Protocolul din 7 decembrie 2011
primei sesiuni extraordinare a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
prezumat în vigoare
În perioada 6-7 decembrie 2011, la Cahul, Republica Moldova, în baza prevederilor Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării, semnat la Chișinău la 28 iunie 2010 (în continuare Acord), a avut loc prima sesiune extraordinară a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale.
La sesiune au participat:
Delegația din România:
Dan Cârlan, copreședinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, conducătorul delegației
Ovidiu Gabor, supleant al copreședintelui
Gheorghe Constantin, membru al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Ana Drapa, secretar al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Eugenia Hăisan, expert
Delegația din Republica Moldova:
Lazăr Chirică, copreședinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale, conducătorul delegației
Mihail Pencov, supleantul copreședintelui Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Maria Nagornîi, secretar al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Serafima Tronza, membru al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Iurie Ursu, șeful Serviciului piscicol, expert.
Comisia hidrotehnică interguvernamentală a stabilit următoarea ordine de zi:
1. Informare asupra activităților realizate în baza hotărârilor Comisiei hidrotehnice adoptate la prima sesiune, Iași, 9-11 mai 2011
2. Adoptarea și semnarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
3. Informare privind proiectele în curs de realizare/propuse a se realiza separat sau în comun
4. Diverse
4.1. Informare asupra regimului hidrologic al râului Prut și menținerii șenalului navigabil al Prutului pe sectorul Cahul-Giurgiulești
4.2. Colaborarea în cadrul Inițiativei pentru Apă a Uniunii Europene - Grupul de lucru pentru Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală
4.3. Informare asupra organizării exercițiului de simulare a inundațiilor în zona de frontieră pe râurile Siret și Prut între România, Republica Moldova și Ucraina
Referitor la punctul 1:
Delegațiile s-au informat reciproc asupra activităților întreprinse până în prezent pentru îndeplinirea hotărârilor Comisiei hidrotehnice interguvernamentale adoptate la prima sesiune (Iași, 9-11 mai 2011).
a) Referitor la componența subcomisiilor, copreședinții Comisiei hidrotehnice interguvernamentale și-au nominalizat și comunicat reciproc șefii subcomisiilor.
Pentru România:
- Subcomisia pentru exploatarea și întreținerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costești - domnul Ovidiu Gabor, director general adjunct, Administrația Națională "Apele Române";
- Subcomisia pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor - domnul Sorin Rîndașu, șef Serviciu dispecerat apărare împotriva inundațiilor, Administrația Națională "Apele Române";
- Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor și hidrometeorologie - domnul Corneliu Crețu, director tehnic, Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad, Administrația Națională "Apele Române";
- Subcomisia pentru protecția calității apelor și a biodiversității corpurilor de apă - domnul Victor Popescu, director Departamentul managementul resurselor de apă, Administrația Națională "Apele Române".
Pentru Republica Moldova:
- Subcomisia pentru exploatarea și întreținerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costești - domnul Mihail Pencov, director adjunct, Agenția "Apele Moldovei";
- Subcomisia pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor - domnul Ivan Cuceinic, șef Direcție gospodărirea apelor, Agenția "Apele Moldovei";
- Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor și hidrometeorologie - doamna Valentina Cereș, șeful Secției prognoze hidrologice, Direcția hidrologie, Serviciul Hidrometeorologic de Stat;
- Subcomisia pentru protecția calității apelor și a biodiversității corpurilor de apă - domnul Iurie Ursu, șeful Serviciului piscicol, Ministerul Mediului.
Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăște ca șefii subcomisiilor să își comunice reciproc, înaintea fiecărei ședințe a subcomisiilor, membrii, precum și experții participanți la aceste activități.
