilajelor și a aparaturii ce pot fi folosite în caz de inundații, fenomene meteorologice periculoase, poluări accidentale și pun la dispoziția Comitetelor Județene/al Municipiului București și Locale pentru Situații de Urgență datele necesare și, pe baza unor convenții, mijloacele deținute pentru intervenții în situațiile de urgență manifestate pe plan local;

g)

asigură accesul la obiectivele periclitate și execută lucrări și servicii de interes public în situații de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale, în baza dispoziției Comitetelor Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență;

h)

asigură intervenția operativă pentru stoparea fenomenului de poluare accidentală produsă de unitățile proprii, neutralizarea poluantului și aducerea zonei afectate la stadiul inițial.

(2)

Persoanele juridice asigură din surse proprii fondurile necesare finanțării activităților prevăzute la alin.

(1).

(3)

Persoanele fizice sunt obligate să își însușească metodele de protecție și regulile de comportare în caz de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale și să participe la activitățile organizate, potrivit legii, în acest scop.

(4)

În situații de producere a unor inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice sau poluări accidentale, persoanele fizice sunt obligate să participe, potrivit legii, la acțiunile de intervenție pentru care sunt solicitate și să se conformeze măsurilor stabilite de autoritățile centrale și locale.

Articolul 31

În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau a unor construcții hidrotehnice datorită viiturilor, deținătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligația să le refacă sau să le repare în cel mai scurt timp posibil, fondurile necesare execuției putând fi asigurate din surse proprii, de la bugetul local, bugetul de stat sau din alte surse.

Articolul 32

În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau a unor construcții hidrotehnice ca urmare a acțiunii persoanelor fizice sau juridice, acestea au obligația să le refacă în cel mai scurt timp, din surse proprii.

Secțiunea 4

Atribuții ale Comitetelor pentru situații de urgență

Articolul 33

–

Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor

îndeplinește următoarele atribuții:

a)

analizează situația și evoluția fenomenelor hidrometeorologice periculoase, a poluărilor accidentale precum și starea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și adoptă măsuri în domeniile de competență ale ministerului, pentru evitarea pierderilor de vieți omenești și limitarea pagubelor materiale;

b)

aprobă propunerile Comitetelor județene pentru situații de urgență privind inundarea dirijată a unor terenuri dinainte stabilite în planurile de apărare împotriva inundațiilor, precum și a incintelor îndiguite în vederea diminuării pagubelor și evitării pierderilor de vieți omenești;

c)

aprobă propunerile Comitetelor județene pentru situații de urgență privind realizarea unor breșe în diguri în vederea evacuării apelor acumulate în incinte pe timpul inundațiilor;

d)

analizează solicitările Comitetelor județene pentru situații de urgență pentru despăgubirea proprietarilor terenurilor inundate dirijat și propune inițierea proiectelor de Hotărâri ale Guvernului pentru acordarea despăgubirilor.

Articolul 34

Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor

îndeplinește următoarele atribuții:

a)

sintetizează informații privind situația și evoluția fenomenelor hidrometeorologice periculoase, a poluărilor accidentale, efectele acestora, măsurile întreprinse și măsurile necesare pentru diminuarea și înlăturarea lor și le transmite structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență;

b)

asigură transmiterea operativă a avertizărilor hidrologice și meteorologice elaborate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și respectiv, de către Administrația Națională de Meteorologie, la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și la Comitetele județene pentru situații de urgență;

c)

îndrumă, controlează și avizează Planurile județene și bazinale de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcțiile hidrotehnice și poluărilor accidentale și Planurile de acțiune în caz de accidente la baraje, în vederea aprobării de

către președintele Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență al Ministerului Mediului și Pădurilor;

d)

îndrumă și controlează modul de întocmire a Planurilor locale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale;

e)

urmărește completarea și reactualizarea Planurilor județene și bazinale de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelelor la construcțiile hidrotehnice și a Planurilor de acțiune în caz de accidente la baraje, în funcție de modificările survenite;

f)

organizează anual, exerciții de simulare a producerii de inundații, accidente la construcțiile hidrotehnice și poluări accidentale, organizate pe bazine hidrografice și județe pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populației, precum și a modului în care administrația publică locală, deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor și utilizatorii de apă cunosc atribuțiile ce le revin pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de riscurile specifice;

g)

organizează acțiunile de control a modului în care sunt întreținute cursurile de apă permanente și nepermanente în localități, întreținute și realizate sanțurile și rigolele de scurgere a apelor pluviale, în vederea diminuării efectelor inundațiilor;

h)

organizează acțiunile anuale de verificare a stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, indiferent de deținător, de pe râurile interioare, de la Dunăre;

i)

organizează, periodic, instruiri ale personalului implicat în activitatea de management al riscului specific din cadrul unităților aflate în subordonarea și coordonarea ministerului;

j)

verifică periodic modul de constituire, de completare și de depozitare a stocurilor de materiale și mijloace de intervenție operativă la inundații, de către deținătorii de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și de către Comitetele locale pentru situații de urgență;

k)

participă la activitățile de pregătire, răspuns și cooperare în caz de poluări accidentale pe Marea Neagră și pe Dunăre.

Articolul 35

Comitetul Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență

evaluează situațiile de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale ce se pot produce în unitățile administrativ teritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora sub coordonarea tehnică a Grupului de suport tehnic.

Articolul 36

(1)

În cadrul fiecărui Comitet județean pentru situații de urgență se constituie Grupurile de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale, formate din specialiști cooptați, cu responsabilități în acest domeniu, fiind conduse de directorii Sistemelor de Gospodărire a Apelor.

(2)

Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului județean

este numit prin ordinul prefectului de constituire a Comitetului județean pentru situații de urgență și este alcătuit din reprezentanți ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, Sistemelor Hidrotehnice, Agenției de Protecție a Mediului, Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu, unităților teritoriale ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, ale S.C. ,,Hidroelectrica” S.A., Regiei Naționale a Pădurilor-ROMSILVA, Administrației Fluviale a Dunării de Jos, alți deținători de construcții hidrotehnice

cu

rol

de

apărare

împotriva

inundațiilor,

Centrului

Național

de

Prognoză Meteorologică și Centrelor Meteorologice Regionale (prin Serviciile Regionale de Prognoză a Vremii ori Stațiile Meteorologice Județene, după caz).

Articolul 37

Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului județean

are următoarele atribuții specifice:

a)

asigură, prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor în colaborare cu Inspectoratul Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență, elaborarea planului județean de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, prin corelarea planurilor de apărare întocmite de Comitetele municipale, orășenești și comunale pentru situații de urgență, a planurilor de apărare ale Sistemelor hidrotehnice din județ, a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la folosințele de apă potențial poluatoare, precum și a planurilor de restricții și folosire a apei în perioade deficitare;

b)

acordă asistență tehnică Comitetelor municipale, orășenești și comunale pentru întocmirea planurilor de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale;

c)

avizează planurile de apărare municipale, orășenești și comunale, în vederea aprobării lor de către președintele Comitetului județean pentru situații de urgență;

d)

coordonează tehnic, la nivel județean, acțiunile pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, accidente la construcții hidrotehnice, secetă hidrologică și poluări accidentale, aplicând prevederile din planurile județene de apărare și asigurând legăturile cu Comitetul Ministerial și Centrul operativ pentru situații de urgență din Ministerul Mediului și Pădurilor, cu Administrațiile Bazinale de Apă și Comitetele județene situate în amonte și în aval, conform sistemului informațional operativ;

e)

asigură consultanța de specialitate, în cadrul Comitetului județean pentru situații de urgență, pentru cuprinderea în bugetele locale a cheltuielilor necesare constituirii și completării stocurilor de materiale și mijloace de apărare pentru situații de urgență generate de inundații, ghețuri și poluări accidentale, pentru întreținerea și repararea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare proprii, pentru întreținerea albiilor cursurilor de apă pe raza localităților, asigură verificarea anuală a situației alocării și cheltuirii acestor fonduri și informează, în acest sens, președintele Comitetului județean;

f)

propune Comitetului județean pentru situații de urgență inundarea dirijată, în perioade de ape mari sau de accidente la baraje, a unor terenuri, precum și executarea unor breșe pentru evacuarea apei acumulate în incintă;

g)

asigură, prin Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor, în colaborare permanentă cu Centrul operațional al Inspectoratului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență, întocmirea rapoartelor operative zilnice, în timpul situațiilor de urgență, a rapoartelor de sinteză, după încetarea acestora, precum și transmiterea lor conform Anexelor nr. 8 și 9 la prezentul regulament;

h)

asigură, în colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență, organizarea și desfășurarea la nivel județean, a exercițiilor de simulare pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional hidrometeorologic de avertizare-alarmare a populației, a fluxului primar de informare în caz de poluări accidentale, precum și pentru instruirea autorităților administrației publice locale și conștientizarea populației asupra riscului la inundații;

i)

asigură organizarea anuală a acțiunii de verificare a stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, precum și urmărirea realizării măsurilor și lucrărilor stabilite cu această ocazie;

j)

participă, în comisia stabilită de președintele Comitetului județean pentru situații de urgență, la evaluarea și stabilirea pagubelor produse de inundații, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;

k)

asigură, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor elaborarea Proceselor verbale de calamități pentru construcții hidrotehnice avariate de viituri sau pentru surse suplimentare de alimentare cu apă și transmiterea lor la Centrul operativ pentru situații de urgență al Ministerului Mediului și Pădurilor.

Articolul 38

Comitetul local pentru situații de urgență

îndeplinește următoarele atribuții principale:

a)

evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor;

b)

declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale.

Capitolul IV

Măsuri de prevenire și pregătire pentru intervenție

Secțiunea 1 Organizarea sistemului informațional

Articolul 39

Sistemul informațional meteorologic și hidrologic constă în observarea, măsurarea, înregistrarea

și

prelucrarea

datelor

meteorologice

și

hidrologice,

elaborarea

prognozelor, avertizărilor

și

alarmărilor,

precum

și

în

transmiterea

acestora

factorilor

implicați

în managementul situațiilor de urgență generate de riscurile specifice, conform schemei fluxului informațional definit în planurile de apărare, în vederea luării deciziilor și măsurilor necesare.

Articolul 40

(1)

În zonele amenajate cu lucrări hidrotehnice, sistemul informațional cuprinde, de asemenea, date și măsuri privind manevrele de exploatare care au ca efect modificarea regimului natural de scurgere.

(2)

Orice manevre la echipamentele hidromecanice ale lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, aparținând altor deținători decât Administrația Națională „Apele Române”, vor fi efectuate doar după obținerea aprobării și sub coordonarea dispeceratelor bazinale ale Administrațiilor Bazinale de Apă.

(3)

Transmiterea acestor informații constituie o obligație a organelor de exploatare a lucrărilor hidrotehnice, indiferent de deținător, și se realizează în conformitate cu schema fluxului informațional, aprobată prin planurile de apărare respective.

Articolul 42

Deținătorii de construcții hidrotehnice au obligația să asigure instalarea și exploatarea dispozitivelor meteorologice, hidrologice sau hidrometrice, cu avizul Administrațiilor Bazinale de Apă, necesare cunoașterii și urmăririi mărimilor caracteristice locale de apărare și asigurarea corelației acestora cu cele zonale.

Articolul 43

(1)

Pentru asigurarea transmiterii informațiilor, prognozelor și avertizărilor de la unitățile meteorologice și hidrologice la Comitetele ministeriale, județene și locale și la instituțiile nominalizate prin acte normative sau prin planurile operative de apărare, se stabilesc mijloacele de telecomunicații ce vor fi utilizate în acest sens.

(2)

La județe, permanența va fi asigurată de către Centrele operaționale din cadrul Inspectoratelor Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență și Centrele operative din cadrul Sistemelor de Gopodărire a Apelor, la municipii, orașe și comune prin grija primarului, iar la obiectivele sociale și economice periclitate prin grija conducătorilor acestora.

(3)

Pentru asigurarea fluxului informațional decizional operativ între Comitetele județene și locale, pot fi folosite și mijloacele de telecomunicații ale posturilor de poliție, unităților militare și alte mijloace de telecomunicații disponibile.

(4)

Pentru asigurarea intervenției operative în situații de urgență generate de incidente/accidente sau avarii la baraje se elaborează de către unitățile care dețin aceste construcții, planuri de acțiune în caz de accidente la baraje, conform Anexei nr. 7 la prezentul regulament.

Articolul 44

În cazul poluărilor accidentale pe Dunăre și pe râurile transfrontaliere, sistemul informațional este organizat și funcționează conform Manualului de Operare Internațional pentru

Centrul Internațional Principal de Alarmare (PIAC), iar în cazul poluărilor accidentale pe râurile interioare sistemul informațional este organizat conform sistemului de alarmare SAPA-ROM și prevederilor planurilor județene de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale.

Articolul 45

În cazul poluărilor cu hidrocarburi a Mării Negre, sistemul informațional este asigurat și funcționează conform Planului național de pregătire, răspuns și cooperare în caz de poluare marină cu hidrocarburi, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1593/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Secțiunea 2

Întocmirea planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale

Articolul 46

(1)

Planurile de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale constituie documentații tehnice, care se întocmesc de către unitățile care dețin obiective potențial a fi afectate, de către Comitetele județene și Comitetele locale, cu consultarea tehnică și coordonarea Sistemelor de Gospodărire a Apelor, și de către Administrațiile Bazinale de Apă din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, pentru bazinele hidrografice aferente. Aceste planuri se revizuiesc și se aprobă o dată la 4 ani și se actualizează anual sau ori de căte ori apar modificări în ceea ce privește:

a)

componența schemei de organizare la urgență;

b)

adresele, numerele de telefon, fax;

c)

modificările în situațiile cu necesarul de resurse umane și materiale;

d)

modificări ale cotelor de apărare.

(2)

Conținutul planurilor de apărare și modul de aprobare a acestora, la toate nivelurile, sunt prezentate în Anexele nr. 1

-

4 la prezentul regulament.

(3)

Modificările

operate

în

planurile

de

apărare

împotriva

inundațiilor,

fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale sunt transmise tuturor celor cărora li s-a distribuit un exemplar al planului sau o copie după acesta.

Articolul 47

(0)

–

(1)

Planurile de acțiune în caz de accidente la baraje, prevăzute la art. 43 alin. (4), se întocmesc, se avizează și se aprobă conform prevederilor Anexei nr. 7 la prezentul regulament. Aceste planuri se actualizează o dată la 10 ani sau în funcție de modificările survenite la obiective și la dotările cu mijloace de avertizare-alarmare și de intervenție.

(2)

Planurile de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale, ale localităților și obiectivelor din aval de baraje, din zona de influență, se corelează cu elementele aferente din planurile de acțiune în caz de accidente la baraje, prevăzute la art. 43 alin. (4).

Articolul 48

(1)

Planurile de restricții și folosire a apei în perioade deficitare se elaborează de către Administrațiile

Bazinale

de

Apă

după

consultarea

utilizatorilor

autorizați,

cu

avizul Administrației Naționale „Apele Române” și al Comitetelor de bazin și se aprobă de ministrul mediului și pădurilor.

(2)

Metodologia de elaborare a planurilor de restricții este reglementată prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 9/2006.

Articolul 49

(1)

Planurile de prevenire și combatere a poluărilor accidentale pe cursurile de apă se întocmesc, la nivel bazinal, de către Administrațiile Bazinale de Apă și de către persoanele juridice utilizatori de apă și ai celorlalte folosințe în legătură cu apa, potențial poluatori. Secțiunea aferentă județului face parte integrantă din Planul județean de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale.

