Decizia nr. 771/2012

Augustin Zegrean - președinte

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Antonia Constantin.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Alecse Ionașcu și alții în Dosarul nr. 4/114/2012 al Tribunalului Buzău - Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 341D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 334/2009 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 30 ianuarie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 4/114/2012, Tribunalul Buzău - Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății.

Excepția a fost ridicată de Alecse Ionașcu și alții cu prilejul soluționării unei cauze privind drepturi de asigurări sociale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că prevederile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât nu stabilesc beneficiul scutirii de plată contribuției de asigurări sociale de sănătate decât pentru revoluționari sau cei care au luptat împotriva regimului comunist care nu realizează alte venituri decât cele acordate în temeiul acestui statut. Or, consideră că această limitare este nejustificată, întrucât, din perspectiva statutului pe care îl au, toți revoluționarii și toți cei care au luptat împotriva regimului comunist trebuie să se bucure de un tratament legal nediferențiat.

Tribunalul Buzău - Secția I civilă arată că nu își poate exprima opinia asupra excepției de neconstituționalitate, întrucât aceasta ar însemna să se pronunțe asupra fondului cauzei.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției , precum și

Legea nr. 47/1992

, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 28 aprilie 2006, așa cum au fost modificate prin

art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2010

pentru modificarea și completarea

Legii nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010.

Textul de lege criticat are următoarea redactare:

- Art. 213 alin. (1) lit. c): "Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuției: [...]

c) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin

Decretul-lege nr. 118/1990

privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, prin

Legea nr. 51/1993

privind acordarea unor drepturi magistraților care au fost înlăturați din justiție pentru considerente politice în perioada anilor 1945-1989, cu modificările ulterioare, prin

Ordonanța Guvernului nr. 105/1999

privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 189/2000

, cu modificările și completările ulterioare, prin

Legea nr. 44/1994

privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin

Legea nr. 309/2002

privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cu modificările și completările ulterioare, precum și persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoștinței față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, dacă nu realizează alte venituri decât cele provenite din drepturile bănești acordatede aceste legi."

Autorul excepției consideră că textul de lege criticat contravine prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat a mai fost supus analizei de constituționalitate în raport cu același text din Constituție și critici asemănătoare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 334 din 17 martie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 22 aprilie 2009, Curtea a reținut că "garantarea constituțională a dreptului la ocrotirea sănătății nu înseamnă și gratuitatea asistenței medicale." De asemenea, a constatat că "scutirea de la plata contribuției la asigurările de sănătate nu este un drept constituțional, iar acordarea unei asemenea scutiri, în considerarea unor situații obiective sau subiective, este lăsată la opțiunea liberă a legiuitorului."

În cazul textului de lege criticat, opțiunea legiuitorului este justificată de faptul că cei care realizează venituri din alte surse suplimentare se află într-o situație diferită față de persoanele ale căror venituri provin doar din ajutoarele bănești acordate de legile speciale, persoane față de care se justifică în mod obiectiv și rezonabil aplicarea unui tratament juridic diferit, și anume scutirea de la plata contribuției la asigurările sociale de sănătate.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie, considerentele și soluția deciziei amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006

privind reforma în domeniul sănătății, excepție ridicată de Alecse Ionașcu și alții în Dosarul nr. 4/114/2012 al Tribunalului Buzău - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 septembrie 2012.