Decizia nr. 166/2013

Capitolul I Dispoziții generale

1.1. Rolul planului de securitate al proprietarului/operatorului/administratorului deținător de infrastructură critică națională/europeană

NOTĂ:

Planul de securitate este un document strategic care:

- definește scopul și obiectivele de securitate ale proprietarului/operatorului/administratorului, pe baza unei evaluări ariscurilor de securitate;

- stabilește cadrul general de lucru, cu acoperirea întregului spectru de securitate (prevenire, diminuare, răspuns și revenire la starea de normalitate), fundamentat pe baza concluziilor rezultate în urma evaluării riscurilor și amenințărilor la adresa securității;

- reflectă o abordare coordonată a securității sistemelor unui proprietar/operator/administrator care integrează toate resursele disponibile pentru asigurarea unei mai bune protecții a infrastructurii critice;

- identifică elementele-cheie care necesită protecție (ca rezultat al evaluării riscurilor de securitate);

- stabilește măsurile de diminuare a riscurilor identificate în urma evaluării riscurilor de securitate, inclusiv măsurile aplicabile pentru fiecare nivel de alertare;

- identifică cu exactitate planurile cu incidență în domeniul securității (Plan de analiză și acoperire a riscurilor - PAAR, Plan de evacuare în situații de urgență, Plan de apărare împotriva incendiilor etc.), procedurile, protocoalele, acordurile și responsabilitățile operatorului în acest domeniu;

- definește un parcurs sau un plan de acțiune pentru stabilirea de noi măsuri care vizează contracararea riscurilor tratate prioritar, în funcție de impact (măsuri imediate sau pe termen mediu și lung, după necesitate);

- stabilește acțiunile și resursele necesare pentru sprijinirea procesului de implementare a măsurilor pe care le conține (de exemplu: măsuri de îndepărtare a surselor de risc, de diminuare a consecințelor, de asigurare a securității cibernetice, securitatea tehnologiei informației, pentru controlul documentelor clasificate, pentru gestionarea alertelor etc.).

Prin planul de securitate pentru operator vor fi identificate soluțiile de securitate existente sau care sunt puse în aplicare pentru protecția elementelor de infrastructură critică națională/europeană.

Această structură-cadru a PSO este aplicabilă tuturor categoriilor de proprietari/operatori/administratori de infrastructură critică națională/europeană și se adresează tuturor tipurilor de riscuri care amenință funcționarea corespunzătoare a proprietarilor/operatorilor/administratorilor deținători de infrastructură critică națională/europeană.

1.2. Scop și obiective

1.2.1. Scop

Scopul PSO este de a contribui la îmbunătățirea protecției infrastructurii critice naționale/europene aflate în responsabilitatea proprietarului/operatorului/administratorului de infrastructură critică națională/europeană, prin coordonarea măsurilor de protecție/securitate existente și instituirea unor măsuri noi în baza unui proces de management al riscului.

PSO identifică elementele de infrastructură critică ale infrastructurii critice naționale/europene și soluțiile de securitate existente sau care urmează să fie puse în aplicare pentru protecția acestora.

PSO contribuie la îmbunătățirea nivelului existent al securității și protecției infrastructurii critice naționale/europene, nivel care poate fi afectat de diferite tipuri de amenințări sau vulnerabilități.

1.2.2. Obiective

PSO trebuie să asigure îndeplinirea a cel puțin următoarelor obiective:

- îmbunătățirea abilității operatorului de planificare, prevenire, răspuns și restaurare a stării de normalitate, în urma producerii unui eveniment ce a afectat infrastructura critică pentru protecția căreia se elaborează PSO;

- descrierea elementelor componente ale planului de securitate și definirea măsurilor de control al riscurilor, pentru asigurarea securității infrastructurii critice naționale/europene;

- definirea rolurilor și responsabilităților personalului cu atribuții în domeniul securității infrastructurii critice naționale/europene;