(2)

Metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la folosințele de apă potențial poluatoare este reglementată prin Ordinul ministrului mediului, apelor și protecției mediului nr. 278/1997.

Articolul 50

Conținutul planurilor de apărare va fi luat în considerare la elaborarea planurilor de amenajare a teritoriului și a restricționării regimului de construcții în zonele inundabile.

Secțiunea 3

Organizarea, pregătirea și asigurarea forțelor, mijloacelor și a materialelor de intervenție

Articolul 51

Persoanele fizice și juridice care au în proprietate sau în folosință terenuri sau obiective în zone ce pot fi afectate de acțiuni distructive ale apelor sau de accidente la construcții hidrotehnice au obligația să participe la acțiunile de apărare și să asigure întreținerea și exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.

Articolul 52

(1)

Comitetele locale, operatorii economici care au obiective ce pot fi afectate de inundații și fenomene meteorologice periculoase, deținătorii de lucrări hidrotehnice, precum și operatorii economici potențiali poluatori au obligația de a organiza și asigura apărarea acestor obiective cu forțe și mijloace proprii, prevăzute din timp în planurile de apărare, adaptate la condițiile concrete care pot apărea.

(2)

Conducătorii structurilor prevăzute la alin. (1) au obligația să constituie formații de intervenție nominalizate, înzestrate cu mijloace și materiale de intervenție potrivit Normativului-cadru de dotare cu mijloace și materiale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale, Anexa nr. 12 la prezentul regulament. În cazul Comitetelor locale pentru situații de urgență, activitățile prevăzute la alin. (1) se efectuează prin intermediul Serviciilor voluntare, iar în cazul operatorilor economici prin grija Serviciilor private pentru situații de urgență.

(3)

Șeful Serviciului voluntar pentru situații de urgență îndeplinește funcția de agent de inundații la nivelul unității administrativ teritoriale.

(4)

Atribuțiile agentului de inundații sunt reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010 pentru aprobarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung.

Articolul 53

(1)

Serviciile voluntare și private pentru situații de urgență vor fi instruite de către specialiști din cadrul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență și al Grupului de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale, pe categorii de risc, pentru cunoașterea exactă a atribuțiilor ce le revin în diferite situații de urgență.

(2)

Pregătirea și instruirea Serviciilor voluntare/private pentru situații de urgență se realizează în baza planurilor de pregătire anuale și lunare pe teme și exerciții specifice riscului la inundații și poluări accidentale.

Articolul 54

Comitetele Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență au obligația să constituie forțe și mijloace de intervenție pentru sprijinirea Comitetelor locale, în cazul în care este depășită capacitatea de intervenție a acestora, potrivit legii.

Articolul 55

Comitetele județene, respectiv al Municipiului București pentru situații de urgență, împreună cu Comitetul Ministerial, vor organiza anual simulări de inundații, de avarii la construcții hidrotehnice și de poluări accidentale pe cursurile de apă, pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional pentru aceste tipuri de riscuri, vor efectua exerciții aplicative pentru verificarea pregătirii formațiilor, funcționării sistemelor de avertizare-alarmare și a modului de folosire a mijloacelor și materialelor de intervenție, precum și instruiri ale personalului implicat în gestionarea situațiilor de urgență generate de tipurile de risc specifice.

Articolul 56

(1)

Deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor vor efectua verificări periodice în vederea asigurării condițiilor tehnice și funcționale corespunzătoare ale acestora.

(2)

Se va verifica funcționalitatea dispozitivelor hidromecanice, a aparaturii de măsură și control, a

comportării

construcțiilor,

precum

și

buna

funcționare

a

sistemelor

hidrometrice,

de telecomunicație și a surselor de energie de rezervă. De asemenea, se vor verifica existența materialelor și mijloacelor de intervenție potrivit Normativului

-

cadru de dotare cu mijloace și materiale de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea poluărilor accidentale, modul în care sunt depozitate și se vor lua măsurile ce se impun în toate aceste direcții.

(3)

Comitetul Ministerial, prin Centrul operativ și Comitetele județene/al Municipiului București, vor efectua anual verificări privind starea tehnică a lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, indiferent de deținător, precum și întreținerea cursurilor de apă, a rigolelor și șanțurilor de scurgere în localități, dispunând măsuri obligatorii pentru unitățile deținătoare și administrația publică locală.

Capitolul V

Măsuri operative de intervenție în situații de urgență

Articolul 57

Măsurile de intervenție operativă se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, ce se elaborează pe județe, localități și de către utilizatorii de apă potențial poluatori, precum și la nivel bazinal.

Articolul 58

(0)

În cazul prognozării atingerii pragurilor critice sau la atingerea intempestivă a acestora, se iau, după caz, următoarele măsuri:

(1)

Comitetul Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență:

a)

declară, cu acordul ministrului administrației și internelor, starea de alertă la nivelul județului/Municipiului București sau în mai multe localități din județ, în zonele periclitate, iar cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unei unității administrativ-teritoriale (localitate);

b)

dispune

asigurarea

permanenței

la

primării

imediat

după

primirea

avertizărilor hidrometeorologice;

c)

asigură, prin Centrul operațional al Inspectoratului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență, transmiterea avertizărilor și prognozelor la toate localitățile și obiectivele din zonele posibil a fi afectate și urmărește măsurile luate de comitetele locale, deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, operatorii economici specializați, unitățile poluatoare etc.;

d)

dispune urmărirea permanentă a evoluției factorilor de risc specifici, întocmește și transmite rapoarte operative conform Anexei nr. 8 la prezentul regulament;

e)

concentrează mijloacele și forțele de intervenție în zonele critice pentru consolidarea sau supraînălțarea lucrărilor hidrotehnice, îndepărtarea blocajelor de ghețuri de pe cursurile de apă, evacuarea apei acumulate în intravilan, combaterea poluărilor accidentale, pentru ajutorarea Comitetelor locale în acțiunile de limitare a efectelor inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale pe cursurile de apă;

f)

asigură coordonarea tehnică, prin intermediul Grupurilor de suport tehnic, a acțiunilor de intervenție operativă;

g)

analizează propunerea Grupului de suport tehnic, elaborează Hotărârea pentru inundarea dirijată a unor terenuri sau pentru executarea unor breșe în vederea evacuării apei acumulate în incinte și transmite solicitarea Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență al Ministerului Mediului și Pădurilor pentru aprobare. Hotărârea pentru inundarea dirijată va conține următoarele informații: secțiunea în care urmează să se execute breșa, dimensiunea acesteia și timpul la care se va efectua; volumul de apă estimat a fi atenuat; efectele așteptate; măsuri luate pentru diminuarea pagubelor pe terenul ce urmează a fi inundat (evacuare oameni, animale, depozite de substanțe potențial poluatoare, executare de diguri pentru protecția zonelor locuite); suprafață de teren arabil; culturi existente și stadiul lor de vegetație; clădiri; amenajări pentru irigații, desecări, orezării și alte obiective (menționându-se deținătorul acestora) pentru care se vor acorda despăgubiri potrivit legii;

h)

dispune măsuri pentru folosirea rațională a resurselor de apă în perioadele de secetă hidrologică;

i)

asigură cazarea, aprovizionarea cu alimente, apă și asistență medicală pentru populația sinistrată,

în

cazul

depășirii

capacității

de

intervenție

a

Comitetelor

locale;

j)

asigură adăpostirea, hrănirea și asistența veterinară a animalelor evacuate, în cazul depășirii capacității de intervenție a Comitetelor locale.

(2)

Comitetele locale pentru situații de urgență:

a)

asigură permanența la sediul primăriei cu personal instruit în vederea primirii înștiințărilor, prognozelor și avertizărilor hidrometeorologice, a deciziilor Comitetului județean/al Municipiului București;

b)

întocmesc și transmit rapoarte operative conform Anexei nr. 8 la prezentul regulament;

c)

folosesc toate mijloacele existente pentru a asigura avertizarea și/sau alarmarea cu prioritate a populației și obiectivelor aflate în zonele de risc la inundații din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanți și accidente la construcții hidrotehnice, așa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum și a populației aflate în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase și a poluărilor accidentale;

d)

declanșează acțiunile operative de apărare în zonele periclitate, în conformitate cu prevederile planurilor de apărare aprobate, constând în principal din supravegherea permanentă a zonelor de risc; dirijarea forțelor și mijloacelor de intervenție, supraînălțarea și consolidarea digurilor și a malurilor, în funcție de cotele maxime prognozate; evacuarea populației, animalelor și a bunurilor, conform Planului de evacuare în situații de urgență;

e)

iau măsuri de evitare sau de eliminare a blocajelor cu plutitori și ghețuri, în special în zonele podurilor și podețelor, prizelor de apă, de evacuare a apei din intravilan;

f)

asigură participarea Serviciilor voluntare la acțiunile operative desfășurate de specialiștii unităților deținătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor;

g)

localizează apele revărsate, precum și pe cele provenite din infiltrații și scurgeri de pe versanți și le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitațional sau prin pompare;

h)

asigură surse suplimentare pentru alimentarea cu apă a populației în perioadele deficitare.

(3)

Deținătorii de lucrări de gospodărire a apelor:

a)

aplică regulile de exploatare a lucrărilor de gospodărire a apelor prevăzute în regulamentele de exploatare la ape mari, pentru perioadele deficitare și pentru combaterea poluărilor accidentale;

b)

supraveghează continuu barajele, digurile și instalațiile de evacuare a apelor mari și alte lucrări hidrotehnice și urmăresc aparatura de măsură și control pentru verificarea comportării lucrărilor hidrotehnice și luarea măsurilor preventive care se impun;

c)

execută lucrări de intervenție în scopul prevenirii avarierii sau distrugerii lucrărilor hidrotehnice;

d)

limitează extinderea deteriorărilor de diguri sau baraje din materiale locale, prin executarea de lucrări provizorii;

e)

anunță obiectivele social-economice din zona potențial a fi afectată, precum și Inspectoratul pentru Situații de Urgență, asupra manevrelor ce se efectuează la construcțiile hidrotehnice și care pot produce pagube în zonele de influență;

f)

asigură mijloacele de avertizare și alarmare, precum și avertizarea și/sau alarmarea populației și a obiectivelor dispuse în zona de risc creată ca urmare a iminenței producerii unei avarii la construcțiile hidrotehnice, informând despre aceasta Comitetul local și/sau județean, după caz, prin Centrul operațional al Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență;

g)

asigură funcționarea fluxului informațional-decizional de apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase, mărind frecvența transmiterilor de informații, prognoze și avertizări către obiectivele periclitate, conform prevederilor planurilor operative de apărare;

h)

întocmesc și transmit rapoarte operative conform Anexei nr. 8 la prezentul regulament.

(4)

Persoanele juridice utilizatori de apă și ai celorlalte folosințe în legătură cu apa, care au produs o poluare accidentală, iau măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, limitarea poluării și informează imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor, Agenția pentru Protecția Mediului și Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Cheltuielile aferente acestor acțiuni, precum și cele necesare refacerii zonei afectate sunt suportate de poluator, conform principiului

„poluatorul plătește”.

(5)

Unitățile de gospodărire a apelor au obligația să verifice informațiile privind o poluare accidentală a apelor, să identifice poluantul și cauzele poluării.

În caz de poluări accidentale, unitățile de gospodărire a apelor avertizează imediat utilizatorii și autoritățile administrației publice din aval pentru a lua măsuri de protecție a apelor și de evitare sau diminuare a pagubelor.

(6)

Deținătorii de mijloace specifice de intervenție în caz de poluare accidentală sunt obligați să le utilizeze indiferent de cauza apariției fenomenului de poluare, din dispoziția Comitetului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență.

Capitolul VI

Măsuri de reabilitare

Articolul 59

(1)

După trecerea inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, secetei hidrologice sau după accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale, în vederea restabilirii situației normale, Comitetele județene/al Municipiului București și locale și operatorii economici specializați iau, după caz, una sau mai multe dintre următoarele măsuri:

a)

repunerea în funcțiune a instalațiilor de alimentare cu apă, de evacuare a apelor reziduale industriale și menajere care au fost afectate, precum și evacuarea apelor din inundații și băltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de scurgere și prin instalarea de agregate de pompare mobile;

b)

aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice necesare;

c)

stabilirea pagubelor fizice și valorice determinate de inundații, secetă hidrologică și poluări accidentale și a măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate;

d)

refacerea căilor de comunicații și a podurilor, refacerea instalațiilor de pompare a apelor;

e)

refacerea liniilor de telecomunicații și de transport al energiei electrice;

f)

repararea și punerea în funcțiune a conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse;

g)

repunerea în funcțiune a obiectivelor social-economice afectate;

h)

sprijinirea populației pentru refacerea sau repararea gospodăriilor proprietate personală, avariate sau distruse;

i)

demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare, care împiedică desfășurarea normală a activităților și recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice.

(2)

Unitățile de gospodărire a apelor materializează în teren nivelurile maxime înregistrate, pentru reconstituirea undelor de viitură și reactualizarea valorilor caracteristice de apărare; verifică comportarea lucrărilor hidrotehnice; stabilesc măsurile ce se impun și fac propuneri de lucrări noi de apărare în zonele afectate sau de refacere a construcțiilor grav avariate de viituri pe baza Proceselor verbale de calamități.

(3)

Propunerile de refacere a construcțiilor, altele decât cele hidrotehnice, grav avariate de viituri, se fac pe baza “Proceselor verbale privind constatarea și evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase”, întocmite de comisii mixte de specialiști în domeniu, desemnate în baza ordinului prefectului, conform Anexei nr. 11 la prezentul regulament.

Articolul 60

La sfârșitul fiecărei perioade de inundații, secetă hidrologică, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale, Comitetele județene și al Municipiului București întocmesc rapoarte de sinteză potrivit conținutului stabilit în Anexa nr. 9 la prezentul regulament.

Capitolul VII

Dispoziții finale

Articolul 61

Conținutul planului de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale al Comitetelor municipale, orășenești și comunale pentru situații de urgență este prevăzut în Anexa nr. 1 la prezentul regulament.

Articolul 62

Conținutul planului de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale al sistemului hidrotehnic este prevăzut în Anexa nr. 2 la prezentul regulament.

Articolul 63

Conținutul planului județean de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, al Comitetului județean pentru situații de urgență, este prevăzut în Anexa nr. 3 la prezentul regulament.

Articolul 64

Conținutul planului bazinal de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, întocmit de către Administrațiile Bazinale de Apă ale Administrației Naționale „Apele Române”, este prevăzut în Anexa nr. 4 la prezentul regulament.

Articolul 65

Conținutul informațiilor, prognozelor și avertizărilor care se transmit de la Centrele operative ale Administrațiilor Bazinale de Apă la Comitetele Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență și la obiectivele hidrotehnice prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor este prevăzut în Anexa nr. 5 la prezentul regulament.

Articolul 66

Conținutul informațiilor, prognozelor și avertizărilor ce se comunică Centrului operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Administrația Naționale „Apele Române” și Administrația Națională de Meteorologie este prevăzut în Anexa nr. 6 la prezentul regulament.

Articolul 67

Conținutul planului de acțiune în caz de accident la baraj, este prevăzut în Anexa nr. 7 la prezentul regulament.

Articolul 68

Conținutul rapoartelor operative ce se transmit zilnic pe timpul producerii fenomenelor periculoase este prevăzut în Anexa nr. 8 la prezentul regulament.