Delegațiile convin ca în Subcomisia pentru protecția calității apelor și a biodiversității corpurilor de apă, pentru probleme de biodiversitate, să fie nominalizați, în calitate de membri/experți, specialiști din cadrul instituțiilor responsabile ale fiecărei părți pentru implementarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării și a Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea în domeniul protecției resurselor piscicole și reglementarea pescuitului în râul Prut și în lacul de acumulare Stânca-Costești.
b) Luând în discuție aspectele privind elaborarea proiectelor regulamentelor tehnice specifice și a regulamentului de funcționare a subcomisiilor permanente, precum și a Subcomisiei ad-hoc, Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăște ca la prima întâlnire a fiecărei subcomisii să se detalieze problemele care urmează să între sub incidența activităților fiecărei subcomisii și experții să înceapă elaborarea regulamentelor.
Referitor la punctul 2:
Delegațiile au constatat că textul Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale a fost convenit (anexă la protocol) și totodată au fost îndeplinite procedurile pentru aprobarea și semnarea acestuia.
Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăște:
- adoptarea și semnarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale.
Referitor la punctul 3:
Comisia hidrotehnică interguvernamentală a analizat proiectele în curs de realizare/propuse a se realiza separat sau în comun și a constatat următoarele:
a) Referitor la proiectul "Prevenirea și protecția împotriva inundațiilor în bazinele superioare ale râurilor Siret și Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu stații automate - EST AVERT", s-a menționat ca acesta este în faza de precontractare și se așteaptă semnarea contractului de finanțare în cadrul priorității 2 "Mediu și pregătirea pentru situații de urgență" din Programul operațional comun România - Ucraina - Moldova 2007-2013.
b) Delegațiile s-au informat reciproc asupra propunerilor de proiecte din domeniul apelor, care au fost prezentate cu ocazia celei de a doua reuniuni a comisiei mixte create în baza Memorandumului de înțelegere privind colaborarea în domeniul protecției mediului dintre Ministerul Mediului și Pădurilor al României și Ministerul Mediului al Republicii Moldova, care a avut loc la București la data de 25 octombrie 2011.
Comisia hidrotehnică interguvernamentală convine ca următoarele proiecte:
- Planul de management al bazinului râului Prut;
- Managementul integrat al poluărilor accidentale în bazinul hidrografic al râului Prut; și
- Influența caracteristicilor hidromorfometrice ale albiei râului Prut asupra vulnerabilității la inundații în țările riverane și stabilirea măsurilor necesare pentru diminuarea riscurilor
să fie propuse pentru finanțare din programe ale Uniunii Europene, sesiunea de la începutul anului 2012 (sau din alte surse).
Delegația română a informat că au fost transmise la instituțiile din domeniul apei din Republica Moldova și Ucraina propunerea de proiect "Planul de management al bazinului râului Prut" și adresa de solicitare privind participarea în calitate de parteneri la acesta.
Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăște ca pregătirea proiectelor, precum și asigurarea sprijinului pentru finalizarea celor deja avansate să fie realizate prin secretarii Comisiei hidrotehnice interguvernamentale.
c) Delegațiile au discutat situația proiectelor care pot fi promovate în cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării.
Comisia hidrotehnică interguvernamentală hotărăște:
- evaluarea posibilității promovării unui proiect privind redimensionarea economică și ecologică a Luncii Dunării și a Prutului inferior;
- reluarea procedurilor pentru promovarea proiectului "Planul de management al Deltei Dunării".
Referitor la punctul 4:
a) Delegația din Republica Moldova a informat asupra aspectelor legate de regimul hidrologic al râului Prut în contextul lucrărilor necesare menținerii șenalului navigabil al Prutului pe sectorul Cahul - Giurgiulești.
Delegațiile s-au informat că lucrările care se execută pe apele transfrontaliere trebuie concordate și au convenit că orice lucrare de acest tip se va realiza pe baza unei documentații tehnice numai după concordarea acesteia de către părți. Delegația română a informat, referitor la posibilitățile de navigație pe râul Prut, că astfel de lucrări se pot face doar cu respectarea prevederilor Acordului și a Directivei-cadru privind apa și în baza unor documentații mai sus prevăzute.
b) Delegația din România, având în vedere că deține, pe perioada 2007-2012, președinția Grupului de lucru pentru Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală din cadrul Inițiativei pentru Apă a Uniunii Europene, a propus promovarea unor proiecte pe următoarele domenii: managementul integrat al resurselor de apă și alimentarea cu apă și sanitație.