- fundamentarea necesității includerii măsurilor de securitate în activitățile curente ale operatorului;

- stabilirea proceselor pentru elaborarea, menținerea, actualizarea, evaluarea și modificarea PSO;

- stabilirea proceselor de identificare și primire a feedbackului de la părțile interesate (angajați, contractanți, populație ș.a.), privind aspectele legate de securitate, incidentele de securitate, activitățile periculoase etc.;

- stabilirea modalității de interacționare cu părțile externe interesate;

- identificarea cerințelor de pregătire a personalului/partenerilor în ceea ce privește implementarea planului de securitate și planificarea activităților de instruire;

- stabilirea modalității de investigare a tuturor incidentelor de securitate sau activităților care pot genera astfel de evenimente;

- instituirea unui proces de evaluare a eventualelor implicații de securitate atunci când se iau decizii în ceea ce privește activitățile operatorului;

- reprezentarea clară și sistematică asupra componentelor infrastructurii critice naționale/europene din responsabilitatea operatorilor de infrastructură critică;

- reprezentarea amenințărilor și vulnerabilităților la adresa infrastructurii critice naționale/europene din responsabilitatea operatorilor de infrastructură critică și a riscurilor induse de acestea;

- identificarea măsurilor de securitate existente și a celor necesare suplimentar pentru controlul riscurilor la adresa infrastructurii critice naționale/europene aflate în responsabilitatea operatorilor de infrastructură critică;

- instituirea capabilităților de răspuns și recuperare a infrastructurii critice naționale/europene la nivelul operatorilor de infrastructură critică, corelat cu scenariile de amenințare și cooperarea cu autoritățile relevante;

- reprezentarea cadrului organizatoric relevant pentru protecția infrastructurii critice în cadrul operatorilor de infrastructură critică, inclusiv a proceselor necesare pentru funcționarea acestuia;

- planificarea activităților relevante pentru protecția infrastructurii critice pe perioada de valabilitate;

- stabilirea cadrului de dialog și cooperare pe probleme de protecția infrastructurii critice.

1.3. Întocmire, avizare și aprobare

În termen de 9 luni de la desemnarea unei infrastructuri drept infrastructură critică națională/europeană, proprietarul/operatorul/administratorul deținător al acesteia elaborează PSO și îl transmite spre avizare autorităților publice responsabile.

PSO este întocmit de OLS al proprietarului/operatorului/administratorului de infrastructură critică națională/europeană, aprobat de proprietarul/operatorul/administratorul acesteia, verificat de OLS al autorității publice responsabile și avizat de conducătorul acesteia.

1.4. Confidențialitate

Informațiile sensibile privind protecția infrastructurilor critice se clasifică la un nivel adecvat, în condițiile legii. Diseminarea acestor informații se face potrivit principiului nevoii de a cunoaște, atât în relația cu proprietarii/operatorii/administratorii de infrastructură critică națională/europeană, cât și cu celelalte state membre în condițiile legislației privind protecția informațiilor clasificate, și se supune în totalitate dispozițiilor acesteia.

Capitolul II Descriere organizațională

2.1. Structura organizațională

Autoritatea publică responsabilă:

Compartiment specializat în domeniul infrastructurii critice naționale/

europene al autorității publice responsabile:

OLS al autorității publice responsabile:

Compartiment specializat în domeniul infrastructurii critice naționale/

europeane al proprietarului/operatorului/administratorului de infrastructură

critică națională/europeană:

OLS al operatorului/proprietarului/administratorului de infrastructură

critică națională/europeană:

Organigrama proprietarului/operatorului/administratorului de infrastructură

critică națională/europeană:

2.2. Cadrul legislativ

Legi:

Ordonanțe de urgență ale Guvernului

Ordonanțe ale Guvernului

Hotărâri ale Guvernului

Ordine ale ministrului

Standarde naționale/internaționale (în funcție de fiecare caz în parte)

Acorduri internaționale/naționale

Alte documente

2.3. Caracteristici ale unității administrativ-teritoriale pe raza căreia este amplasată infrastructura critică

Pentru stabilirea caracteristicilor unității administrativ-teritoriale pot

fi utilizate informațiile din planul județean de analiză și acoperire a

riscurilor aprobat de prefect și întocmit în conformitate cu Ordinul

ministrului administrației internelor nr. 132/2007 pentru aprobarea

Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și

a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor.