Articolul 69

Conținutul raportului de sinteză privind apărarea împotriva inundațiilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale este prevăzut în Anexa nr. 9 la prezentul regulament.

Articolul 70

Conținutul Procesului verbal de calamități la construcții hidrotehnice este prevăzut în Anexa nr. 10 la prezentul regulament.

Articolul 71

Conținutul Procesului Verbal privind constatarea și evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase este prevăzut în Anexa nr. 11 la prezentul regulament.

Articolul 72

Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor, ghețurilor și combaterea efectelor poluărilor accidentale este prevăzut în Anexa nr. 12 la prezentul regulament.

Articolul 73

Anexele nr. 1 - 12 fac parte integrantă din prezentul regulament.

Anexa 1

la regulament

CONȚINUTUL PLANULUI

de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale al comitetelor municipale, orășenești și comunale pentru situații de urgență

Articolul 1

Comitetele municipale, orășenești și comunale pentru situații de urgență întocmesc, cu asistența tehnică a unităților de gospodărire a apelor din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, planuri de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale pe cursurile de apă, care au următorul conținut:

a)

dispoziția primarului de constituire a Comitetului local pentru situații de urgență;

b)

componența nominală a Comitetului municipal, orășenesc sau comunal, cu precizarea unității la care sunt încadrați, funcției, adresei și a telefoanelor (fix și mobil) de la serviciu și de la domiciliu, adresele de e-mail;

c)

numerele de telefon, fax adresele de e-mail ale permanenței (primărie, poliție etc.) unde se pot transmite avertizări, prognoze, decizii, dispoziții și informații;

d)

schema fluxului informațional operativ-decizional pentru apărare împotriva inundațiilor și fenomenelor meteorologice periculoase;

e)

tabelul cuprinzând date caracteristice de apărare a obiectivelor inundabile (tabel tip .xls, prezentat în format digital și imprimat), care să conțină:

-

numărul curent;

-

codul SIRUTA;

-

denumirea satelor aparținătoare comunei;

-

curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localității-râuri, pâraie locale, văi nepermanente, torenți), baraj existent a cărui avariere poate conduce la inundarea localității, zone afectate de exces de umiditate;

-

denumirea obiectivelor din zona inundabilă (pentru fiecare sursă de risc și pentru fiecare sat în parte): nr. gospodării, nr. obiective sociale, sedii administrative, obiective economice, obiective culturale, căi de comunicație, rețele de alimentare cu apă, gaz, energie electrică, rețele telefonice, terenuri agricole, păduri, zone protejate, surse de poluare;

-

cauzele inundării (revărsare, scurgeri de pe versanți, avarie baraj, exces de umiditate);

-

număr de telefon, fax, adresa e-mail de la primărie, post de poliție, școală etc.;

-

amplasamentul stației hidrometrice locale;

-

mărimi de apărare locale (CA - cod galben; CI - cod portocaliu; CP - cod roșu; faze de apărare la diguri, faze de apărare la ghețuri);

-

amplasamentul stației hidrometrice sau postului pluviometric avertizor;

-

mărimi de apărare avertizoare (CA - cod galben; CI - cod portocaliu; CP - cod roșu; praguri critice la precipitații);

-

timpul de propagare a undei de viitură de la stația hidrometrică avertizoare până la obiective sau timpul mediu de concentrare a precipitațiilor periculoase de la postul pluviometric la obiective;

-

lucrări hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor existente pe fiecare curs de apă și pe fiecare sat (denumire, deținător, caracteristici tehnice, puncte critice-eroziuni de mal, zone sub cota proiectată, zone lipsite de perdele de protecție, zone cu lucrări de traversare, zone endemice de producere a infiltrațiilor și grifoanelor);

-

probabilități de inundare: normată (proiectată), cu debitul aferent și reală (existentă în prezent, dacă este determinată prin studii recente);

-

în josul paginii se va menționa semnificația mărimilor caracteristice de apărare și a codurilor de culori pentru atenționări și avertizări hidrologice;

-

tabelul este semnat de președintele Comitetului local pentru situații de urgență;

f)

măsuri preventive și operative ce se întreprind la nivel local:

-

măsuri pentru avertizarea-alarmarea populației la primirea avertizărilor meteorologice și hidrologice, luate de primărie, poliție, comitetul local - responsabilități pentru acționarea sistemelor de avertizare și pentru avertizarea populației din satele aparținătoare comunelor;

-

măsuri la atingerea COTEI DE ATENȚIE (CA), Fazei I de apărare la diguri, Fazei I de apărare la ghețuri, pragurilor de avertizare la precipitații - COD GALBEN;

-

măsuri la atingerea COTEI DE INUNDAȚIE (CI), Fazei a II-a de apărare la diguri, Fazei a II-a de apărare la ghețuri, pragurilor de agravare la precipitații - COD PORTOCALIU;

-

măsuri la atingerea COTEI DE PERICOL (CP), Fazei a III-a de apărare la diguri, Fazei a III-a de apărare la ghețuri, praguri de pericol pentru precipitații - COD ROȘU;

-

măsuri la ieșirea din STAREA DE URGENȚĂ;

-

componența Serviciului voluntar pentru situații de urgență; nominalizarea șefului Serviciului voluntar în calitatea sa de agent de inundații;

-

responsabili cu acțiunile de apărare (nominalizarea responsabililor pentru evacuarea populației și asigurarea spațiilor de cazare temporară, nominalizarea personalului care asigură permanența la primărie pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice periculoase, nominalizarea responsabilului cu întocmirea Rapoartelor operative zilnice, care se transmit la Centrul operațional al Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență și Centrul operativ de la Sistemul de Gospodărire a Apelor);

-

lista podurilor și podețelor cu secțiuni de scurgere subdimensionate la care se asigură supravegherea permanentă pe timpul apelor mari;

g)

tabelul cu stocul minim de mijloace și materiale de apărare existente, al cărui necesar se stabilește pe baza Normativului-cadru, cu asistența tehnică a unităților de gospodărire a apelor, numai pentru sortimentele necesare în funcție de zona în care este amplasată localitatea, de gradul de amenajare a zonei, tipul de lucrări existente și de specificul acțiunilor operative de intervenție;

h)

planul de situație al localității, cu curbe de nivel, înclusiv în format digital, la scara 1:5.000, 1:10.000 sau 1:25.000 (conform celui cuprins în Planul de Urbanism General sau așa cum reiese din ortofotoplanurile rezultate în urma zborurilor pentru cadastrul terenurilor agricole), cu localizarea obiectivelor afectabile, delimitarea zonelor inundabile atât din revărsări de cursuri de apă cât și din scurgeri de pe versanți, amplasarea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor cu punctele critice ale acestora și indicarea zonelor pentru inundare dirijată (după caz), a căilor de comunicație, a zonele cu poduri și podețe subdimensionate și a altor zone critice, precum și a zonelor de evacuare preventivă și cazare a populației, animalelor și bunurilor;

i)

un profil transversal tip prin albie și dig (după caz) pe care se vor indica COTELE DE APĂRARE și Fazele de apărare la diguri;

j)

raport asupra stării digurilor de apărare în zona localităților care să cuprindă situația afectării acestora la viiturile din ultima decadă și modul lor de refacere;

k)

planul de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la folosințele de apă potențial poluatoare, propriu unității administrativ teritoriale.

Articolul 2

- Pentru obiectivele izolate, cum sunt șantierele, balastierele, sondele și depozitele de petrol, alte obiective potențial poluatoare - iazuri de decantare, depozite de deșeuri, se vor întocmi planuri de apărare după modelul prevăzut la art. 1, adaptat la specificul lor, și se vor transmite la Comitetul local pentru situații de urgență pe raza căruia se află obiectivul. Pentru barajele acumulărilor din categoriile C și D aflate pe raza localității, care nu îndeplinesc condițiile necesare întocmirii unui plan de acțiune, se vor indica deținătorul, obiectivele potențial inundabile în cazul accidentelor la baraj, responsabilul cu supravegherea tehnică din partea Sistemului de Gospodărire a Apelor, date care vor fi cuprinse în planul local de apărare.

Articolul 3

Pentru localitățile situate în aval de barajele mari, așa cum sunt definite la art. 1 din Anexa nr. 7 la prezentul regulament, planul de apărare împotriva inundațiilor va conține elemente strict necesare extrase din planul de acțiune în caz de accident la baraj, date relevante din studiul

de rupere a barajului (timpul minim de propagare a undei de rupere până la localitate, limita maximă a undei de rupere - obiective cuprinse în zona inundabilă, înălțimea maximă a lamei de apă), precum și căile de evacuare și zonele de evacuare în caz de accident la baraj.

Articolul 4

-

Planurile de apărare ale Comitetelor locale pentru situații de urgență, întocmite cu asistența tehnică și sub coordonarea Sistemului de Gospodărire a Apelor, se avizează de către Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență și de către Grupul de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale din cadrul Comitetului județean pentru situații de urgență și se aprobă de președintele Comitetului județean – prefectul județului.

Articolul 5

Hărțile cu zonele potențial inundabile (inundate la viiturile istorice) vor fi afișate la primărie atât la avizier, cât și prin mijloace informatice disponibile.

Articolul 6

(1)

Planul de apărare al Comitetului local pentru situații de urgență se păstrează la sediul primăriei.

(2)

Copii după planurile de apărare ale Comitetelor locale pentru situații de urgență se transmit, prin grija primarilor, către Grupul de suport tehnic (Sistemul de Gospodărire a Apelor) și Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență.

Anexa 2

la regulament

CONȚINUTUL PLANULUI

de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale al sistemului hidrotehnic

Articolul 1

Planurile de apărare se întocmesc de către Sistemele de Gospodărire a Apelor, Sistemele hidrotehnice din cadrul Sistemelor de Gospodărire a Apelor, Sistemele hidroenergetice din cadrul

S.C. ,,Hidroelectrica” S.A., Sistemele hidroameliorative din cadrul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, de către alte sisteme organizate pe construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și de către alți deținători de acumulări din categoriile C și D având următorul conținut-cadru adaptat la condițiile specifice:

a)

componența nominală a Centrului operativ pentru situații de urgență constituit la nivelul Sistemelor de Gospodărire a Apelor, al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare și a celulelor de urgență constituite la nivelul unităților teritoriale ale S.C. ,,Hidroelectrica” S.A.;

b)

tabel-tip cu elementele construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor cu următorul conținut:

-

denumirea lucrării, localizare hidrografică (cod GIS, bazin hidrografic, curs de apă, cod cadastral,

coordonate

geografice

–

marcarea

punctelor

caracteristice

cu

GPS-ul

sau teodolitul/stația totală);

-

caracteristici principale (materialul, lungime, înălțime, lățime la coronament, volum și cota la NNR, cota coronament, volum de atenuare, debite și niveluri de dimensionare și de verificare, debite

și

niveluri

maxime

produse,

caracteristicile

uvrajelor,

debitul

maxim

evacuat, probabilitățile de depășire normate și reale, anul punerii în funcțiune etc.);

-

puncte critice existente pentru fiecare lucrare în parte (localizarea lor, stabilită prin măsurători): lucrări de traversare, zone endemice de producere a grifoanelor și infiltrațiilor, eroziuni de mal care pot pune în pericol stabilitatea lucrării, zone lipsite de perdele de protecție sau cu plantații tinere, zone sub cota proiectată, canale de desecare colmatate, stații de pompare nefuncționale etc.;

-

permanența în caz de inundații și accidente la construcții hidrotehnice – telefon (fix și mobil), fax, radio-telefon, adresele de e-mail etc;

-

amplasamentul stației hidrometrice locale cu indicarea cotei „0” mira și a reperului geotopometric stabilit prin măsurători cu GPS-ul;

-

mărimi caracteristice de apărare locale: CA (COD GALBEN), CI (COD PORTOCALIU), CP (COD ROȘU), Faze de apărare la diguri și baraje;

-

amplasamentul stației hidrometrice avertizoare cu indicarea cotei „0” mira, a coordonatelor geografice – sistemul de referință și/sau a postului pluviometric avertizor;

-

mărimi caracteristice de apărare avertizoare: CA (COD GALBEN), CI (COD PORTOCALIU), CP (COD ROȘU), Faze la diguri, praguri critice de precipitații;

-

timpul de propagare a undei de viitură de la stația hidrometrică avertizoare până la obiective sau timpul mediu de concentrare a precipitațiilor periculoase de la postul pluviometric la obiective;

-

obiective inundabile în cazul avarierii sau distrugerii lucrării;

-

tabelul este semnat de șeful sistemului hidrotehnic și aprobat de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor sau al unităților teritoriale a celorlalți deținători de lucrări;

c)

tabel cuprinzând măsuri și mijloace pentru apărarea împotriva inundațiilor la lucrările hidrotehnice, ce conține:

-

număr curent;

-

măsuri de observare și intervenție operativă la depășirea fiecăreia din mărimile CA, CI, CP și Fazelor de apărare la diguri și baraje;

-

formații de intervenție operativă proprii sistemului hidrotehnic: pentru intervenție în caz de avarie la baraje, pentru intervenție operativă la diguri, stații pompare și canale pentru desecare. După caz, se va specifica agentul economic cu care s-a încheiat contract pentru intervenție operativă;

-

reguli de exploatare la ape mari pentru acumulări permanente și nepermanente, pe scurt;

-

responsabilitatea pentru luarea deciziilor în cazuri deosebite;

-

o anexă cu descrierea pe scurt a modului de execuție a lucrărilor provizorii cu rol de apărare împotriva inundațiilor ce se realizează pe timpul apelor mari (diguri iepurești, lucrări pentru combaterea infiltrațiilor prin corpul digului, a grifoanelor, a eroziunilor de taluz etc.);

-

tabelul este semnat de șeful sistemului hidrotehnic și aprobat de directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor sau al unităților teritoriale a celorlalți deținători de lucrări;

d)

tabel cu materialele și mijloacele de apărare (necesar, existent și de completat), locul de depozitare și gestionare a acestora;

e)

harta sistemului la scara 1:100.000, cu amplasarea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare, a sediilor de exploatare, a stațiilor de pompare pentru desecare, a dispozitivelor hidrometrice și meteorologice zonale și locale și planurile informaționale GIS, cel puțin la scara 1:25.000;

f)

fluxul informațional decizional al sistemului;

g)

profile transversale prin baraje cu niveluri caracteristice de apărare (NNR, faze de apărare, niveluri de calcul și de verificare, niveluri maxime produse, cote descărcător de ape mari, prize, goliri de fund etc.), și asigurarea legăturii cu produsele cartografice;

h)

profile longitudinale și transversale prin diguri cu cote coronament proiectat și existent, niveluri corespunzătoare celor 3 faze de apărare, cote teren în incinta și în exteriorul incintei, niveluri maxime produse, puncte critice (treceri prin dig, zone endemice de producere a grifoanelor, a infiltrațiilor, lipsite de perdele de protecție, eroziuni active de mal), mire locale cu cota „0” a acestora, anul executării profilelor și sistemul de referință etc., care vor fi legate de planurile informaționale geografice prin intermediul geobazei de date;

i)

chei limnimetrice pentru descărcătorii de suprafață, pentru golirile de fund, la mirele avertizoare și locale, grafice de corelație între acestea;

j)

benzi inundabile pe cursurile de apă din sistem, pentru debite cu asigurări de 10%, 5%, 1%, sau pentru asigurări în cazul situațiilor excepționale, iar în lipsa studiilor hidrologice, pentru debite maxime cunoscute (scara 1:25.000), inclusiv în format digital;

k)

planurile de apărare ale sistemelor hidrotehnice de la Dunăre sau de la râurile interioare cu incinte îndiguite vor conține și elemente legate de amenajările pentru desecare (suprafețe apărate, tipul de evacuare – gravitațional sau prin pompare, caracteristici ale stațiilor de pompare și canalelor principale de evacuare, caracteristicile acumulărilor nepermanente existente în incinte și modul lor de funcționare, caracteristicile derivațiilor, rolul lor și modul de funcționare). Pentru Dunăre, planurile de apărare vor conține cu prioritate corelațiile dintre mirele avertizoare din porturi și mirele locale de la cantoane;

l)

planul de prevenire și combatere a poluărilor accidentale;

m)

planul de restricții și folosire a apei în perioade deficitare .