Delegația din Republica Moldova va transmite o propunere de proiect în cel mai scurt timp.
c) Delegația română a prezentat stadiul organizării exercițiului de simulare a inundațiilor în zona de frontieră România, Republica Moldova și Ucraina, pe râurile Siret și Prut, pentru verificarea modului de funcționare a fluxului informațional pentru apărare împotriva inundațiilor. Exercițiul de simulare, la care vor participa instituțiile cu atribuții din domeniu din România, Republica Moldova și Ucraina, are scopul de a îmbunătăți modul de comunicare în cadrul fluxului informațional existent pe probleme de hidrometeorologie; realizarea acestui exercițiu de simulare se va face în conformitate cu acordurile bilaterale în vigoare în domeniul gospodăririi apelor transfrontaliere.
Perioada propusă pentru desfășurarea acestui exercițiu de simulare, care constă în schimb de date hidrometeorologice și de gospodărire a apelor în situații de ape mari, este luna februarie 2012.
Delegația din România a menționat că până în prezent, ca urmare a informațiilor transmise pe cale diplomatică în Republica Moldova și Ucraina referitoare la organizarea exercițiului, au fost primite informații din Republica Moldova privind unele instituții implicate în această activitate.
Delegația din Republica Moldova a informat că a transmis informațiile privind instituțiile din subordinea Ministerului Mediului care vor participa la acest exercițiu.
Hotărârile conținute în prezentul protocol vor intra în vigoare după aprobarea de către părțile contractante, conform capitolului III articolul 15 punctul 7 din Acord.
Prezentul protocol a fost semnat la Cahul la data de 7 decembrie 2011, în două exemplare originale.
Din partea Guvernului României,
Dan Cârlan,
copreședinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Din partea Guvernului Republicii Moldova,
Lazăr Chirică,
copreședinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Anexa la Protocolul primei sesiuni a Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
6-7 decembrie 2011, Cahul
REGULAMENTUL
de organizare și funcționare a Comisiei
hidrotehnice interguvernamentale pentru aplicarea Acordului
dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova
privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă
a apelor Prutului și Dunării
Comisia hidrotehnică interguvernamentală (în continuare Comisia hidrotehnică) a fost înființată în baza art. 15 din Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a apelor Prutului și Dunării, semnat la Chișinău la 28 iunie 2010 (în continuare Acord).
Capitolul I Competențele și sarcinile Comisiei hidrotehnice
Articolul 1
Comisia hidrotehnică are următoarele competențe și sarcini:
a) îndeplinește prevederile Acordului, constată eventualele dificultăți de aplicare și adoptă măsurile necesare în vederea eliminării acestora;
b) promovează dezvoltarea colaborării bilaterale în domeniul gospodăririi apelor din punct de vedere juridic, tehnic și organizatoric, conform prevederilor Acordului;
c) coordonează armonizarea planurilor de management elaborate de statele părților contractante în conformitate cu Directiva-cadru privind apa pentru cursurile de apă, precum și aplicarea măsurilor stabilite în acest sens, care au impact transfrontalier semnificativ;
d) coordonează activitatea privind implementarea Directivei europene de inundații și armonizarea planurilor de management al riscului la inundații;
e) asigură, evaluează sistematic rezultatele și coordonează activitatea Subcomisiei pentru exploatarea și întreținerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costești (în continuare Subcomisia Stânca-Costești) și rezolvă problemele pentru care aceasta nu a găsit soluții comune;
f) în situații deosebite care impun abateri de la aplicarea Regulamentului de exploatare și întreținere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costești, Comisia hidrotehnică analizează și stabilește modul de exploatare și întreținere a nodului hidrotehnic;
g) asigură, evaluează sistematic rezultatele și coordonează activitatea subcomisiilor permanente și ad-hoc;
h) aprobă structura subcomisiilor permanente și a Subcomisiei ad-hoc. Copreședinții Comisiei hidrotehnice se anunță reciproc, prin scrisori, despre numirea și schimbarea componenței acestor subcomisii;
i) aprobă Regulamentul de funcționare a subcomisiilor permanente și a Subcomisiei ad-hoc, precum și regulamentele tehnice ale acestor subcomisii, necesare pentru îndeplinirea prevederilor Acordului;
j) elaborează propuneri pentru modificarea prezentului Acord și pentru rezolvarea problemelor ce necesită reglementări speciale;
k) propune părților contractante modificări la Acord pentru îmbunătățirea activității comune;
l) rezolvă și alte sarcini care decurg din aplicarea Acordului.