2.4. Sisteme de operare

Tipul sistemului:

● ...

Harta sistemului

● ...

Tipul serviciului furnizat/serviciilor furnizate

● ...

Statistici privind serviciul furnizat

● ...

2.5. Descrierea infrastructurii, facilităților și echipamentelor din infrastructura critică națională/europeană

Se vor menționa elementele fizice, organizaționale și facilitățile necesare funcționării serviciului esențial.

Infrastructuri, facilități și echipamente

(în acest tabel se vor menționa elementele fizice, organizaționale și

facilitățile necesare funcționării serviciului esențial, date tehnice etc.)

Stații de alimentare

Hub-uri

Servere

Depozite

Ateliere de întreținere

Clădiri administrative

Puncte de comandă

Alți proprietari

2.6. Personal

Se introduc informații referitoare la numărul și categoriile de personal care lucrează în cadrul infrastructurii critice naționale/europene. Acest lucru permite atât furnizarea unui indicator al dimensiunilor relative și al semnificației activității desfășurate de operator, cât și un indicator privind riscurile asociate și provocările existente legate de îmbunătățirea securității globale a respectivei infrastructuri critice naționale/europene.

Personal

Număr

Angajați "part-time"

Angajați "full-time"

Personal contractant ("part-time")

Personal contractant ("full-time")

TOTAL PERSONAL

Personal în funcție de rol și loc de muncă

Număr

Personal operativ (șoferi, personal la tură etc. )

Personal administrativ (financiar, logistică)

Personal de securitate

Personal de serviciu (portari, administratori, paznici etc.)

Personal . . . . . . .

TOTAL PERSONAL

Capitolul III Analiza mediilor de securitate

3.1. Aspecte generale privind analiza riscurilor legate de securitate

Analiza riscurilor la adresa securității se bazează pe scenariile de amenințări, identificarea punctelor vulnerabile ale fiecărui element al infrastructurii critice naționale/europene și impactul asupra acesteia în cazul producerii unui eveniment nedorit (în cazul exploatării unei vulnerabilități de către o amenințare).

3.2. Istoricul incidentelor

Nr.

crt.

Data

Locația și ora

incidentului

Tipul

incidentului

Scurtă

descriere

Cauzele

incidentului

Pagube

Echipa care a

investigat

incidentul

1

2

3

4

5

n

3.3. Facilitățile și operațiunile cu grad ridicat de risc

PSO trebuie să identifice acele facilități sau aspecte operaționale care se confruntă cu riscurile cele mai mari. În acest mod măsurile de securitate sunt direcționate acolo unde pot avea cel mai bun efect.

PSO trebuie să identifice acele surse de risc (facilități și operațiuni interne sau externe) și vulnerabilități care ar putea genera ori favoriza riscul perturbării sau distrugerii infrastructurii critice naționale/europene pentru care se elaborează PSO.

Pentru a se realiza acest lucru, trebuie să se iaîn considerare toate sursele plauzibile și semnificative de risc, precum și o gamă cât mai largă de consecințe ale riscului.

3.4. Elementele planului de securitate

3.4.1. Generalități

Se vor preciza descriptiv unele aspecte privind capacitățile de securitate ale operatorului (politici, proceduri de securitate, sisteme tehnice și/sau informatice de securitate etc.).

3.4.2. Securitatea fizică a infrastructurii critice naționale/europene și controlul accesului

Se identifică punctele vulnerabile ale infrastructurii critice naționale/europene și se menționează documentele în care sunt menționate/stabilite măsurile: de prevenire a evenimentelor, de diminuare a impactului, de facilitare a intervenției sau de restabilire a serviciilor furnizate de infrastructura critică națională/europeană în cazul în care acestea devin indisponibile.