Articolul 2

Planurile de apărare ale sistemelor hidrotehnice se întocmesc în format electronic și se aprobă de către Administrația Bazinală de Apă din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, pe raza căreia se află. Exemplarul prezentat pentru aprobare va fi pe suport hârtie.

Anexa 3

la regulament

CONȚINUTUL PLANULUI JUDEȚEAN

de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale al comitetului județean pentru situații de urgență

Articolul 1

(1)

Planul de apărare al Comitetului județean reprezintă o sinteză a planurilor Comitetelor locale, ale obiectivelor și a planurilor sistemelor hidrotehnice.

(2)

Planul județean corelează elementele tehnice, organizatorice și informaționale ale planurilor locale aprobate de președintele Comitetului județean pentru situații de urgență și va avea următorul conținut:

a)

ordinul prefectului de constituire a Comitetului județean pentru situații de urgență și a Grupului de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;

b)

componența nominală a Comitetului județean și a Grupului de suport tehnic, cu telefoanele (fix și mobil) de la serviciu și domiciliu, fax, adresele de e-mail;

c)

un scurt memoriu de prezentare a județului, care să cuprindă: localitățile afectate de inundațiile istorice din ultimii 30-35 de ani (frecvența producerii inundațiilor), atât din revărsări ale cursurilor de apă, cât și din scurgeri de pe versanți, precum și situația apărării acestora cu lucrări corespunzătoare sau nu clasei de importanță actuală, a obiectivelor apărate, cuprinse într-un tabel. Se vor prezenta distinct măsurile preventive și de intervenție operativă la fiecare din mărimile caracteristice de apărare și zonele stabilite pentru inundare dirijată în situații deosebite, pentru apărarea unor localități și obiective, luate la nivel județean.

Caracterizarea

fizico-geografică

și

regimul

hidrometeorologic

se

vor

prezenta

succint, menționându-se zonele despădurite unde se produc scurgeri violente de pe versanți, cu afectarea de obiective, zone în care s-au produs ploi cu intensități excepționale, debite istorice înregistrate pe cursurile de apă din județ.

d)

schema sinoptică a sistemului informațional hidrometeorologic și operativ pentru județ, care va cuprinde: stațiile hidrometrice și posturile pluviometrice, Centrele Meteorologice Regionale, Centrul operativ al Administrației Bazinale de Apă, Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor, unitățile teritoriale ale S.C. ,,Hidroelectrica” S.A., ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, Comisariatul Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Agenția pentru Protecția Mediului, Comitetele locale cu legăturile între acestea și Grupul de suport tehnic din cadrul Comitetului județean pentru situații de urgență și cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență. Schema sinoptică va cuprinde și legătura cu Comitetul Ministerial și Centrul operativ pentru situații de urgență al Ministerului Mediului și Pădurilor, cu Comitetele județene învecinate, precum și, după caz, cu organele de apărare din țările vecine;

e)

tabel cuprinzând elementele tehnice de apărare ale comitetelor locale, care va cuprinde:

-

numărul curent;

-

codul SIRUTA;

-

Comitetul local (comuna și toate satele aparținătoare) pe fiecare bazin hidrografic din județ;

-

localizarea hidrografică, curs de apă (toate cursurile de apă de pe raza localității: permanente și nepermanente, inclusiv formațiunile torențiale, alte surse de risc: accidente la barajele C și D, exces de umiditate);

-

numere de telefon, fax, adresele de e-mail, de la primării, posturi de poliție, școli;

-

amplasament stație hidrometrică locală;

-

mărimi locale de apărare (CA, CI, CP, Faze de apărare la diguri, cu codurile de culori aferente);

-

amplasament stația pluviometrică sau hidrometrică avertizoare (zonală);

-

valorile caracteristice de avertizare zonale (niveluri sau precipitații), aferente mărimilor de atenție, inundații și de pericol (COD GALBEN, COD PORTOCALIU, COD ROȘU);

-

timpul mediu de concentrare a precipitațiilor periculoase de la postul pluviometric la obiectiv sau timpul de propagare a viiturii de la stația hidrometrică avertizoare până la localitate;

-

obiective aflate în zone de risc la inundații pentru fiecare curs de apă, formațiune torențială, accident la baraj C și D, zone cu exces de umiditate – pe fiecare sat în parte;

-

construcțiile hidrotehnice cu rol de apărare existente pe fiecare curs de apă, cu caracteristicile tehnice;

-

probabilitatea de inundare de calcul cu debitul aferent și reală (dacă aceasta a fost determinată prin studii recente);

f)

tabel cuprinzând forțele și mijloacele de intervenție disponibile la nivelul Comitetul județean cu indicarea unității care le deține (adresa, telefonul, fax, e-mail), întocmit de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, pe baza datelor furnizate de la nivelul localităților și a altor entități care asigură funcții de sprijin;

g)

tabel cuprinzând stocul de materiale și mijloace de apărare existent la nivelul județului, obținut prin însumarea stocurilor existente la unitățile deținătoare de construcții hidrotehnice cu rol de apărare și la Comitetele locale;

h)

benzile inundabile pe cursurile de apă pentru debite cu probabilitatea de depășire de 0,5%, 1% (5%, 10%), și/sau pentru debite maxime istorice cunoscute (anul în care s-a produs inundația), cu amplasarea localităților, obiectivelor importante, construcțiilor hidrotehnice existente, stațiilor hidrometrice, sediilor sistemelor hidrotehnice și a cantoanelor de exploatare cu magazii de materiale, zonelor stabilite pentru inundare dirijată etc. (scara 1:25.000 sau mai detaliată pentru zona localităților și a obiectivelor socio-economice). Pentru zonele de inundare dirijată se vor menționa: suprafața (ha), înălțimea medie a digurilor, obiectivele potențial inundabile din incintă, reducerea preconizată a debitelor undelor de viitură – volumul atenuat;

i)

profile

longitudinale

și

transversale

prin

diguri

și

baraje,

care

vor

conține:

nivelul coronamentului proiectat (anul în care s-a realizat proiectarea) și existent (anul în care s-a realizat măsurătoarea), nivelul maxim de calcul, nivelurile maxime produse și data la care s-au înregistrat, punctele critice (trecerile prin dig, zonele cu grifoane, infiltrații, zonele lipsite de perdele de protecție, zonele cu eroziuni active de mal), cota terenului în incinta și în exteriorul incintei, mirele locale cu cota „0” a mirei și sistemul de referință, nivelurile corespunzătoare celor trei faze de apărare, anul execuției profilelor și sistemul de referință; lucrările vor fi conectate la produsele cartografice prin geobaza de date;

j)

harta județului (scara 1:100.000 sau 1:50.000), cu amplasarea Comitetelor locale prin numerotarea lor conform tabelului, amplasarea construcțiilor hidrotehnice și a obiectivelor socio- economice;

k)

planul de prevenire și combatere a poluărilor accidentale - secțiunea aferentă județului.

Articolul 2

Planul județean de apărare cuprinde distinct Planurile de acțiune în caz de accidente la baraje și Planurile de apărare a sistemelor hidroameliorative de la Dunăre (întocmite de către Sistemele de Gospodărire a Apelor împreună cu unitățile teritoriale ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare).

Articolul 3

Planul județean de apărare se întocmește prin grija Grupului de suport tehnic condus de către directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor, în colaborare și cu avizul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență; se aprobă din punct de vedere organizatoric de către prefectul județului, se verifică și se avizează de către Centrul operativ al Comitetului Ministerial din Ministerul Mediului și Pădurilor și se aprobă de către președintele Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență. Planul județean de apărare se întocmește în format electronic, cu mențiunea că exemplarul prezentat pentru aprobare va fi pe suport hârtie.

Articolul 4

Planul județean de apărare se întocmește în trei exemplare din care un exemplar se pastrează la Ministerul Mediului și Pădurilor, un exemplar la Secretariatul tehnic permanent al Comitetului județean pentru situații de urgență și un exemplar la Sistemul de Gospodărire a Apelor.

Anexa 4

la regulament

CONȚINUTUL PLANULUI BAZINAL

de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale, întocmit de către Administrațiile Bazinale de Apă și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor din cadrul Administrația Națională „Apele Române”

Articolul 1

Planul de apărare pe bazin hidrografic se constituie prin corelarea planurilor județene, a planurilor de apărare ale sistemelor hidrotehnice și pe baza regulamentului de exploatare coordonată a amenajărilor din bazinul hidrografic în condiții de ape mari, cuprinzând:

a)

descrierea bazinului hidrografic (amplasare, delimitări, densitatea rețelei hidrografice, numărul și lungimea cursurilor de apă codificate, ponderea fondului forestier, cursurile de apă principale cu: lungimea cursului și suprafața bazinului de recepție și a afluenților de ordinul I); acestea vor fi legate de planurile infomaționale specifice bazinului hidrografic (hidrografia, limita bazinelor hidrografice și a subbazinelor, tipul de acoperire al terenului - fondul forestier, terenurile agricole, zonele urbane și localitățile, drumurile, podurile, căile ferate, lucrările hidrotehnice, stațiile pluviometrice și hidrometrice, altimetrie și puncte ,,de susținere’’ caracteristice;

b)

tabel nominal cuprinzând conducerea Administrației Bazinale de Apă și membrii Centrului operativ pentru situații de urgență al acesteia, cu adresele și telefoanele (fix și mobil) de la domiciliu și adresa de e-mail;

c)

tabel nominal cuprinzând componența Comitetelor județene pentru situații de urgență și a Grupurilor de suport tehnic - din bazinul respectiv - mijloacele de telecomunicații (telefon fix și mobil) de la serviciu și de la domiciliu, e-mail ale membrilor acestora, astfel încât să se asigure în toate condițiile comunicarea prognozelor și avertizărilor la comitetele județene;

d)

tabel cu mijloacele de comunicație existente la centrele operative ale Administrațiilor Bazinale de Apă, Sistemelor de Gospodărire a Apelor, unităților teritoriale ale Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, S.C. ,,Hidroelectrica’’ S.A., ceilalți deținători de construcții cu rol de apărare împotriva inundațiilor etc.;

e)

schema sinoptică a sistemului informațional hidrometeorologic pe ansamblul bazinului hidrografic, cuprinzând unitățile meteorologice și hidrologice din bazin, Comitetele județene, municipale, orășenești, comunale și obiectivele ce trebuie avertizate direct, precum și legăturile cu Centrul operativ al Administrației Naționale „Apele Române”, Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și cu Centrul operativ pentru situații de urgență din Ministerul Mediului și Pădurilor, precum și cu Administrațiile Bazinale de Apă vecine și organele de ape din țările vecine; aceste informații vor fi legate de produsele cartografice;

f)

harta sistemului informațional hidrometeorologic, întocmită la o scara de 1:100.000, care cuprinde toate amenajările hidrotehnice ce pot produce inundații sau care au rol de apărare, amplasarea stațiilor și posturilor hidrometrice și pluviometrice;

g)

lista stațiilor hidrometrice din rețeaua națională și de exploatare pe fiecare curs de apă, din vârf de bazin până la vărsare, cu mărimile caracteristice de apărare aferente, înscrise în următoarea ordine: stație avertizoare, urmată de stațiile locale avertizate cu indicarea obiectivelor pentru care au fost stabilite, corelația dintre acestea;

h)

reguli de exploatare coordonată pe timp de ape mari cu indicarea restricțiilor în exploatarea sistemelor hidrotehnice. Vor fi menționate regulile de exploatare pe fiecare curs de apă, din vârful de bazin până la vărsare, sau până la frontieră, de la frontieră la vărsare, după caz (regulile de exploatare a acumulărilor permanente și nepermanente existente pe cursul respectiv, indiferent de deținător, corelate cu probabilitățile de depășire ale digurilor, reguli de exploatare la ghețuri). Se vor indica restricțiile în funcționarea sistemelor de desecare pe timp de ape mari, zonele de inundare dirijată, precum și funcționarea derivațiilor existente; acestea vor fi însoțite de schema

sinoptică a tuturor amenajărilor, indiferent de deținător, din vârf de bazin și până la vărsare sau până la frontieră;

i)

extrase din regulamentele privind apărarea împotriva inundațiilor produse de cursuri de apă ce formează frontiera sau sunt întretăiate de aceasta, precum și din regulamentele privind transmiterea datelor și informațiilor meteorologice și hidrologice din zonele de frontieră;

j)

chei limnimetrice pentru fiecare stație hidrometrică, graficele de corelație dintre mărimile zonale și locale de apărare; acestea vor fi legate de planul informațional al stațiilor hidrometrice;

k)

profile longitudinale pe cursurile de apă care să conțină linia talvegului (anul în care a fost determinată), linia malurilor la debite medii (anul în care s-au determinat cotele), curbele suprafeței libere a apei la probabilități caracteristice (0,5%, 1%, 5% și 10%) - anul în care au fost determinate cu poziționarea posturilor hidrometrice (cu indicarea valorilor CA, CI, CP sau F1, F2, F3, cu anul în care au fost determinate, cota „0” a mirei și sistemul de referință); cotele coronamentului digurilor existente și anul în care au fost determinate, puncte caracteristice ridicate cu GPS-ul;

l)

lista cuprinzând obiectivele inundabile, cu indicarea cotelor de apărare locale, a debitelor corespunzătoare și anul în care au fost determinate (tabelar) și reprezentate cartografic printr-un plan informațional;

m)

harta bazinului hidrografic cu zonele inundate la viiturile istorice precum și hărțile de hazard și de risc la inundații în format GIS, în măsura în care acestea vor fi disponibile; aceste hărți vor fi realizate la scara 1:5.000, 1:10.000 și 1:25.000 sau la scara de maxim detaliu disponibil în momentul realizării acestora. O prezentare generală, pe bazine hidrografice, a zonelor cu risc la inundare va fi imprimată la o scară convenabilă (1:100.000 sau 1:250.000); aceasta va cuprinde toate lucrările de apărare împotriva inundațiilor ale căror caracteristici vor fi verificate cu o frecvență de cel puțin o dată la patru ani, pentru a fi corect georeferențiate și reprezentate cartografic;

n)

planul de prevenire și combatere a poluărilor accidentale;

o)

planul de restricții și folosire a apei în perioade deficitare.

Articolul 2

După modelul de mai sus se întocmește Planul bazinal de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale al Luncii fluviului Dunărea, care va include confluențele cu râurile mari unde se pot produce inundații prin fenomenul de remuu.

Articolul 3

Planurile de apărare pe bazine hidrografice se întocmesc (inclusiv în format electronic) de către Administrațiile Bazinale de Apă și de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (numai pentru Planul bazinal al Luncii fluviului Dunărea), se verifică de către Administrația Națională „Apele Române”, se verifică și se avizează de către Centrul operativ pentru situații de urgență al Ministerului Mediului și Pădurilor și se aprobă de către președintele Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență. Exemplarul supus aprobării va fi prezentat pe suport hârtie.