Capitolul II Componența Comisiei hidrotehnice
Articolul 2
a) Comisia hidrotehnică se compune din câte 5 membri pentru fiecare parte contractantă, din care un copreședinte, un supleant și un secretar.
b) Supleanții copreședinților Comisiei hidrotehnice sunt șefii Subcomisiei Stânca-Costești.
c) Copreședintele, supleantul acestuia și membrii Comisiei hidrotehnice sunt numiți în conformitate cu legislația națională a statelor părților contractante.
d) În cazul indisponibilității copreședintelui, supleantul are toate prerogativele acestuia.
e) Părțile contractante se informează reciproc, în timp util, asupra numirilor, cât și despre schimbările făcute în Comisia hidrotehnică.
f) Copreședinții și supleanții acestora țin legătura directă dintre ei și, în perioada dintre sesiuni, asigură soluționarea problemelor legate de îndeplinirea prevederilor Acordului și a hotărârilor Comisiei hidrotehnice.
Articolul 3
a) Pentru îndeplinirea sarcinilor din Acord, inclusiv a aplicării regulamentelor tehnice de colaborare, Comisia hidrotehnică înființează următoarele subcomisii permanente:
- Subcomisia pentru exploatarea și întreținerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costești;
- Subcomisia pentru apărare împotriva inundațiilor și ghețurilor;
- Subcomisia pentru gospodărirea cantitativă a apelor și hidrometeorologie;
- Subcomisia pentru protecția calității apelor și a biodiversității corpurilor de apă.
b) Pentru rezolvarea problemelor ce pot apărea în implementarea Acordului, altele decât cele prevăzute în principalele domenii de activitate ale subcomisiilor permanente, precum și pentru urmărirea modului de implementare a regulamentelor tehnice de colaborare, Comisia hidrotehnică înființează Subcomisia ad-hoc, condusă de supleanți.
c) Subcomisiile duc la îndeplinire hotărârile Comisiei hidrotehnice, sarcinile consemnate în Regulamentul de funcționare a subcomisiilor permanente și a Subcomisiei ad-hoc și acționează independent, conform prevederilor regulamentelor tehnice ale acestora, pentru măsurile ce trebuie luate imediat.
d) Subcomisiile se întâlnesc în baza hotărârilor adoptate la sesiunile Comisiei hidrotehnice, alternativ pe teritoriile statelor părților contractante sau, în caz de necesitate, la solicitarea oricăruia dintre copreședinți.
e) Comisia hidrotehnică urmărește modul de realizare a sarcinilor subcomisiilor și aprobă procesele-verbale ale întâlnirilor acestora.
f) Pentru finalizarea sarcinilor concrete, Comisia hidrotehnică poate înființa și alte subcomisii permanente și ad-hoc, precum și grupe de lucru. Șefii subcomisiilor propun copreședinților, pentru aprobare, membrii/experții participanți la activitatea subcomisiilor permanente.
g) Șefii subcomisiilor permanente și ad-hoc participă la sesiunile Comisiei hidrotehnice. La sesiuni, șefii subcomisiilor permanente și ad-hoc prezintă, pentru examinare și aprobare, activitățile desfășurate pe baza prevederilor proceselor-verbale ale întâlnirilor subcomisiilor.