Vor fi precizate pe scurt elementele de protecție perimetrală, sistemele de detecție și semnalizare a efracției, sistemele de control al accesului, de management al identității, de management al vizitatorilor, de detecție și stingere a incendiilor, de supraveghere video perimetrală și a căilor de acces ș.a.

Nr.

crt.

Infrastructura critică

națională/europeană

(componenta critică)

Elemente de securitate

(controlul accesului,

managementul identității,

elemente de protecție la

explozie, ieșiri de ur-

gență, căi de evacuare,

sisteme de detecție a

efracției, sisteme de

supraveghere video etc.)

Rolul elementelor

de securitate

(detectare/

descurajare/,

întârziere atac,

reducere vulnera-

bilitate sau ame-

nințare, alarmare

eveniment ș.a.)

Informații

suplimentare

(nr. de înre-

gistrare și

documentele

care conțin

detalii privind

securitatea

acesteia

1

2

n

3.4.3. Inspecții privind securitatea fizică

Se descriu facilitățile, vehiculele și alte elemente care necesită inspecție periodică, precum și modul în care se efectuează verificările. Se vor preciza deficiențele constatate cu ocazia inspecțiilor și frecvența lor, precum și aspectele referitoare la viabilitatea procedurilor de raportare a constatărilor.

Constatările inspecțiilor de securitate trebuie să se refere la:

- elementele mecanice de protecție perimetrală (bariere, garduri, porți de acces auto și persoane, mijloace de iluminat perimetral ș.a.);

- elemente de protecție cu echipamente de detecție și semnalizare a efracției sau cu camere de supraveghere video, după caz;

- elemente de blocare, restricționare, identificare și autentificare;

- sisteme de urmărire și control al accesului;

- sisteme de detectare rapidă a debutului de incendiu și de stingere a incendiului.

3.4.4. Tehnologia informațiilor și rețele de comunicații

Se identifică și se descriu succint măsurile sau tehnologiile existente pentru protejarea sistemelor IT împotriva atacurilor cibernetice, intruziunilor electronice sau distrugerilor fizice.

3.4.5. Controlul documentelor

Se indică succint măsurile și tehnologiile existente pentru protecția, păstrarea, distrugerea, multiplicarea, arhivarea, ținerea evidenței și limitarea accesului la documente clasificate (planuri de securitate, evaluări de risc, rapoarte de "intelligence", alte documente legate de infrastructuri critice).

3.4.6. Personalul de securitate aferent infrastructurii critice naționale/europene

Nr.

crt.

Numele și prenumele

Locul de

muncă

Tipologia

(gardian, paznic

operator echipament

de securitate ș.a)

Pregătire în

domeniu/

Atestat

profesional

Nivel acces/

Responsabilități

Angajații operatorului

1

2

n

Personal contractant din afara operatorului

1

2

n

Alte situații

1

2

n

TOTAL

3.4.7. Echipamente și tehnologii legate de securitate

Se identifică și se descriu succint tehnologiile deținute și programele instalate pe echipamentele operatorului (de exemplu, butoanele de alarmare, de pornire/oprire a instalațiilor de stingere a incendiilor ș.a.).

Nr.

crt.

Tipologii și programe

Modelul

echipamentului

Echipamentele dotate

Informații

suplimentare

1

2

n

3.4.8. Tehnologia comunicațiilor

Se identifică și se descriu succint tehnologia și procesele utilizate pentru comunicare în situație de urgență atât cu personalul operatorului, cât și cu poliția, pompierii, ambulanța și alte servicii publice. De asemenea, trebuie menționate și eventualele redundanțe ale sistemelor de comunicații prevăzute pentru evitarea defecțiunilor echipamentelor de bază.