Articolul 4

Hărțile cu zonele inundabile identificate la viiturile istorice produse în bazin, precum și hărțile de risc la inundații, sunt afișate la Administrațiile Bazinale de Apă, în punctele de informare

a

publicului,

la

secretariatele

Comitetelor

de

bazin,

pe

site-urile

web

ale Administrațiilor Bazinale de Apă, Administrației Naționale „Apele Române” și Ministerului Mediului și Pădurilor.

Anexa 5

la regulament

CONȚINUTUL INFORMAȚIILOR, PROGNOZELOR ȘI AVERTIZĂRILOR

care se transmit de la Centrele operative ale Administrațiilor Bazinale de Apă la Comitetele județene pentru situații de urgență și la obiectivele hidrotehnice prin Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor

Articolul 1

În situații meteorologice deosebite sau la prognozarea acestora, avertizările de inundații emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor și avertizările de fenomene meteorologice periculoase emise de Centrele Meteorologice Regionale și transmise la Centrele operative ale Administrațiilor Bazinale de Apă, sunt preluate de acestea și transmise la Centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor pentru diseminarea lor la obiectivele hidrotehnice și la Comitetele locale pentru situații de urgență prin centrele operaționale ale Inspectoratelor pentru Situații de Urgență și la Comitetele județene pentru ca acestea să intre în dispozitiv de apărare, în timp util. Se prezintă succint fenomenul, intensitatea, efectele posibile, zonele care pot fi afectate, momentul probabil al începerii acestuia și durata.

În funcție de evoluția reală a fenomenelor se fac actualizări ale prognozei.

Articolul 2

(1)

După declanșarea ploilor sau încălzirea bruscă a vremii, Centrele Bazinale de Prognoze Hidrologice din cadrul Administrațiilor Bazinale de Apă, prin consultare cu Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - Centrul Național de Prognoze Hidrologice elaborează prognoze pe cursurile de apă și stațiile hidrometrice din bazin, din care să rezulte situația la zi, prognoza pentru 24 de ore și valorile culminației raportate la cotele de apărare, pe care le transmit la centrele operative ale Sistemelor de Gospodărire a Apelor pentru a fi diseminate la obiectivele hidrotehnice și la Comitetele locale prin Inspectoratele Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență.

(2)

Prognozele hidrologice elaborate de Centrul operativ al Administrației Bazinale de Apă pentru Comitetele județene și de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor

pentru Centrul operativ din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor respectă următorul model:

Data și ora întocmirii:

Nr. crt.

Cursul de apă

Stația hidro- metrică

Mărimi

caracteristice de apărare

Ultima

cotă citită

Variația

Valoarea

culminației atinse

Prognoza maximului

Situația și prognoza ghețurilor

CA

(cm)

CI (cm)

CP (cm)

H (cm)

Data (ora)

H (cm)

Față de cota din data,

ora

H (cm)

Q (m 3 /s)

Data (ora)

H (cm)

Q (m 3 /s)

Data (ora)

Întocmit:

Articolul 3

În cazul pericolului de blocare a ghețurilor pe râuri, se vor indica zonele cele mai periclitate și amploarea posibilă a fenomenelor de iarnă.

Anexa 6

la regulament

CONȚINUTUL INFORMAȚIILOR, PROGNOZELOR ȘI AVERTIZĂRILOR

care se comunică Centrului operativ pentru situații de urgență din Ministerul Mediului și Pădurilor de către Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, Administrația Națională „Apele Române” și Administrația Națională de Meteorologie

A.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor:

1.

în situații în care sunt prognozate depășiri ale COTELOR DE APĂRARE pe Dunăre și râuri interioare principale transmite avertizare hidrologică, cu indicarea probabilității de producere a fenomenelor periculoase;

2.

în situații de atingere a mărimilor caracteristice de apărare, va comunica de două ori pe zi și ori de câte ori apar schimbări sau amplificări semnificative ale fenomenelor hidrologice periculoase, situația și prognoza hidrologică, după modelul de mai sus;

3.

transmite zilnic buletinul hidrologic cu situația și prognoza hidrologică pe râurile interioare (inclusiv hărți cu tendinta debitelor), tabel cu situația nivelurilor și debitelor în principalele secțiuni de pe cursurile de apă interioare, precum și prognoza acestora pe 24 ore, situația și prognoza formațiunilor de gheață pe cursurile de apă, prognoza debitelor pe urmatoarele 7 zile pe râurile mari, precum si situația și prognoza hidrologică pe Dunăre, pe urmatoarele 7 zile pentru principalele secțiuni hidrometrice, hărți cu zonele probabil a fi supuse riscului la inundații.

4.

prin Centrele Bazinale de Prognoze Hidrologice se vor realiza hidrografe ale undelor de viitură prognozate în principalele lacuri de acumulare.

B.

Administrația Națională de Meteorologie:

1.

în situații în care sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase, transmite atenționare sau avertizare meteorologică, la Centrul operativ din Ministerul Mediului și Pădurilor și la Centrul operativ al Administrației Naționale „Apele Române”. Acestea sunt transmise de către Centrul operativ din Ministerul Mediului și Pădurilor la Comitetele județene din zonele vizate;

2.

transmite zilnic situația și prognoza meteorologică pe 24 ore și pe următoarele 3 zile;

3.

transmite permanent imagini integrate ale radarelor din sistemul SIMIN, cantități de precipitații, temperaturi, înregistrate la nivelul întregii țări;

4.

transmite atenționări și avertizări radar, elaborate de către Centru Național de Prognoză și Centrele Meteorologice Regionale, în cazul pericolului de ploi intense, căderi de grindină, intensificări de vant, căderi masive de zăpadă, cu indicarea zonelor afectabile și a perioadei de producere a fenomenelor;

5.

transmite cantități de precipitații înregistrate la punctele de observație și măsurători din rețeaua meteorologică, în cazul depășirii pragurilor critice, prin Stațiile Meteorologice Județene sau Serviciile Regionale de Prognoză, către Centrele operative ale Administrațiilor Bazinale de Apă;

C.

Administrația Națională „Apele Române”:

1.

transmite zilnic nivelurile și debitele înregistrate și în evoluție pe cursurile de apă, după depășirea cotelor de atenție;

2.

transmite zilnic situația lacurilor de acumulare și a construcțiilor hidrotehnice, deciziile luate privind exploatarea acestora în perioadele de ape mari și în perioadele deficitare, pregoliri ale acumulărilor permanente și umpleri ale acumulărilor nepermanente pentru a corela situația hidrologică din bazin cu exploatarea construcțiilor hidrotehnice;

3.

transmite, când este cazul, situațiile periculoase la construcțiile hidrotehnice (depășirea pragurilor critice la aparate de măsură și control, infiltrații, alunecări de taluzuri, blocări de vane etc.), măsurile luate la obiective, precum și pe cele de avertizare în aval;

4.

transmite informațiile primare privind depășirile mărimilor caracteristice de apărare împotriva inundațiilor, cantități de precipitații care depașesc 15 l/mp în 24 ore înregistrate în 24 ore la posturile pluviometrice proprii, situații deosebite pe cursurile de apă în perioade deficitare,

pagubele produse la constructiile hidrotehnice din administrare, modul de exploatare al construcțiilor hidrotehnice pe care le primește de la Administrațiile Bazinale de Apă;

5.

transmite situația poluărilor accidentale pe cursurile de apă, conform fișei-tip de avertizare stabilită prin SAPA-ROM, precum și informații suplimentare asupra evoluției și măsurilor luate pentru combaterea acestora;

6.

după perioadele de ape mari, va transmite Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență propuneri de lucrări de refacere a construcțiilor hidrotehnice afectate sau care au avut un comportament necorespunzător, precum și propuneri de lucrări noi pentru apărarea împotriva inundațiilor și posibilități de realizare (surse de finanțare).

Anexa 7

la regulament

CONȚINUTUL PLANULUI

de acțiune în caz de accident la baraj

Articolul 1

Se întocmesc planuri de acțiune în caz de accident la toate barajele care îndeplinesc cel puțin una dintre condițiile: înălțimea de la talveg la coronament mai mare de 10 m, un volum mai mare de 10 milioane m 3 , existența în aval a localităților și obiectivelor la distanțe mai mici de 10 km de secțiunea barajului.

Se întocmesc planuri de acțiune în caz de accident și pentru barajele mai mici de 10 m și cu un volum mai mic de 10 milioane m 3 , dacă prin avarierea lor pot produce pierderi de vieți omenești și importante pagube materiale în localitățile sau la obiectivele situate în aval.

Articolul 2

Conținutul-cadru al planului este următorul:

A.

Foaia de capăt pe care se vor menționa următoarele:

-

Titlul: Plan de acțiune în caz de accident la barajul...,

-

Avizat:

Inspectoratul/Inspectoratele Județean/e pentru Situații de Urgență în funcție de dispunerea localităților potențial a fi afectate;

Administrația Bazinală de Apă / Administrația Națională „Apele Române” (pentru barajele terților);

Administrația Națională „Apele Române” - (pentru barajele din administrare);

Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Mediului și Pădurilor;

-

Aprobat:

Comitetul județean pentru situații de urgență-Președinte-prefectul județului;

Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență-Președinte-ministrul mediului și pădurilor;

-

Întocmit:

-

Deținătorul/administratorul barajului;

-

Proiectant;

-

Perioada de valabilitate a planului (10 ani); se actualizează ori de câte ori este necesar.

B.

Piese scrise:

1.

descrierea amenajării și a barajului care realizează retenția;

2.

ipoteze de avariere luate în considerare la calculul zonelor inundabile corespunzătoare tipului de baraj;

3.

descrierea sistemului informațional, inclusiv a celui de avertizare sonoră;

4.

situațiile și decizia de acționare a sistemului de avertizare sonoră. Responsabilități privind luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate (numele responsabililor, telefoane de contact-fix și mobil, adrese de e-mail);

5.

căile de transmitere a deciziilor, responsabilitățile și modul de acționare a sistemului de avertizare sonoră. Localitățile din aval de baraj, în care au fost instalate sisteme de avertizare sonoră, proprii deținătorului/administratorului barajului, precum și cele aparținând primăriilor localităților;

6.

măsuri de prevenire și protecție a populației ce se iau la atingerea pragurilor critice.

C.

Materiale grafice:

1.

schema organizării avertizării și alarmării localităților dispuse în aval de baraj, semnificația semnalelor de alarmare acustică a populației;

2.

tabelul cu primăriile din aval de baraj și datele de contact (adresele, numerele de telefon-fix și mobil, de la serviciu și de la domiciliu, adrese de e-mail) ale primarului, viceprimarului, șefului SVSU și ale locației unde este asigurată permanența (primărie, poliție și alte unități cu serviciu de permanență);

3.

tabelul, pe Comitete locale, cu localitățile, zonele, cartierele, operatorii economici și instituțiile publice care se evacuează în caz de pericol iminent (oameni, animale, bunuri aferente), itinerarele și localitățile/zonele unde se execută evacuarea;

4.

tabelul cu persoanele responsabile de supravegherea construcțiilor în caz de pericol de avariere (adresele și telefoanele acestora);

5.

planurile de situație 1:10.000 sau 1:25.000, după caz, cu trasarea zonelor maxime de afectare după 20, 40 și 60 minute, ca și zona maximă de afectare, corespunzătoare ipotezei de avariere luate în calcul funcție de tipul de baraj, cu indicarea timpilor de parcurgere a undei de rupere calculate în ipoteza „lac plin” și rupere;

Pe planuri cu curbe de nivel se vor amplasa barajul, obiectivele economice și sociale, istorice, culturale, turistice periclitate, lucrările de apărare conectate cu rețeaua hidrografică, drumurile, podurile, căile ferate, dispunerea echipamentelor de avertizare sonoră și zonele de acoperire a acestora, centrul de comandă a acestora, zonele și căile de evacuare a populației și animalelor în afara zonei periclitate. Planurile vor fi disponibile și în format GIS, iar benzile inundabile în caz de accidente la baraje vor fi puse la dispoziția organismelor responsabile cu intervenția operativă;

6.

tabelul cuprinzând localitățile din aval cu indicarea timpului minim de propagare a undei de rupere până la localitate și înălțimea maximă a lamei de apă;

7.

profilul longitudinal al curbei suprafeței libere a undei de rupere, cu precizarea timpului de parcurgere și a poziției obiectivelor periclitate;

8.

schemele sinoptice informaționale de supraveghere a comportării barajului și a aparaturii de măsură și control;

9.

schemele sinoptice de avertizare hidrometeorologică a amenajării hidrotehnice.

Articolul 3

(1)

Planurile se întocmesc de către deținătorii/administratorii barajelor, prin institute de specialitate și se avizează de Inspectoratele Județene/al Municipiului București pentru Situații de Urgență, Administrațiile Bazinale de Apă pentru barajele deținute de ceilalți operatori economici și de către Administrația Națională „Apele Române”, pentru barajele din administrare proprie.

(2)

Responsabilitatea prezentării acestor planuri pentru avizare la Centrul operativ pentru situații de urgență al Ministerului Mediului și Pădurilor și pentru aprobare la președintele Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență, revine unității care are în administrare barajul.

(3)

Stabilirea zonelor și căilor/traseelor de evacuare a populației și a bunurilor materiale, revine Comitetelor locale pentru situații de urgență, cu avizul Inspectoratelor Județene pentru Situații de Urgență.

Anexa 8

la regulament

CONȚINUTUL RAPOARTELOR OPERATIVE PRIVIND EFECTELE FENOMENELOR HIDROMETEOROLOGICE PERICULOASE

Articolul 1

– Rapoartele operative se întocmesc pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice și se transmit astfel:

a)

la nivel local:

-

se întocmesc de către responsabilul nominalizat în planul de apărare împotriva inundațiilor al Comitetului local pentru situații de urgență;

-

se aprobă de către președintele Comitetului local pentru situații de urgență;

-

se transmit prin grija primarului către Centrul operațional județean (Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență) și la Centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul Sistemului de Gospodărie a Apelor.

b)

la nivelul deținătoriilor de construcții hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor:

-

se întocmesc, de către unitatea afectată în baza prevederilor planului de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor, secetei hidrologice, accidentelor la construcții hidrotehnice și poluărilor accidentale al sistemului hidrotehnic;

-

se aprobă de către conducătorul/directorul unității afectate;

-

se transmit către Centrul operativ al Administrației Bazinale de Apă/ Centrul operativ al Sistemului de Gospodărire a Apelor.

c)

la nivel județean:

-

se întocmesc de către Grupul de suport tehnic în baza rapoartelor operative transmise de la nivel local și puse la dispoziție de Centrul operațional județean (Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență);

-

se aprobă de către președintele Comitetului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență;

-

se transmit către Centrul operativ al Ministerului Mediului și Pădurilor prin grija Sistemului de Gospodărire a Apelor, către Direcția Generală pentru Relațiile cu Instituțiile Prefectului prin grija prefectului și către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență prin grija Centrul operațional județean.

Articolul 2

Rapoartele operative vor cuprinde:

1)

modul în care s-a produs fenomenul hidrometeorologic periculos (cantități cumulate de precipitații căzute pe întreaga perioadă de producere a acestora, cantități totale de precipitații cumulate cu echivalentul în apă al stratului de zapadă existent, revărsări cursuri de ape, blocaje ghețuri, scurgeri de pe versanți, mărimi caracteristice de apărare atinse, debite maxime înregistrate, comparația acestora cu debitele de calcul ale digurilor și cu debitele maxime istorice, debitele minime înregistrate), pe localități și râuri, de la un raport la altul;

2)

situația pagubelor produse (estimativ - fizic), după următorul model:

Nr. crt.