h) În conformitate cu hotărârile copreședinților Comisiei hidrotehnice, șefii subcomisiilor permanente și ad-hoc participă și la alte întâlniri pentru aplicarea Acordului.
i) Secretarii Comisiei hidrotehnice urmăresc activitatea tuturor subcomisiilor permanente și ad-hoc și a grupurilor de lucru, în scopul asigurării realizării concluziilor/hotărârilor Comisiei hidrotehnice. În eventualitatea în care apar probleme în activitatea subcomisiilor permanente și ad-hoc, secretarii se întâlnesc pentru a rezolva aceste probleme, cu acordul prealabil al copreședinților Comisiei hidrotehnice.
Articolul 4
a) Atribuțiile și modul de funcționare ale Subcomisiei Stânca-Costești sunt precizate în Regulamentul de exploatare și întreținere a Nodului hidrotehnic Stânca-Costești.
b) Copreședinții Comisiei hidrotehnice rezolvă divergențele care pot să apară în cadrul Subcomisiei Stânca-Costești.
c) La sesiuni, supleantul prezintă, pentru examinare și aprobare, Raportul anual al Subcomisiei Stânca-Costești, întocmit pe baza prevederilor proceselor-verbale ale întâlnirilor Subcomisiei Stânca-Costești.
Capitolul III Funcționarea Comisiei hidrotehnice
Articolul 5
a) Comisia hidrotehnică ține o sesiune ordinară în fiecare an, alternativ, pe teritoriul României și pe teritoriul Republicii Moldova.
b) Sesiunea ordinară este convocată de copreședinte sau, în cazul indisponibilității acestuia, de supleant și se desfășoară pe teritoriul statului părții care a convocat-o. Partea care a convocat sesiunea ordinară transmite invitația, face propuneri pentru ordinea de zi și perioada desfășurării sesiunii, pe care părțile, de comun acord, le convin cu cel puțin 30 de zile înaintea sesiunii prin intermediul secretarilor Comisiei hidrotehnice.
c) În caz de necesitate, la inițiativa oricăruia dintre copreședinți sau, în cazul indisponibilității acestora, de supleanți, Comisia hidrotehnică se poate întruni în sesiune extraordinară. Sesiunea extraordinară se desfășoară pe teritoriul statului părții solicitante. Ordinea de zi a sesiunii extraordinare se propune de către copreședintele la cererea căruia este convocată sesiunea și se transmite concomitent cu înștiințarea privind convocarea ei.
d) Copreședinții Comisiei hidrotehnice, în baza unei înțelegeri anterioare, pot invita la ședințele sale reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Secretariatului Permanent al Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), ai autorităților de gospodărire a apelor din statele părți la Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea (Sofia, 1994) și reprezentanții organizațiilor internaționale de credit și/sau donatoare care își exprimă interesul în finanțarea realizării unor măsuri în legătură cu domeniul de aplicare al Acordului.
e) Între sesiunile Comisiei hidrotehnice, subcomisiile permanente și ad-hoc și grupele de lucru țin întâlniri. Pentru desfășurarea întâlnirilor, secretarii întocmesc programe de lucru comune, care, după aprobarea de copreședinți, se transmit șefilor subcomisiilor permanente și ad-hoc.
Articolul 6
a) Ședința fiecărei sesiuni a Comisiei hidrotehnice este prezidată de copreședintele părții pe teritoriul unde are loc sesiunea.
b) Atât la sesiunea ordinară, cât și la cea extraordinară, pe baza înțelegerii dintre copreședinții Comisiei hidrotehnice, ordinea de zi poate fi modificată în momentul începerii sesiunii.
c) Comisia hidrotehnică poate să discute la punctul "Diverse" din ordinea de zi, pe baza celor convenite între copreședinți, orice alte probleme care se pot ivi și care se încadrează în prevederile Acordului.