3.4.9. Resurse și instrumente mixte

Suplimentar aspectelor precizate în celelalte secțiuni, această secțiune trebuie să identifice și să descrie succint celelalte instrumente și resurse utilizate de operator pentru îmbunătățirea abilității acestuia de a preveni, de a reduce, de a interveni sau de a restabili starea de normalitate în urma producerii unui eveniment (diferite planuri, proceduri și procese pentru îmbunătățirea securității; planuri de urgență; planuri de intervenție în diferite situații; echipamente speciale precum camerele de luat vederi, detectoarele de fum, dispozitivele electronice de control al accesului ș.a.; proceduri de manipulare a unei bombe; identificarea și manipularea pachetelor suspecte; proceduri de urmat în cazul unei explozii sau al unui incendiu etc.).

Capitolul IV Managementul PSO, responsabilități și atribuții

4.1. Revizuirea și actualizarea PSO

Responsabilități

Funcția/Structura

Numele și prenumele

Întocmit

OLS

Compartimentul specializat în domeniul infrastructurii critice naționale/europene al autorității publice responsabile

Avizat

Conducător al autorității publice responsabile

Aprobat

Conducătorul proprietarului/operatorului/ administratorului deținător de infrastructură

critică națională/europeană

Întocmit revizuire/ actualizare

OLS

Compartimentul specializat al autorității publice responsabile

Avizat revizuire/ actualizare

Autoritatea publică responsabilă

Aprobat revizuire/ actualizare

Conducătorul proprietarului/operatorului/ administratorului deținător de infrastructură

critică națională/europeană

Responsabil distribuire la sau extrase

Alte responsabilități (verificare, avizare, autorizare etc.)

Pentru ca PSO să reflecte cu acuratețe capabilitățile mediilor de securitate ale operatorului, acesta trebuie revizuit și modificat, dacă este necesar, în fiecare an sau ori de câte ori situația o impune. Analiza de risc trebuie revizuită periodic.

4.2. Rolul și responsabilitățile angajaților

4.2.1. Generalități

PSO trebuie să conțină responsabilitățile tuturor structurilor operatorului (departamente, direcții, servicii, birouri compartimente etc.) cu atribuții în domeniul securității infrastructurii critice naționale/europene.

De exemplu, structurile cu atribuții de planificare, de management financiar, al resurselor umane, de securitate a muncii, de mentenanță, de management al riscului, de asigurare logistică etc.

4.2.2. Rolul și responsabilitățile OLS

Vor fi specificate rolul și responsabilitățile ofițerului de legătură pentru securitate în domeniul protecției infrastructurilor critice.

4.2.3. Roluri-cheie și responsabilități - Personalul de securitate

În această secțiune vor fi specificate rolurile și responsabilitățile ce revin personalului de securitate și care vor fi atribuite pozițiilor corespunzătoare din statul de funcțiuni al operatorului. Trebuie menționat că la anumiți operatori mai mici poate exista și cumul de funcții.

4.2.4. Alte categorii de personal

Se vor specifică rolurile și responsabilitățile ce revin și altor categorii de personal ale operatorului, în domeniul securității infrastructurilor critice.

Capitolul V Managementul riscului

5.1. Evaluarea riscurilor de securitate

În această secțiune vor fi incluse informații referitoare la măsuri de ordin general, cum sunt:

● măsuri organizatorice

- proceduri documentate (de exemplu pentru gestionarea alertelor, comunicare, conștientizare și sensibilizare personal ș.a.);

- acțiuni de control/verificare periodică al/a funcționalității sistemelor tehnice de securitate și al/a capacității de răspuns și revenire;

- planificare și realizare de activități de formare și perfecționare a personalului în domeniul securității infrastructurilor critice;

● măsuri de control și verificare, comunicare, sensibilizare și formare;

● măsuri de securitate graduale, care pot fi activate în funcție de diferitele niveluri ale riscurilor și amenințărilor;

● măsuri în domeniul securității sistemelor de informații;