Bazin hidrografic, municipiul, orașul, comuna/localități aparținătoare/

Curs de apă pe fiecare comună și localitate aparținătoare

Obiective afectate

Cauzele afectării pe fiecare localitate în parte

Comuna…...................

Satul……....................

-

Victime omenești

-

nr. persoane sinistrate

-

nr. de case din care:

- revărsare râu, pârâu, vale

nepermanentă

-

distruse

-

avariate

-

nr. anexe gospodărești:

-

distruse

-

avariate

-

nr. obiective socio- economice și administrative (se menționează școala, grădinița, biserica, spitalul, primăria etc.)

-

nr. obiective culturale

-

zone protejate

-

nr. poduri

-

nr. podețe

-

km DN

-

km DJ

-

km DC

-

km străzi

-

km drum forestier

-

km CF

-

ha teren arabil

-

ha pășuni, fânețe

-

ha păduri

-

km rețele de alimentare cu apă, canalizare

-

nr. fântâni

-

nr. construcții hidrotehnice afectate (cu menționarea denumirii, capacităților, deținătorului)

-

rețele electrice, telefonice

-

rețele alimentare cu gaze naturale

(nominalizarea acestuia)

-

blocaje de ghețuri

-

scurgeri de pe versanți

-

băltiri, ape interne

-

rupere dig, avariere baraj cu indicarea denumirii și administratorului lucrării

-

incapacitate de preluare a rețelei de canalizare

-

alte cauze

TOTAL JUDEȚ

Nr. total localități afectate.........................

-

Victime omenești

-

nr. persoane sinistrate

-

nr. de case din care:

-

distruse

-

avariate

-

nr. anexe gospodărești:

-

distruse

-

avariate

-

nr. obiective socio- economice și administrative (se menționează școala, grădinița, biserica, spitalul, primăria, etc.)

-

nr. obiective culturale

-

zone protejate

-

nr. poduri

-

nr. podețe

-

km DN

-

km DJ

-

km DC

-

km străzi

-

km drum forestier

-

km CF

-

ha teren arabil

-

ha pășuni, fânețe

-

ha păduri

-

km rețele de alimentare cu apă, canalizare

-

nr. fântâni

-

nr. construcții hidrotehnice afectate (cu menționarea denumirii, capacităților, deținătorului)

-

rețele electrice, telefonice

-

rețele alimentare cu gaze naturale

(3)

măsurile luate de către toate structurile implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de riscurile specifice: avertizarea populației, forțe de intervenție care acționează, evacuarea populației, cazare, alimentarea cu apă potabilă a sinistraților și obiecte de primă necesitate.

Prin fluxul informațional al Ministerului Mediului și Pădurilor, raportul operativ va fi completat la nivel de Sistem de Gospodărire a Apelor cu următoarele informații:

1)

colaborarea cu țările vecine în conformitate cu Regulamentele comune;

2)

modul de exploatare și de comportare a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, volume acumulate în acumulările permanente și nepermanente, manevrele efectuate la baraje și derivații de ape mari, modul de funcționare al stațiilor de pompare pentru desecare, capacitatea acestora de evacuare, probleme întâmpinate în aplicarea deciziilor etc.;

3)

măsuri necesare pentru evitarea sau diminuarea pagubelor (tăierea controlată a digurilor, evacuarea apelor din incinte etc.);

4)

construcții hidrotehnice afectate.

Articolul 3

Rapoartele operative se transmit imediat după primirea informațiilor primare privind producerea fenomenului hidrometeorologic periculos și în funcție de evoluția fenomenului ori de câte ori se impune, fără a se repeta informațiile și pagubele transmise în rapoartele operative anterioare.

Articolul 4

Rapoartele operative întocmite la nivel județean vor cuprinde pagubele produse pe fiecare unitate administrativ-teritorială (municipiu, oraș, comună) și pe fiecare sat aparținător acestora, precum și centralizarea acestora pe tipuri de obiective afectate; vor fi transmise până la încetarea fenomenului.

Articolul 5

Se vor întocmi Rapoarte operative și pentru secetă hidrologică indicându-se în principal:

a)

dacă a fost aplicat planul de restricții și folosire a apei în perioade deficitare; debitele minime înregistrate în secțiunile de control care au determinat restricțiile; folosințele de apă restricționate; măsuri de raționalizare;

b)

modul de asigurare al necesarului de apă în localitățile care dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă;

c)

modul de asigurare al necesarului de apă în localitățile care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă;

d)

măsuri întreprinse în vederea suplimentării sursei pentru asigurarea necesarului de apă potabilă pentru populație.

Articolul 6

Rapoartele operative elaborate de instituțiile/structurile implicate vor fi stocate și pe suport electronic – CD/DVD.

Anexa 9

la regulament

CONȚINUTUL RAPORTULUI DE SINTEZĂ

privind apărarea împotriva inundațiilor, accidentelor la construcții hidrotehnice și secetei hidrologice din județul………….…….perioada…………….

Articolul 1

(1)

Rapoartele de sinteză se întocmesc de către Comitetele județene pentru situații de urgență, se aprobă de către președintele Comitetului Județean/al Municipiului București pentru Situații de Urgență și se transmit Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, în termen de maxim 30 de zile de la încetarea fenomenelor.

(2)

Rapoartele de sinteză se întocmesc în baza evaluării finale efectuate la nivelul comitetelor locale de către comisii numite de primari, utilizând modelul de raport operativ de la Anexa nr. 8 la prezentul regulament, și validate de către comisiile de specialitate pe domenii (construcții civile/industriale/hidrotehnice, agricol, drumuri, rețele electrice, telefonice, edilitar-gospodărești etc.), numite de prefecți. Din aceste comisii vor face parte și reprezentanți ai Administrației Naționale „Apele Române” (Sisteme de Gospodărire a Apelor sau Sisteme hidrotehnice), care au responsabilitatea evaluării pagubelor produse construcțiilor hidrotehnice.

Comisiile de specialitate numite de prefecți vor elabora un proces-verbal după modelul din Anexa nr. 11 la prezentul regulament.

Articolul 2

Raportul de sinteză va conține:

a)

evoluția fenomenelor hidrometeorologice în raport cu mărimile caracteristice de apărare (cantități de precipitații căzute-precipitații maxime înregistrate și precipitații cumulate care au condus la inundații, cursurile de apă pe care s-au produs, niveluri atinse în raport cu mărimile caracteristice de apărare, debite maxime înregistrate, comparația acestora cu debitele de calcul ale digurilor și cu debitele maxime istorice, debite minime înregistrate pe cursurile de apă, cursuri de apă secate, zone în care s-a impus introducerea restricțiilor), precum și producerea și evoluția poluării accidentale;

b)

organizarea și desfășurarea acțiunilor operative de apărare (măsuri preventive, măsuri de intervenție operativă, măsuri de raționalizare în folosirea apei, măsuri pentru asigurarea necesarului de apă în localitățile care dispun de sisteme centralizate de alimentare/care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, măsuri de evacuare, forțe și unități care au acționat, funcționarea fluxului informațional de avertizare-alarmare a populației, funcționarea fluxului informațional cu țările vecine);

c)

efectele fenomenelor hidrometeorologice, poluărilor accidentale

-

pagube fizic și valoric, cuprinse într-un tabel întocmit după modelul de mai jos:

Bazin hidrografic, municipiul, orașul, comuna/localități aparținătoare/

Obiective afectate

Cauzele afectării

fizic

valoric (mii lei)

Comuna…

(Cod

SIRUTA)…...................

Satul…

(Cod

SIRUTA)….................

- distruse

-

Victime omenești

-

nr. persoane sinistrate

-

nr. persoane accidentate sau afectate de îmbolnăviri pe timpul producerii fenomenului periculos

-

nr. de case din care:

-

revărsare râu, pârâu, vale nepermanentă (nominalizarea acestuia)

-

blocaje de ghețuri

- avariate

Pentru a răspunde cerințelor Directivei 2007/60/CE la cauze se vor adăuga, după caz, și mențiunile: fluvială, pluvială, din apă freatică.

TOTAL JUDEȚ

Nr. total localități afectate.........................

Valoare (mii lei)

-

nr. anexe gospodărești:

-

distruse

-

avariate

-

nr. obiective socio-economice și administrative (se menționează școala, grădinița, biserica, spitalul, primăria etc.)

-

nr. obiective culturale

-

zone protejate

-

nr. poduri și podețe

-

km DN

-

km DJ

-

km DC

-

km CF

-

km străzi

-

km drum forestier

-

ha teren arabil

-

ha pășuni, fânețe

-

ha păduri

-

km rețele de alimentare cu apă și canalizare

-

nr. fântâni

-

animale moarte

-

nr. construcții hidrotehnice afectate (cu menționarea denumirii, capacităților, deținătorului)

-

rețele electrice, telefonice

-

rețele alimentare cu gaze naturale

-

pagube produse de poluări accidentale cauzate de inundații

-

alte pagube

-

scurgeri de pe versanți

-

băltiri, ape interne

-

rupere dig, avariere baraj cu indicarea denumirii și administratorului lucrării

-

incapacitate de preluare a rețelei de canalizare

-

alte cauze

-

Victime omenești

-

nr. persoane sinistrate

-

nr. persoane accidentate sau afectate de îmbolnăviri pe timpul producerii fenomenului periculos

-

nr. de case din care:

-

distruse

-

avariate

-

nr. anexe gospodărești:

-

distruse

-

avariate

-

nr. obiective socio-economice și administrative (se menționează școala, grădinița, biserica, spitalul, primăria etc.)

-

nr. obiective culturale

-

zone protejate

-

nr. poduri și podețe

-

km DN

-

km DJ

-

km DC

-

km CF

-

km străzi

-

km drum forestier

-

ha teren arabil

-

ha pășuni, fânețe

-

ha păduri

-

km rețele de alimentare cu apă și canalizare

-

nr. fântâni

-

animale moarte

-

nr. construcții hidrotehnice afectate (cu menționarea denumirii, capacităților, deținătorului)

-

rețele electrice, telefonice

-

rețele alimentare cu gaze naturale

-

pagube produse de poluări accidentale cauzate de inundații

-

alte pagube

d)

comportarea lucrărilor de gospodărire a apelor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, modul în care s-a acționat în raport cu prevederile regulamentelor de exploatare, volume acumulate în lacuri de acumulare care au condus la atenuarea undei de viitura, modul de funcționare al stațiilor de pompare pentru desecare, măsuri de exploatare adoptate la lacurile de acumulare și derivații pentru suplimentarea debitelor pe râuri în vederea asigurării cerințelor de apă pentru folosințe. Raportul va conține un tabel intitulat

„ Situația construcțiilor hidrotehnice afectate de viituri” întocmit după modelul de mai jos:

Denumirea construcției/deținător sau administrator

Valoare (mii lei)

Propuneri de surse financiare pentru refacere

ANAR……......................

- buget de stat

Primăria…........................

- buget local

Alți deținători..................

-

surse proprii ale deținătorilor

-

alte surse

Harta cu impactul și zonele afectate precum și lucrările și obiectivele afectate vor fi marcate cartografic, prin marcarea cu culoarea roșie a punctului sau sectorului afectat.

e)

concluzii și aprecieri ,

cu propuneri de îmbunătățire a activității de apărare și a sistemului informațional decizional, a planurilor de apărare și a regulamentelor de exploatare, propuneri de lucrări noi cu rol de apărare împotriva inundațiilor, lucrări pentru suplimentarea surselor de apă, posibilități de realizare a acestora (surse de finanțare);

f)

raportul se semnează de către președintele Comitetului județean, șeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență și de către șeful Grupului de suport tehnic.

Articolul 3

Rapoartele de sinteză vor fi stocate și pe suport electronic – CD/DVD.

Anexa 10

la regulament

CONȚINUTUL PROCESULUI VERBAL DE CALAMITĂȚI întocmit pentru construcțiile hidrotehnice afectate de viituri / surse suplimentare de alimentare cu apă

Articolul 1

(1)

Unitățile de gospodărire a apelor întocmesc Procese verbale de calamități pentru construcțiile hidrotehnice grav avariate de viituri, imediat după retragerea apelor mari, în vederea alocării unor fonduri în regim de urgență pentru refacerea acestora.

(2)

Primăriile întocmesc, după același model, Procese verbale de calamități, în vederea suplimentării surselor de apă potabilă pentru populație.

(3)

Procesul verbal va conține succint fenomenul produs, cauze, gradul de avariere și necesitatea refacerii în regim de urgență (pentru refacerea liniei de apărare, prevenirea unor noi inundații etc.), numărul de fântâni secate, populație afectată etc., și va fi întocmit după următorul model:

A.N.A.R./C.L.S.U.......................................

Administrația Bazinală de Apă....................

Sistemul de Gospodărire a Apelor............... Sistemul Hidrotehnic................................... Nr..........................din..................................

Avizat, PREȘEDINTE C.J.S.U.....................

PREFECT

.....................................................

PROCES VERBAL DE CALAMITĂȚI

Construcția hidrotehnică afectată de viituri /Număr de locuitori afectați de seceta hidrologică

Capacități fizice

Valoare (mii lei)

Șef Grup de suport tehnic

Președinte C.L.S.U.

Director,

Primar,

....................................

.............................

Comisia de verificare:

...................................

...................................

...................................

(4)

Procesele verbale se întocmesc pe baza constatărilor efectuate în teren de către comisii, alcătuite din specialiști, nominalizate de către directorul Administrației Bazinale de Apă / Prefectul județului.

Anexa 11

la regulament

CONȚINUTUL CADRU AL PROCESULUI VERBAL PRIVIND CONSTATAREA ȘI EVALUAREA PAGUBELOR PRODUSE ÎN URMA FENOMENELOR HIDROMETEOROLOGICE PERICULOASE

COMITETUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ.................

Nr.

/ din

PROCES VERBAL

privind constatarea și evaluarea pagubelor produse în urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase (…), în comuna …

din data de (perioada) …………..

Comisia numită prin Ordinul Prefectului nr.

din

, formată din:

-

- Consiliul Județean .......

-

- Inspectoratul pentru Situații de Urgență al jud. …….

-

- Inspectoratul Județean în Construcții ........

-

- Sistemul de Gospodărire a Apelor ………

- etc

ne-am deplasat astăzi, ………….., în comuna ……......., județul …........., în prezența

..........( primar, viceprimar, șef SVSU ) din partea Primăriei ....... unde am constatat faptul că, în urma …………………. din zilele de (perioada)…

, au fost afectate următoarele:

Nr. crt

Tip obiectiv avariat / distrus

Sursă viitură / inundație

Mecanism de inundare

Caracte- ristici ale viiturii

Denumire curs de apă

(râu, pârâu, torent);

scurgere de pe versanți

Elemente constructive (avariate / distruse) ale obiectivului

Valoare obiectiv (lei)

Denumire

Deținător (persoană fizică/juridică)

Poziționare / dimensiuni

Avariat / Distrus

Denumire (descriere mod afectare)

material

UM

Cant

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

1

Locuință

2

Anexa gospodărească

3

Drumuri (DN, DJ, DC, DF)

4

Pod/podeț

5

Obiectiv social/economic

6

Construcție hidrotehnică

Total sat

Total U.A.T.