d) În situația în care părțile nu ajung la un punct de vedere comun, acestea vor consemna punctele de vedere în protocolul sesiunii și vor proceda conform capitolului IV articolul 18 din Acord. Rezultatul punerii de acord în legătură cu divergențele se va face cunoscut la următoarea sesiune a Comisiei hidrotehnice, dacă nu se va stabili un alt mod.
e) Între sesiuni, Comisia hidrotehnică își desfășoară activitatea prin comunicări scrise ale copreședinților sau, după caz, ale secretarilor Comisiei hidrotehnice. În situații excepționale, copreședinții iau legătura prin telefon, urmând ca cele stabilite să fie transmise și prin comunicări scrise.
f) Între sesiuni, pentru aspectele privind exploatarea și întreținerea Nodului hidrotehnic Stânca-Costești pe râul Prut, supleanții își desfășoară activitatea prin comunicări scrise și verbale. Copreședinții vor fi informați despre aceasta în cel mai scurt timp.
Articolul 7
a) La fiecare întâlnire a Comisiei hidrotehnice se întocmește un protocol care va fi semnat de către copreședinți.
b) Protocoalele sesiunilor Comisiei hidrotehnice se aprobă de către cele două părți contractante în conformitate cu legislația statelor lor și intră în vigoare la data primirii ultimei comunicări privind aprobarea lor.
c) Pentru urmărirea aplicării celor stabilite de către copreședinți, între două sesiuni, sunt responsabili secretarii Comisiei hidrotehnice.
d) Înaintea fiecărei sesiuni, supleanții copreședinților, secretarii Comisiei hidrotehnice și, după caz, șefii subcomisiilor permanente și ad-hoc și ale grupelor de lucru se întâlnesc pentru a pregăti întâlnirea Comisiei hidrotehnice.
e) La întâlnirile subcomisiilor permanente și ad-hoc și ale grupelor de lucru se întocmesc procese-verbale, care se semnează de către șefii subcomisiilor și se prezintă copreședinților pentru aprobare la următoarea întâlnire a Comisiei hidrotehnice.
Capitolul IV Asigurarea condițiilor de lucru ale Comisiei hidrotehnice
Articolul 8
a) Partea pe teritoriul căreia au loc sesiunile Comisiei hidrotehnice, întâlnirile subcomisiilor permanente și ad-hoc și grupelor de lucru suportă cheltuielile de organizare și asigură condițiile necesare de lucru.
b) Cheltuielile aferente organizării sesiunilor Comisiei hidrotehnice, respectiv întâlnirilor copreședinților, supleanților, secretarilor, subcomisiilor și experților sunt suportate de partea contractantă pe teritoriul statului unde are loc întâlnirea. Fiecare parte contractantă își suportă cheltuielile de deplasare și cazare ale delegației proprii.
c) Dacă sunt necesare verificări pe teren în limitele de competență ale Acordului, echipamentele și mijloacele de deplasare necesare sunt puse la dispoziție de partea pe al cărei teritoriu se fac verificările.
d) Pentru cheltuielile ocazionate de îndeplinirea sarcinilor din domeniul de competență al Comisiei hidrotehnice (de exemplu, ediții comune de documente, proiecte, planuri, organizarea diferitelor evenimente etc.), părțile pot conveni separat în legătură cu suportarea acestora.
Capitolul V Dispoziții finale
Articolul 9
a) Prezentul regulament poate fi modificat sau completat pe baza hotărârilor Comisiei hidrotehnice, la cererea oricăruia dintre copreședinți. Intrarea în vigoare a modificărilor sau completărilor se face în conformitate cu legislația națională a statelor părților contractante.
b) Prezentul regulament intră în vigoare după aprobarea în conformitate cu legislația națională a statelor părților contractante.
Semnat la Cahul la data de 6 decembrie 2011, în două exemplare originale.
Din partea Guvernului României,
Dan Cârlan,
copreședinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
Din partea Guvernului Republicii Moldova,
Lazăr Chirică,
copreședinte al Comisiei hidrotehnice interguvernamentale
----
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.