● măsuri tehnice care includ instalarea de:

- sisteme de protecție fizică perimetrală (garduri, bariere, porți de acces ș.a.);

- sisteme de protecție și alarmare împotriva efracției (cu senzori în infraroșu, microunde, magnetici, de vibrații sau acustici);

- sisteme de control al accesului (biometrie, smart card, proximitate);

- sisteme de management al vizitatorilor;

- sisteme de supraveghere video pe timp de zi și noapte (camere TVCI);

- dispecerate de monitorizare, comandă și control;

- sisteme de detecție și stingere a incendiului;

- sisteme de securitate cibernetică (pentru infrastructuri IT și de comunicații).

Lista privind tipurile de riscuri, amenințările și punctele vulnerabile identificate în urma analizei de risc efectuate la ICN/ICE desemnată se găsește în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul plan de securitate.

5.1.1. Prevenire, control și diminuare a riscului

Identificarea, selectarea și stabilirea priorităților în ceea ce privește contramăsurile și procedurile, realizându-se distincție între măsurile permanente - măsurile permanente de securitate (de natură tehnică), care identifică investițiile de securitate indispensabile, și măsurile nepermanente de securitate (de natură organizatorică), care pot fi activate gradual în funcție de diferitele niveluri ale riscurilor și amenințărilor identificate.

Măsurile de prevenire și diminuare a riscului derivă din evaluarea de risc efectuată. În cuprinsul acestei secțiuni trebuie precizată și modalitatea de implementare a acestor măsuri.

Măsurile de control al riscului trebuie stabilite pentru fiecare dintre elementele care fac parte din spectrul securității.

Măsurile de prevenire și diminuare a riscului pentru fiecare tip de risc identificat sunt precizate în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul plan de securitate.

5.1.2. Intervenția sau răspunsul în cazul apariției riscului de securitate

Măsurile de securitate referitoare la faza de intervenție sau de răspuns trebuie să fie prevăzute în planurile specifice de intervenție în situații de urgență. PSO trebuie să precizeze cum și de unde se pot obține anumite informații din planurile specifice de intervenție, în cazul producerii anumitor incidente de securitate.

5.1.3. Reconstrucția sau restabilirea stării de normalitate după manifestarea riscului de securitate

Măsurile de securitate în faza de reconstrucție trebuie să fie prevăzute în planurile de asigurare a continuității serviciului. PSO trebuie să precizeze cum și de unde se pot obține anumite informații din planurile de asigurare a continuității serviciului.

5.2. Punctul de comandă și control (dispeceratul)

Intervenția efectivă în cazul producerii unui eveniment cu urmări pentru securitatea ICN/ICE necesită luarea unor decizii complexe, spre deosebire de operațiunile care se desfășoară în mod curent la nivelul operatorului. PSO trebuie să conțină informații despre sistemul de management al crizelor, documentat la nivelul operatorului de infrastructură critică națională/europeană, dacă există un astfel de sistem, iar dacă nu, să facă trimitere la modul de acțiune și la persoanele care dispun de autoritatea de decizie în astfel de situații, conform planului de intervenție specific.

În anexa nr. 9, care face parte integrantă din prezentul plan de securitate, este precizat Fluxul informațional-decizional în cazul producerii unui incident de securitate care poate perturba sau distruge o infrastructură critică națională/europeană.

Diagrama procesului de schimb de informații în domeniul securității ICN/ICE

În anexa nr. 7, care face parte integrantă din prezentul plan de securitate, sunt precizate datele de contact ale persoanelor cu responsabilități în domeniul securității ICN/ICE.

Capitolul VI Niveluri de alertă

6.1. Generalități

Măsurile preventive sunt luate pentru a menține un nivel acceptabil de securitate a infrastructurii critice naționale/europene în cauză, precum și pentru a permite asigurarea unui nivel minim de funcționare corespunzătoare a serviciilor esențiale pe care le furnizează populației pe timpul crizei respective.