Notă:

Tabelul se va completa astfel:

-

la coloana 3 se va menționa localizarea obiectivului afectat de pe cursul de apă;

-

la coloana 4 se va folosi A pentru avariat și D pentru distrus;

-

la coloana 5 se va menționa sursa inundației: fluvială, pluvială, apă freatică, marină, barare artificială;

-

la coloana 6 se va menționa mecanismul de inundare: depășirea capacității de transport a albiei, depășirea asigurării lucrărilor de apărare, distrugerea infrastructurii de apărare, blocare (restricționare);

-

la coloana 7 se va menționa caracteristica viiturii: flash-flood, viitură naturală, viitură de primăvară datorită topirii zăpezii, viitură solidă, viitură rapidă, viitură cu niveluri remarcabile;

55

-

la coloana 8 se va menționa denumirea cursului de apă.

Prezentul proces verbal s-a încheiat în 5 (cinci) exemplare. Membrii comisiei:

-

Consiliul Județean .........

-

-

…………………….…………

-

I.S.U. „...............” ........

-

-

…………………….…………

-

Inspectoratul Județean în Construcții ……..

-

-

…………………………….…

-

Sistemul de Gospodărire a Apelor …….

-

-

………………………….……

Semnătura primarului

Anexa 12

la regulament

NORMATIV-CADRU

de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor, ghețurilor și de combatere a efectelor poluărilor accidentale

Articolul 1

Deținătorii de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, comitetele locale și unitățile potențial poluatoare își constituie stocuri de materiale și mijloace de intervenție operativă, în baza prezentului Normativ-cadru, numai din sortimentele și în cantitățile necesare, în funcție de amplasarea zonei, gradul de amenajare al acesteia, tipul de lucrări cu rol de apărare existente, specificul acțiunilor operative de apărare, pe baza experienței anterioare.

Articolul 2

Comitetele județene pentru situații de urgență au obligația de a verifica constituirea stocurilor de materiale și mijloace de apărare, conform prezentului normativ-cadru, de către comitetele locale.

Articolul 3

(1)

Fondurile necesare pentru constituirea stocurilor de materiale și mijloacelor de apărare vor fi asigurate din bugetul de stat, din bugetele locale și din sursele proprii ale operatorilor economici implicați în gestionarea situațiilor de urgență.

(2)

Fondurile alocate de la bugetul de stat vor fi prevăzute distinct în bugetele Ministerului Mediului și Pădurilor și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar cele alocate de la bugetele locale, în bugetele comunelor, orașelor și județelor, după caz.

Articolul 4

(1)

Materialele și mijloacele de apărare se folosesc în acțiuni operative de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și de combatere a efectelor poluărilor accidentale, pentru intervenții la lucrări cu rol de apărare, de limitare a pagubelor, precum și în acțiuni de prevenire și pregătire pentru intervenții (verificarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor, a planurilor de apărare ale comitetelor locale și ale operatorilor economici, precum și în desfășurarea exercițiilor de simulare pentru apărarea împotriva inundațiilor și poluărilor accidentale).

(2)

Se pot folosi, de asemenea, în realizarea de către deținători/administratori a unor reparații urgente ale lucrărilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor pentru refacerea continuității liniilor de apărare, cu obligația de a fi refăcute în cel mai scurt timp.

(3)

Unele mijloace care presupun o continuitate în folosire pot deservi activitatea generală de întreținere a construcțiilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor. Același regim au și mijloacele de calcul, măsurare, transmisie și avertizare.

Articolul 5

Stocurile cu materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale vor fi evidențiate distinct și depozitate separat în magazii corespunzător întreținute.

Articolul 6

Materialele și mijloacele de apărare prevăzute în normativ pot fi înlocuite și cu alte sortimente cu efecte similare, la intervențiile operative, în caz de ape mari, ghețuri și poluări accidentale.

Articolul 7

Materialele și mijloacele de apărare pentru baraje, cuprinse în normativ, se referă în principal la barajele din pământ și anrocamente. Pentru celelalte baraje, deținătorii acestora vor asigura dotări specifice, corespunzator necesitaților de intervenție, care se vor prevedea în regulamentele de exploatare și în planurile de apărare.

Articolul 8

Pentru calcularea necesarului de materiale și mijloace de apărare împotriva inundațiilor, ghețurilor și poluărilor accidentale în cuprinsul prezentului normativ sunt indicate lucrările și cursurile de apă pe categorii, după cum urmează:

a)

D1 - diguri la Dunăre și râurile principale;

b)

D2 - diguri la celelalte cursuri de apă;

c)

R1 - zone inundabile neîndiguite la Dunăre și râurile principale;

d)

R2 - zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă;

e)

BP - baraje din pamânt;

f)

CH - alte construcții hidrotehnice, noduri hidrotehnice, prize etc.;

g)

CIR - Centre de Intervenție Rapidă de la Administrațiile Bazinale de Apă, Sistemele de Gospodărire a Apelor și ANIF, asimilându-se cu Centrele Teritoriale pentru Intervenții în Situații de Urgență.

Articolul 9

Stabilirea râurilor și sectoarelor de râuri considerate principale, în sensul art. 8 lit.(a), precum și trecerea de la o categorie la alta, se fac de către Administrațiile Bazinale de Apă din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”.

Articolul 10

Materialele și mijloacele de apărare se prevăd în planurile de apărare județene, ale comitetelor municipale, orășenești și comunale și ale sistemelor hidrotehnice.

Articolul 11

Pentru zonele neamenajate de pe cursurile de apă și pentru construcțiile hidrotehnice proprii, cu rol de apărare împotriva inundațiilor, materialele și mijloacele de apărare se asigură de către comitetele locale și agenții economici, care au obligația să pună la dispoziția organelor tehnice, în afară de forța umană și materialele și mijloacele de intervenție pe care le dețin și care au fost înscrise în planurile de apărare.

Articolul 12

Operatorii economici care au obiective inundabile sau potențial poluatori, precum și primarii municipiilor, orașelor și comunelor vor stabili în planurile de apărare modul de asigurare a materialelor și mijloacelor de intervenție și locurile de depozitare.

Articolul 13

Modul de stabilire a cantitaților de materiale și mijloace de apărare este următorul:

-

cantitate/km lungime de dig sau lungime de cursuri de apă neamenajate, prin încadrarea într-una din coloanele 3-6;

-

cantități pe fiecare baraj sau alte construcții hidrotehnice, care necesită materiale de apărare.

Articolul 14

-

Operatorii economici care dețin lucrări cu rol de apărare vor lua măsuri pentru asigurarea rezervelor operative folosite în intervențiile rapide la punctele critice, în special surse autonome de energie și iluminare, mijloace de intervenție.

Articolul 15

În cazul cursurilor de apă neamenajate se vor prevedea materiale și mijloace de apărare numai pentru zonele cu puncte critice, cel mai frecvent afectate de inundații, ținându-se seama de experiența anterioară.

Articolul 16

Materialele și mijloacele de apărare aferente obiectivelor situate în zona de influență a lucrărilor hidrotehnice, care atenuează sau deviază apele de viitură (acumulări sau derivații de ape mari), se pot reduce, față de prevederile normativului, în proporție de până la 50%, cu condiția să se mențină un grad de asigurare corespunzător.

Articolul 17

Stocurile de materiale și mijloacele de apărare, precum și locurile de depozitare a acestora vor fi aprobate o dată cu planurile de apărare împotriva inundațiilor ale obiectivelor inundabile.

Articolul 18

Sistemele de alarmare, în caz de inundații, prevăzute în prezentul normativ, vor fi corelate cu sistemele de alarmare locale ale protecției civile.

Articolul 19

(1)

După expirarea perioadei normate de folosire și funcționare a materialelor și mijloacelor de apărare, o comisie constituită prin decizia conducătorului unitații care le deține va inventaria materialele, obiectele de inventar și fondurile fixe, va stabili starea tehnică și destinația acestora (scoaterea din uz sau folosirea în continuare).

(2)

O parte din materialele lemnoase va fi folosită la construcții provizorii sau la acele lucrări de întreținere-reparații care nu necesită materiale de calitate superioară sau va putea fi folosită în continuare ca stoc, pe o perioadă determinată, stabilită de comisie.

Articolul 20

Materialele și mijloacele de apărare folosite în acțiuni de intervenție operativă și care nu mai pot fi recuperate se inventariază de către o comisie constituită prin decizia conducătorului unității care le deține, se consemnează într-un proces-verbal ce va fi vizat de către președintele comitetului local pe teritoriul căreia s-au desfășurat acțiunile de intervenție și, pe baza acestuia, se scad din stoc.

NORMATIV – CADRU

DE DOTARE CU MATERIALE ȘI MIJLOACE DE APĂRARE

59

ÎMPOTRIVA INUNDAȚIILOR, GHEȚURILOR ȘI DE COMBATERE A EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE

Nr. Crt.

DENUMIREA MATERIALELOR ȘI MIJLOACELOR DE

INTERVENȚIE

U.M.

D1

(km)

D2

(km)

R1

(km)

R2

(km)

BP

(buc.)

CH

(buc.)

CIR

T

(ani)

MENȚIUNI SPECIALE

CAP. A. - MATERIALE DE APĂRARE

1.

Geotextil

m.p.

100

60

10

2.

Bentofix

m.p.

50

10

3.

Geomembrane HDPE cu crampoane pentru protecția betoanelor și protecție construcții hidrotehnice - baloturi (4x30 m)

buc.

5

5

4.

Palplanșe metalice și din PVC

buc.

50

10

5.

Diguri mobile umplute cu apă (hidrobaraje) și echipamente conexe (motopompă, grup electrogen, tambur, sistem de rotație, angrenaj cu electromotor, elevator)

m.l.

1000

3

6.

Diguri mobile tip panou cu sprijin

m.l.

1000

3

7.

Chesoane metalice cilindrice pentru

combaterea grifoanelor

buc.

10

5 buc./formație de intervenție

8.

Saci de mari dimensiuni (250/500/1000/2000 kg)

buc.

500

3

9.

Saci cu materiale higroscopice, autoelevabili la contactul cu apa

buc.

1000

3

10.

Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m (stocul de fascine dacă nu a fost folosit în acțiuni de apărare se va

reînnoi minim 1/3 din fiecare an)

buc.

75

50

50-100

1

- pentru zone fară protecție forestieră cantitățile se pot majora cu 25 %

11.

Scoabe din oțel rotund (Ø 18-20 cm)

buc.

15

500 buc./formație de intervenție 500 buc./sistem hidrotehnic

12.

Saci biodegradabili

buc.

3000

1

500 buc./formație de intervenție

1.000 buc./sistem hidrotehnic

13.

Saltele de protecție

buc.

1.000 buc./formație de intervenție

2.000 buc./sistem hidrotehnic

14.

Pari din lemn rotund c.r. esență tare Ø 8-12 cm; L=1-3 m

buc.

100

50

100-

300

5

- pentru zone fară protecție forestieră cantitățile se pot majora cu 25 %

15.

Scânduri de 2,5 cm, L=4 ml

m.c.

0,5

0,2

0,5

8

pentru zone fară perdele de

protecție

16.

Dulapi

m.c.

0,5

0,3

0,2

0,2

2

0,5

6

8

17.

Cozi de lemn pentru unelte (rezervă)

buc.

2-4

20 % din numărul uneltelor cu cozi prevăzute în normativ

18.

Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm)

kg.

2

1

10

8

19.

Sârma neagră Ø C2-4 mm

kg.

15

8

10

8

20.

Plasă sârmă (zincată) Ø 2-3 mm

kg.

60

40

80

20

8

21.

Saci pentru pământ din cânepă, iută, polietilenă și sfoară pentru legat saci

buc.

300

200

100

100

200

100

8

0,5 m.l. sfoară pentru sac

22.

Funii subțiri pentru asigurarea

oamenilor și uneltelor Ø 15-10 mm

kg.

2

2

0,2

0,1

50

2

8

23.

Piatră brută (blocuri de 15-30 cm), blocuri beton, piatră 200 – 1000

kg/buc.

m.c.

5

3

5

3

5

5

40

- numai unde este nevoie (zone de eroziuni de mal, consolidări

de diguri etc.)

24.

Stabilopozi

550

- pentru totalul amenajărilor hidroenergetice din administrarea SC Hidroelectrica SA, amplasate în zone speciale

25.

Folii de polietilenă (cantitatea de folie rezultată din aplicarea normativului se va aproviziona eșalonat, câte 1/5 din necesar)

m.p.

100

50

20

20

400

4

CAP. B. - CARBURANȚI ȘI LUBRIFIANȚI

26.

Motorină, benzină, lubrifianți, ulei hidraulic și aditivi pentru motorină

litri

- se asigură un stoc minim pentru funcționarea utilajelor de intervenție, stațiilor de pompare și grupurilor de iluminat timp de 48 de ore.

60

-

uleiul hidraulic într-o cantitate egală cu capacitatea instalației hidraulice.

-

se asigură stocul pentru autoturismele de teren folosite în acțiuni operative, preventive și de recuperare , precum și pentru verificarea în teren a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor și exerciții de simulare.

CAP. C. - MIJLOACE DE INTERVENȚIE

27.

Motofierăstraie (drujbe)

buc.

2-3

2 buc./formație de intervenție

28.

Motodefrișătoare

buc.

2-3

2 buc./formație de intervenție

29.

Bărci metalice, fibră de sticlă sau pneumatice cu rame

buc.

1

12

1 buc./canton de exploatare

30.

Șalupe cu motor

buc.

20

1 buc./sistem hidrotehnic, cu lac de acumulare

1 buc./unitate de exploatare diguri la Dunăre

1 buc. șalupă rapidă/unitate de exploatare lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor din Delta Dunării

31.

Bacuri - dormitor

buc.

20

1 buc./unitate care are în

exploatere diguri la Dunăre

32.

Autoturisme de teren cu două diferențiale dotate cu stații de emisie-recepție și alte echipamente specifice

buc.

6

1 buc./sistem hidrotehnic

1 buc./formație de intervenție,

1 buc./sistem de gospodărire a apelor

33.

Vagoane - dormitor echipate cu utilități (rulote)

buc.

6

1 buc./formație de intervenție

34.

Mașini de înșurubat și găurit

electrice, cu acumulatori

buc.

10

2 buc./sistem hidrotehnic

35.

Polizoare drepte sau unghiulare

buc.

10

2 buc./sistem hidrotehnic

61

36.

Containere pentru materiale și echipamente de protecție, cazarmament, alimente nealterabile,

bucătărie mobilă

buc.

10

1 buc./formație de intervenție

37.

Butoaie de tablă 100-200 l pentru utilaje de intervenție

buc.

1

8

20 buc./formație de intervenție

38.

ATV 4X4, cu remorci (500 kg)

buc.

6

2 buc./sistem hidrotehnic

39.

Snowmobil

buc.

1 buc./sistem hidrotehnic (zona de munte)

40.

Lanterne tubulare mari, lanterne cu acumulatori reîncarcabili, felinare electrice 12-24V și alte mijloace de iluminat mobile cu accesorii de rezervă (încărcător acumulatori, baterii de rezervă, becuri, felinare electrice)

buc.

4

0,2

1

0,2

4

4

1

8

41.

Găleți sau canistre de 10-20 l și căni pentru apă

buc.

8

5 buc./formație de intervenție

42.

Marmite pentru transport hrana

buc.

8

4 buc./sistem hidrotehnic

43.

Sonete de mana sau mecanice (L= 6 m cu berbec de 100-150 kg)

buc.

6-10

2 - 4 buc./sistem hidrotehnic (în funcție de nivelul de organizare

al sistemului)

44.

Cazmale cu cozi

buc.

2-4

20 buc./formație de intervenție

45.

Lopeți cu cozi

buc.

