Decizia nr. 30/1999
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 146/1997 24 iulie 1997 (prevederi anume) privind taxele judiciare de timbru
Lucian Mihai - președinte
Constantin Doldur - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Ioan Muraru - judecător
Nicolae Popa - judecător
Lucian Stangu - judecător
Florin Bucur Vasilescu - judecător
Romul Petru Vonica - judecător
Paula C. Pantea - procuror
Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent
Pe rol se afla soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 11 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, ridicată de Asociația familială "Lion" din Suceava în Dosarul nr. 3.103/1998 al Tribunalului Bistrita-Nasaud - Secția civilă.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 9 februarie 1999, în prezenta reprezentantului Ministerului Public și în lipsa părților legal citate și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 23 februarie 1999.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:
Prin Încheierea din 6 noiembrie 1998 Tribunalul Bistrita-Nasaud - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 11 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, ridicată de Asociația familială "Lion" din Suceava, cu susținerea ca prevederea din
privind cuantumul taxei de timbru care se datorează în situația exercitării căilor de atac este neconstitutionala, întrucât acesta este excesiv și limitează liberul acces la justiție.
Exprimandu-și opinia, instanța de judecată arata ca, deși autoarea excepției de neconstituționalitate nu a indicat expres textele legale vizate de excepție și nici dispozițiile constituționale cărora acestea le contravin, din susținerile formulate rezultă ca este criticat
art. 11 din Legea nr. 146/1997
prin raportare la art. 21 din Constituție. Se apreciază ca în aceasta situație devin aplicabile prevederile art. 150 din legea fundamentală. În legătură cu excepția, instanța opineaza ca
art. 11 din Legea nr. 146/1997
nu contravine art. 21 din Constituție, "fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora". Se mai arata ca excepțiile de la regula timbrarii acțiunilor în justiție sunt posibile numai în situațiile stabilite de lege.
În conformitate cu prevederile
art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, au fost solicitate punctele de vedere ale președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.
În punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților se apreciază ca excepția este neîntemeiată, întrucât, asa cum s-a stabilit prin Decizia Curții Constituționale nr. 18 din 29 ianuarie 1997, reglementarea timbrului judiciar și a taxei de timbru constituie o problemă de fiscalitate pentru servicii publice. Stabilirea taxei de timbru și a timbrului judiciar nu contravine art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție.
În punctul sau de vedere Guvernul considera ca excepția de neconstituționalitate este nefondata, întrucât art. 21 din Constituție nu prevede gratuitatea justiției și nici interdicții cu privire la taxele în justiție. Se apreciază, de asemenea, ca acest text constituțional trebuie corelat cu prevederile art. 138 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege, de unde rezultă ca legiuitorul este competent sa dispună în acest domeniu. Se mai arata ca "stabilirea taxelor de timbru pentru executarea căilor ordinare de atac are aceleași ratiuni ca și stabilirea acestei taxe pentru judecarea în prima instanța a cererilor în pretentie".
Președintele Senatului nu a comunicat punctul sau de vedere.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale președintelui Camerei Deputaților și Guvernului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale
Legii nr. 47/1992 , retine următoarele:
În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.
Articolul 11
privind taxele judiciare de timbru prevede: "(1) Cererile pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva hotărârilor judecătorești se taxeaza cu 50% din:
- taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabila în bani, soluționată de prima instanța;
- taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani.
(2) Se timbrează cu 10.000 lei cererile pentru exercitarea căilor ordinare de atac împotriva următoarelor hotărâri judecătorești:
- încheierea de scoatere în vânzare a bunurilor în acțiunea de partaj;
- încheierea de suspendare a judecării cauzei;
- hotărârile de declinare a competentei și de dezinvestire;
- hotărârile de anulare a cererii, ca netimbrata sau nesemnata;
- hotărârile prin care s-a respins cererea, ca prematura, inadmisibila, prescrisă sau pentru autoritate de lucru judecat."
Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea Constituțională constata ca aceasta este neîntemeiată și urmează a fi respinsă.
Este adevărat ca, potrivit art. 21 alin. (1) din Constituție, "Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime", dar aceasta nu înseamnă ca accesul la justiție trebuie să fie considerat gratuit. Art. 21 din Constituție nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Prin urmare, regula este cea a timbrarii acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Taxa de timbru este o modalitate de acoperire, în parte, a cheltuielilor pe care le implica serviciul public al justiției. Potrivit legii, contribuția justițiabilului, prin avansarea unei părți din aceste cheltuieli, poate fi recuperată de la partea care cade în pretenții.
De altfel, în cauza, având în vedere modicitatea sumei stabilite ca taxa de timbru pentru exercitarea caii de atac, nu s-ar putea susține ca prin cuantumul fixat s-a determinat îngrădirea accesului liber la justiție.
Susținerea potrivit căreia în cauza ar fi aplicabile prevederile art. 150 alin. (1) din Constituție urmează a fi înlăturată. Potrivit acestui text constituțional "Legile și toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituții". Rezultă ca aceasta dispoziție constituțională rezolva conflictul temporal dintre Constituție și celelalte acte normative în vigoare la data aprobării ei, cu consecințe privind abrogarea sau modificarea implicita a reglementărilor ce contravin acesteia. Legea privind taxele judiciare de timbru nu intra sub incidența dispoziției constituționale a art. 150 alin. (1), întrucât a fost adoptată în anul 1997, deci ulterior intrării în vigoare a Constituției.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 1, 2, 3, al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al
art. 23 din Legea nr. 47/1992 , republicată,
CURTEA
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 11 din Legea nr. 146/1997
privind taxele judiciare de timbru, ridicată de Asociația familială "Lion" din Suceava în Dosarul nr. 3.103/1998 al Tribunalului Bistrita-Nasaud - Secția civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 februarie 1999.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, LUCIAN MIHAI Magistrat-asistent, Gabriela Dragomirescu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.