Nivelurile de alertă trebuie stabilite pentru punerea în aplicare a măsurilor de securitate în momentul producerii unui eveniment cu impact asupra infrastructurii critice naționale/europene. Măsurile preventive sunt întreprinse pentru a menține la un nivel acceptabil securitatea infrastructurii critice naționale/europene, precum și pentru a permite furnizarea continuă către populație a serviciului esențial asigurat de respectiva infrastructură critică națională/europeană.

6.2. Stabilirea nivelurilor de alertă

Operatorii trebuie să stabilească un sistem de alertare pe niveluri. PSO trebuie să descrie acest sistem și să stabilească măsurile de securitate ce trebuie puse în aplicare la fiecare nivel de alertă. În mod normal, nivelurile cele mai ridicate de alertă corespund amenințărilor care pot genera evenimente cu consecințe foarte grave.

Sistemul de alertare pe niveluri trebuie să conțină următoarele elemente:

- definirea fiecărui nivel de alertă;

- criterii pentru declanșarea alertei și nivelul acesteia;

- stabilirea persoanelor cu drept de alertare pe tipuri și pe niveluri de alertă;

- măsurile de securitate care corespund fiecărui nivel de alertă;

- un element care să indice dacă trebuie pus în aplicare planul de intervenție pentru situații de urgență (în general, acest plan este pus în aplicare atunci când este necesară activarea punctului de comandă care permite cooperarea cu alte autorități cu responsabilități de intervenție);

- detalierea aspectelor referitoare la diseminarea informației privind nivelul de alertă (mecanisme de diseminare a informației, destinatarul informației, nivelul de urgență al transmiterii informației), precum și măsurile ce trebuie întreprinse pentru fiecare nivel de alertă în parte.

6.3. Comunicarea și armonizarea

Dacă există un sistem de alertare extern în aria de desfășurare a activității operatorului de infrastructură critică națională/europeană, acesta trebuie să ia în considerare că este necesară armonizarea propriului sistem cu cel extern, pentru a evita conflictele de interese și confuziile.

6.4. Cadrul legal

În situația în care legislația obligă operatorul să utilizeze un anumit sistem de alertare, acest aspect trebuie specificat în PSO. În această secțiune vor fi specificate actele normative care reglementează sistemul de alertare.

6.5. Procedurile de alertare

În această secțiune trebuie specificat cum sunt declanșate, anulate sau modificate alertele. În anexa nr. 11 care face parte integrantă din prezentul plan de securitate este descris un model de sistem de alertare pe niveluri.

Capitolul VII

Anexe

- Anexa nr. 1

- Date generale privind riscurile, amenințările și punctele

vulnerabile la adresa infrastructurii critice naționale/

europene

- Anexa nr. 2

- Lista cu măsurile de prevenire a producerii evenimentelor

nedorite și de diminuare a riscurilor identificate ca fiind

prioritare pentru infrastructura critică națională/europeană

- Anexa nr. 3

- Lista cu revizuirile PSO

- Anexa nr. 4

- Glosar de termeni și definiții în domeniul protecției

infrastructurilor critice

- Anexa nr. 5

- Acronime

- Anexa nr. 6

- Fișă raportare incident de securitate

- Anexa nr. 7

- Lista cu datele de contact ale persoanelor cu

responsabilități în domeniul securității

- Anexa nr. 8

- Organigrama proprietarului/operatorului/administratorului

deținător de infrastructură critică națională/europeană

- Anexa nr. 9

- Fluxul informațional-decizional în cazul producerii unui

incident de securitate

- Anexa nr. 10

- Relația între PSO și alte documente în domeniul securității

- Anexa nr. 11

- Sistem de alertare pe niveluri

NOTĂ:

Anexele nr. 3, 4, 5, 6, 8 și 10 se completează de către deținătorul de ICN/ICE în funcție de situație, ținând cont de specificul domeniului de responsabilitate.