2-4

20 buc./formație de intervenție

46.

Târnăcoape cu cozi

buc.

2-4

2 buc./formație de intervenție

47.

Sape cu cozi

buc.

2-4

5 buc./formație de intervenție

48.

Furci de fier cu cozi

buc.

2-4

10 buc./formație de intervenție

49.

Căngi de fier cu cozi

buc.

2-4

10 buc./formație de intervenție

50.

Roabe metalice cu roți pe pneuri sau tărgi de lemn

buc.

2-4

5 buc./formație de intervenție

51.

Maiuri mecanice tip “broască”

buc.

2-4

1 buc./formație de intervenție

62

52.

Ciocane diferite

buc.

2-4

5 buc./sistem hidrotehnic

53.

Clește de cuie combinat

buc.

2-4

5 buc./sistem hidrotehnic

54.

Patent izolant

buc.

2 buc./sistem hidrotehnic

55.

Barde pentru cioplit și topoare

buc.

2-4

20 buc./sistem hidrotehnic

56.

Găleți pentru apă sau bidoane din plastic

buc.

8

2 buc./canton de exploatare

57.

Binoclu

buc.

20

1 buc./formație de intervenție

1 buc./sistem hidrotehnic

58.

Aparat foto

buc.

10

1 buc./sistem hidrotehnic

1 buc./formație de intervenție

2 buc./unitate bazinală de exploatare

59.

Cameră video

buc.

15

1 buc./Sistem de gospodărire a apelor

1 buc./sistem hidrotehnic

60.

Rezervor combustibil

buc.

8

1 buc./sistem hidrotehnic

1 buc./formație de intervenție

61.

Costum protecție la transportul pe apă (neopren)

buc.

10

3 buc./administrație bazinală de apă

62.

Capre pentru montarea fascinelor

buc.

8

1 buc./canton de exploatare

1 buc./formație de intervenție

63.

Piese schimb stații hidrometrice automate, inclusiv comunicații radio sau GSM

buc.

- pentru 2 stații automate/fiecare centru de intervenție rapidă

64.

Radio-telefoane fixe, portabile cu acumulatori, modem-uri, radio,

acumulatori si piese de schimb

buc.

3-5

1 buc/caton de exploatare

2 buc./formație de intervenție 2 buc./sistem hidrotehnic

65.

Telefoane mobile

buc.

3-5

1 buc/caton de exploatare

1 buc./formație de intervenție 1 buc./sistem hidrotehnic

66.

Echipamente de prelucrare si transmitere automata a datelor (microcalculator PC, modem,

telefax)

set

3-5

1 buc./formație de intervenție 1 buc./sistem hidrotehnic

67.

Moriști hidrometrice cu tijă

buc.

8

5 buc./sistem hidrotehnic

63

68.

Teodolit electrooptic

Statie GPS (precizie 1-10 cm) Statie totala

buc.

8

1 buc./sistem hidrotehnic

69.

River-cat (sistem automat de măsurare viteză și secțiune semi- automat)

buc.

1

10

70.

Instrumente de măsurare a distanței

cu laser (Lasermetre)

buc.

1

8

71.

Dispozitive infraroșu (în zona termo) pentru detectarea infiltrațiilor

în dig

buc.

1

8

72.

Sisteme radar pentru detectarea discontinuităților din corpurile

digurilor, până la 7 m adâncime

buc.

1

8

73.

Ruleta 20 – 50 m

buc.

8

2 buc./formație de intervenție 2 buc./sistem hidrotehnic

74.

Pluviometre

buc.

8

6-8 buc./sistem hidrotehnic

75.

Sirene, difuzoare pentru alarmă, inclusiv materiale necesare montării; portavoce

buc.

10

- în localități și la obiective importante situate în aval de acumulari

1 buc./baraj

76.

Set miră + plăcuțe

buc.

1

8

1 buc./canton de exploatare

77.

Mașină de umplut saci cu nisip (cu productivitate mare) de trecut la

mijloace

buc.

10

1 buc./formație de intervenție

78.

Dispozitiv de bătut palplanșe prin

vibrare

buc.

1

10

79.

Baraje lamelare din panouri din aluminiu cu profil S (20 m)

m.l.

500

80.

Baraj limitator

buc.

6

81.

Sisteme ancorare cu ghidaj

buc.

6

82.

Sisteme conectori tarm si conectori pentru baraj

buc.

6

CAP.D. - MIJLOACE FIXE DIVERSE

83.

Motopompe cu anexe și 150 ml

8

1 buc./sistem hidrotehnic

64

conductă sau furtun

buc.

1 buc./formație de intervenție

1 buc./sistem de gospodărire a apelor

84.

Motocositori (multifuncționale),

buc.

6-10

2 buc./sistem hidrotehnic

85.

Utilaje terasiere (buldozer, excavator, screper, draglină cu cupă) și piese de schimb aferente

buc.

funcție de gradul de amena jare al bazinu lui hidrog rafic

8

86.

Tractor articulat forestier (TAF) pentru tractarea plutitorilor mari +

cablu flexibil

buc.

8

1 buc./sistem de gospodărire a apelor

87.

Autobasculantă pentru transport materiale de intervenție

buc.

6

1 buc./formație de intervenție

88.

Automacara

buc.

1

89.

Autocamion cu remorcă

buc.

1

90.

Ponton fibră sticlă sau autogonflabil

buc.

1

10

91.

Stație potabilizare apă (30 l/min)

buc.

1

10

92.

Trailer cu sisteme de ancorare și cabluri

buc.

1

93.

Încărcător frontal

buc.

1

94.

Miniutilaj multifuncțional (cu braț pentru săpare șanțuri, foreză, freză de zăpadă, plug de zăpadă, lamă de buldozer)

buc.

1

95.

Remorcă auto tractată de capacitate

mică

buc.

1

96.

Gabară

buc.

1 buc./sistem de gospodărire a

65

apelor de la Dunăre

97.

Greifer plutitor

buc.

1 buc./sistem de gospodărire a apelor de la Dunăre

98.

Trailer-remorcher

buc.

1 buc./sistem de gospodărire a apelor de la Dunăre

99.

Bandă transportoare dotată cu

elevator

buc.

1 buc./sistem de gospodărire a

apelor

100.

Cisterne mono-ax (1,8-3,5 t)

buc.

1 buc./sistem de gospodărire a apelor

101.

Grupuri electrogene (portabile) cu anexe pentru iluminat

buc.

8

1 buc./sistem hidrotehnic

1 buc./formație de intervenție

1 buc./sistem de gospodărire a apelor

1 buc./canton de exploatare

102.

Reflectoare (faruri, cablu izolant pentru rețeaua de reflectoare);

-

cablu pentru iluminat

-

izolator pentru prinderea cablului, fasunguri, întrerupatoare, becuri etc.

buc. m.l. buc.

8

4 buc. de grup electrogen + 2 buc. de rezervă/formație de intervenție

-

câte 100 m.l. pentru fiecare grup electrogen

-

câte 200 buc. pentru fiecare grup electrogen

103.

Agregate pentru sudură electrică sau oxiacetilenică și materiale de sudură, truse aferente

buc.

10

1 buc./sistem hidrotehnic

1 buc./formație de intervenție

1 buc./sistem de gospodărire a apelor

1 buc/canton de exploatare

104.

Corturi impermeabile

buc.

10

- se prevăd la cantoane de

exploatare, dacă este cazul

105.

Paturi pliante echipate cu saltele, perne și 2 seturi de paturi și lenjerie/pat

buc.

5/pat 2/ lenje rie

20 buc./formație de intervenție

106.

Cizme de cauciuc scurte și lungi

per.

2

20

perechi/formație

de

intervenție

107.

Ma

ntale de ploaie cu

glugă

buc.

3

20 buc./formație de intervenție

66

108.

Bucătarie mobilă

buc.

15

1 buc./formație de intervenție

109.

Hidrofor

buc.

10

1 buc./canton sau sediu de exploatare, după necesități

110.

Salopete din doc sau impermeabile

buc.

3

20 buc./formație de intervenție

111.

Costume izopren

buc.

10

20 buc./formație de intervenție

112.

Căciuli de blană ecologică sau vătuite

buc.

10

20 buc./formație de intervenție

113.

Mănuși de protecție

buc.

4

20 buc./formație de intervenție

114.

Veste și colaci de salvare

buc.

2

20 buc./formație de intervenție

115.

Pieptare avertizoare (reflectorizante)

buc.

15

20 buc./formație de intervenție

116.

Bocanci

buc.

2

20 buc./formație de intervenție

117.

Filtru rapid pentru apă potabilă

buc.

10

1 buc./canton de exploatare

118.

Aparat radio + TV

buc.

4-6

1 radio+1 TV/sistem hidrotehnic

119.

Trusă medicală de prim ajutor

buc.

1

1 buc./canton de exploatare

120.

Calorifere electrice

buc.

4

1 buc./vagon dormitor

121.

Săpun și detergenți

kg.

1

20 kg detergenți/canton sau stație/an

10 kg săpun/canton sau stație/an

122.

Materiale dezinfectante (var și cloramină)

kg.

1

5 kg var /canton sau stație/an

5 kg cloramină/canton sau stație/an

123.

Pudră talc, naftalină

kg.

1

5 kg/canton / an

124.

Otravă de șoareci

kg.

1

3 kg/canton / an

125.

Spray și creme insecticide

set

1

1 set/formație de intervenție

CAP. E. - MATERIALE ȘI MIJLOACE PENTRU INTERVENȚIE LA GHEȚURI

126.

Prăjini din lemn de esență tare pentru dirijarea sloiurilor

buc.

8

10 buc./formație de intervenție

127.

Scânduri de rășinoase pentru asigurarea oamenilor (3-4 cm grosime, 20 cm lătime, 4-5 m lungime)

buc.

8

15 buc./formație de intervenție

128.

Răngi de fier 2-4 m lungime

buc.

15

5 buc./formație de intervenție

129.

Motofierăstraie pentru gheață

(drujbe cu lamă de 40-50 cm)

buc.

2-3

2 buc./formație de intervenție

67

130.

Bile pentru spart gheața

buc.

10

2 buc./canton de exploatare

131.

Burghiuri pentru gheață

buc.

10

2 buc./formație de intervenție

132.

Scări din lemn 4-6 ml

buc.

4 buc./CLSU

133.

Cordițe de salvare și asigurare

buc.

4 buc./CLSU

134.

Pungi din polietilenă pentru încărcătura explozivă

buc.

100 buc./CLSU

135.

Cuie de diferite mărimi

kg.

5 kg./CLSU

136.

Bandă adezivă

role

15 role/CLSU

137.

Bandă izolatoare

role

15 role/CLSU

138.

Sârmă neagră

ml.

50 ml./CLSU

CAP.F . - MATERIALE ȘI MIJLOACE DE INTERVENȚIE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR POLUĂRILOR ACCIDENTALE

139.

Trusă pentru determinarea rapidă a tipului de substanță poluatoare

buc.

8

1 buc./sistem de gospodărire a apelor

140.

Materiale absorbante tip spill-sorb

kg.

200

100

500

2

141.

Saci cu absorbant HEGSORB

kg.

200

100

500

2

142.

Saci cu absorbant HEGACID

kg.

100

50

200

2

143.

Materiale absorbante ECO seria 200

kg.

50

50

50

1

144.

Materiale asorbante ECO seria 300

kg.

50

50

50

1

145.

Materiale absorbante ECO seria 400

kg.

50

50

50

1

146.

Tanc (ponton) plutitor pentru colectare poluanți

buc.

5

1 buc./sistem de gospodărire a apelor

147.

Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanți

buc.

20

10

20

10

2

50 buc./sistem de gospodărire a apelor

148.

Vidanje

buc.

10

1 buc./sistem de gospodărire a

apelor

149.

Materiale filtrante

tone

2

0,5 t/sistem de gospodărire a apelor

150.

Recipienți de 1-5 litri pentru probe de apă și material biologic

buc.

4-6

20 buc./laborator sistem de gospodărire a apelor

151.

Sistem portabil TRAWAS pentru

efectuarea determinărilor biologice

buc.

8-12

1 buc./sistem de gospodărire a

apelor

152.

Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid manual

buc.

6-10

2 buc./sistem de gospodărire a apelor

153.

Echipamente pentru depoluarea apei

buc

1 buc./administrație bazinală de

68

apă

154.

Baraje absorbante plutitoare

buc.

2

5 baraje x lățimea max. a cursului de apă

1 baraj de 500 m/ Administrație Bazinală de Apă Dobrogea Litoral (pentru poluări marine)

155.

Sistem de ancorare baraj plutitor pe

maluri

buc.

5

3 buc./sistem de gospodărire a

apelor

156.

Sistem tip funicular mobil pentru

poziționarea barajului plutitor

buc.

5

1 buc./sistem de gospodărire a

apelor

157.

Compresor portabil

buc.

8

1 buc./sistem de gospodărire a apelor

158.

Sistem de vedere pe timp de noapte

buc.

15

2 buc./sistem de gospodărire a apelor

159.

Binoclu infraroșii

buc.

20

1 buc./sistem de gospodărire a

apelor

160.

Electropompe

buc.

8

2 buc./sistem de gospodărire a

apelor

161.

Pânza hessiană

m.l.

2

300 ml/formație de intervenție

162.

Baloți paie

buc.

50 buc/formație de intervenție

163.

Căngi PSI

buc.

8

5 buc./formație de intervenție

164.

Recipiente PVC 200 litri

buc.

8

5 buc./formație de intervenție

165.

Măști de gaze

buc.

8

2 buc./formație de intervenție

166.

Substanțe chimice neutralizante (detergenți biodegradabili pentru

dedurizarea apei) - bidoane 25 l

buc.

1

8

167.

Sisteme colectare (eșantionare)

probe

buc.

1

168.

Recipienți stocare materiale recuperate

buc.

1

169.

Skimmer substanțe solide / pompă apă murdară

buc.

1

170.

Truse reparații

buc.

1

171.

Estacada 6 inch spumă solidă + accesorii

buc.

2

69

172.

Baraje 8 inch (tambur 10 m)

buc.

20

173.

Baraje 5 inch (tambur 10 m)

buc.

20

174.

Absorbant 17” x 19”

buc.

10

175.

Absorbant 38” x 144 ft

buc.

10

176.

Recipient mobil de stocare

buc.

1

177.

Laborator mobil

buc.

1

178.

Capcane petrol (Saci)

buc.

50

179.

Absorbant frânghie

buc.

1

180.

Ghidaj scripete/sistem ancorare

buc.

1

181.

Rezervor stocare ulei recuperat

buc.

1

182.

Piese de schimb

buc.

1

183.

Funie sintetică

m.l.

8

150 m.l./formație de intervenție

184.

Utilaj curățare plajă

buc.

2

numai la Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral

185.

Mașini reecologizare, cu accesorii

buc.

2

numai la Administrația Bazinală

de Apă Dobrogea-Litoral

186.

Mașina colectoare alge

buc.

2

numai la Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral

187.

Concasor scoici

buc.

2

numai la Administrația Bazinală

de Apă Dobrogea-Litoral

70

LEGENDA:

D1 - diguri la Dunăre si râuri principale; D2 - diguri la celelalte cursuri de apă;

R1 - zone inundabile neîndiguite la Dunăre și râuri principale; R2 - zone inundabile neîndiguite la celelalte cursuri de apă; BP - baraje de pământ;

CH - alte construcții hidrotehnice, baraje din beton, anrocamente, noduri hidrotehnice, prize etc.; CIR - centru de intervenție rapidă;

T - durata normată de funcționare ori folosire.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.