Decizia nr. 949/2012

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Cristina Teodora Pop - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Gabriela Postelnicu în Dosarul nr. 55.721/3/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.251D/2012.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, arătând că autorul excepției solicită, în realitate, completarea

Legii nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, astfel încât aceasta să permită intrarea în profesie cu scutire de examen și a executorilor judecătorești care au îndeplinit această funcție timp de cel puțin 10 ani.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 12 iunie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 55.721/3/2011, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Gabriela Postelnicu într-o cauză având ca obiect anularea deciziei administrative de respingere a unei cereri de admitere în profesia de avocat, fără examen, și obligarea Baroului Brăila la primirea în profesie, cu scutire de examen, a reclamantei.

În motivarea excepție de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile

art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995

creează discriminare între judecători, procurori, notari, consilieri juridici și jurisconsulți, pe de o parte, și executori judecătorești, pe de altă parte, excluzând de la dreptul de primire în profesia de avocat, cu scutire de examen, pe cei din urmă, și conferind această facilitate celor dintâi, cu condiția să fi deținut una dintre funcțiile enumerate cel puțin 10 ani. Se arată că profesiile la care textul criticat face referire presupun un grad de pregătire profesională și o complexitate similare celor specifice executorilor judecătorești și că, de altfel, prin

Legea nr. 188/2000

activitatea executorilor judecătorești a fost reglementată ca făcând parte din rândul activităților juridice. Pentru aceste motive, se susține că ar fi echitabil ca executorii judecătorești să se bucure de aceleași oportunități profesionale cu cele oferite de legiuitor celorlalte profesii juridice.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că normele criticate sunt caracterizate prin claritate și precizie juridică și nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că prevederile

art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995

nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autoarea excepției și că, în realitate, aceasta critică o omisiune legislativă, aspect ce nu aparține sferei controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, potrivit prevederilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ci ține de competența exclusivă a legiuitorului.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, care au următorul cuprins:

- Art. 16 alin. (2): "(2) La cerere, poate fi primit în profesie, cu scutire de examen:

[...]

b) cel care, anterior sau la data primirii în profesia de avocat, a îndeplinit funcția de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puțin 10 ani.".

Se susține, în esență, că textele criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

I. Prevederile

art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995

au fost modificate prin

art. I pct. 7 din Legea nr. 270/2010

privind modificarea și completarea

Legii nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 28 decembrie 2010, dată ce succede celei de 29 noiembrie 2010, la care reclamanta a înregistrat cererea de admitere în profesie în cadrul Baroului Brăila. Ulterior,

Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011. Soluția legislativă criticată nu se mai regăsește în prezent în cuprinsul prevederilor

Legii nr. 51/1995 , ca urmare a modificărilor anterior arătate.

Însă, întrucât textele criticate produc efecte în cauză și după ieșirea lor din vigoare, potrivit interpretării date sintagmei "în vigoare" prin

Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituțională urmează să rețină ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile

art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995

în forma avută anterior acestor modificări.

II. Curtea reține că autoarea excepției critică, de fapt, o omisiune legislativă, fiind nemulțumită de faptul că textul criticat nu enumeră funcția de executor judecătoresc printre cele a căror exercitare timp de 10 ani conferă dreptul de a accede la profesia de avocat cu scutire de examen. Or, potrivit prevederilor

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Gabriela Postelnicu în Dosarul nr. 55.721/3/2011 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 noiembrie 2012.