Legea nr. 59/1999

Articol unic

Se ratifica Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Ierusalim la 3 august 1998.

Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 22 februarie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE SENATULUI,

DORU IOAN TARACILA

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 29 martie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

PAULA IVANESCU

Articolul 1

Definiții

1. În sensul prezentului acord:

a) Termenul investiții va cuprinde orice fel de active realizate în conformitate cu legile și cu reglementările legale ale părții contractante pe teritoriul căreia se face investiția, incluzând, dar nelimitandu-se la:

(i) drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile, precum și orice alte drepturi reale;

(îi) drepturi decurgând din acțiuni, obligațiuni și din alte categorii de participari legale la societăți comerciale;

(iii) drepturi de creanta bănești și în alte active, precum și referitoare la orice activitate având o valoare economică;

(iv) drepturi derivate din goodwill, drepturi în domeniul proprietății intelectuale, procedee tehnice și know-how;

(v) concesiuni de afaceri, acordate prin lege sau în virtutea unui contract, inclusiv concesiuni pentru prospectarea, cultivarea, extractia sau exploatarea de resurse naturale.

b) O modificare a formei în care activele sunt investite sau reinvestite, în conformitate cu legile și reglementările legale ale părții contractante pe teritoriul căreia se face investiția, nu afectează caracterul lor de investiții în înțelesul acestui acord.

c) Termenul investitor va desemna:

Cu privire la România:

----------------------

- orice persoană fizica care, în conformitate cu legea în vigoare, are cetățenia română, precum și orice persoană juridică constituită potrivit legii române și care își are sediul social în România;

Cu privire la Statul Israel:

----------------------------

(i) persoane fizice care dobândesc statutul de cetățean sau de rezident permanent al Statului Israel în conformitate cu legea în vigoare a Statului Israel; sau

(îi) societăți comerciale, inclusiv corporatii, firme sau asociații, înregistrate sau constituite în conformitate cu legea Statului Israel.

Cu privire la persoanele fizice - o persoană care are atât cetățenie israeliana, cat și cetățenie română, care investeste în Israel, nu va fi considerată un investitor român, în sensul acestui acord.

Cu privire la persoanele juridice - o persoană juridică, constituită în conformitate cu legislația română și având sediul principal în România, care este controlată, fie direct, fie indirect, de cetățeni israelieni, nu va fi considerată un investitor român, în sensul acestui acord.

d) Termenul venituri va cuprinde suma produsă de o investiție, incluzând, dar nelimitandu-se la: dividende, profit, dobânda, câștiguri de capital, redevențe și onorarii.

e) Termenul teritoriu va cuprinde teritoriul statului fiecărei părți contractante, inclusiv marea teritorială, precum și platoul continental și zona economică exclusiva, asupra cărora statul respectiv își exercită, în conformitate cu legislația interna și cu dreptul internațional, suveranitatea, drepturile suverane sau jurisdicția.

Articolul 2

Promovarea și protejarea investițiilor

1. Fiecare parte contractantă, pe teritoriul sau, va incuraja și va crea condiții favorabile pentru investițiile investitorilor celeilalte părți contractante și va admite astfel de investiții, conform dreptului sau de a-și exercită prerogativele conferite de propriile legi.

2. Investițiilor făcute de investitorii fiecărei părți contractante li se va acorda un tratament just și echitabil și ele se vor bucura de întreaga protecție și securitate pe teritoriul celeilalte părți contractante. Nici una dintre părțile contractante nu va împiedica în vreun fel, prin măsuri nerezonabile sau discriminatorii, conducerea, menținerea, utilizarea, valorificarea sau dreptul de a dispune de investițiile de pe teritoriul sau de către investitorii celeilalte părți contractante.

3. Fiecare parte contractantă se angajează să asigure mijloace eficiente de sustinere a pretențiilor și de aplicare a drepturilor în legătură cu prezentul acord, autorizațiile pentru investiții și proprietăți. Nici una dintre părțile contractante nu va împiedica dreptul investitorilor celeilalte părți contractante de a avea acces la instanțele judecătorești, tribunalele și instituțiile sale administrative, precum și la orice alte organisme care exercită puteri judiciare.

4. Fiecare parte contractantă va publică toate legile și reglementările legale, care au legătură sau care afectează pe teritoriul sau investițiile investitorilor celeilalte părți contractante.

Articolul 3

Tratamentul națiunii celei mai favorizate

1. Nici una dintre părțile contractante nu va supune, pe teritoriul sau, investițiile sau veniturile investitorilor celeilalte părți contractante unui tratament mai puțin favorabil decât cel care este acordat investițiilor sau veniturilor propriilor investitori sau investițiilor ori veniturilor investitorilor oricărui stat terț.

2. Nici una dintre părțile contractante nu va supune, pe teritoriul sau, investitorii celeilalte părți contractante unui tratament mai puțin favorabil decât cel care este acordat propriilor săi investitori sau investitorilor unui stat terț, în ceea ce privește conducerea, menținerea, utilizarea, valorificarea sau dreptul de a dispune de investițiile lor.

3. Prevederile acestui articol nu vor fi interpretate în sensul de a obliga o parte contractantă sa extindă asupra investitorilor celeilalte părți contractante beneficiul vreunui tratament, preferinta sau privilegiu rezultând din:

a) orice acord internațional sau aranjament referitor, în totalitate sau în principal, la impozitare sau orice legislație interna referitoare, în totalitate sau în principal, la impozitare; sau

b) orice uniune vamală sau economică existenta, orice acord privind o zona de comerț liber sau orice acord internațional similar la care orice parte contractantă este sau ar putea deveni parte.

Articolul 4

Despăgubirea pentru pierderi

1. Investitorilor unei părți contractante, ale căror investiții de pe teritoriul celeilalte părți contractante suferă pierderi ca urmare a unui război sau a altui conflict armat, a unei revoluții, unei stări naționale de urgenta, revolte, insurectii, rascoale sau a altor evenimente similare de pe teritoriul ultimei părți contractante, li se va acorda de către aceasta din urma parte contractantă, în ceea ce privește restituirea, despăgubirea, compensarea sau alta reglementare, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care ultima parte contractantă îl acorda propriilor săi investitori sau investitorilor oricărui stat terț. Plățile rezultate vor fi liber transferabile.

2. Fără a încalcă prevederile paragrafului 1 al acestui articol, investitorilor unei părți contractante care, în oricare dintre situațiile la care s-a referit acest paragraf, suferă pierderi pe teritoriul celeilalte părți contractante, rezultând din:

a) rechizitionarea proprietății lor de către forțele sau autoritățile acesteia; sau

b) distrugerea proprietății lor de către forțele sau autoritățile sale, care nu a fost cauzată de acțiuni de lupta sau nu a fost cerută de necesitatea situației, li se va acorda restituirea sau despăgubirea adecvată. Plățile rezultate vor fi liber transferabile.

Articolul 5

Exproprierea și despăgubirea

1. Investițiile efectuate de investitorii unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante nu vor fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri având un efect echivalent cu naționalizarea sau cu exproprierea (în continuare: expropriere), exceptând:

a) utilitatea publică legată de necesitățile interne ale acelei părți contractante;

b) pe o baza nediscriminatorie; și

c) contra unei despăgubiri prompte, adecvate și efective.

2. Despăgubirea:

a) va fi egala cu valoarea de piața a investiției expropriate, imediat înaintea exproprierii sau înainte ca exproprierea iminenta sa devină cunoscută public, oricare dintre ele survine prima;

b) va include dobânda, asa cum este prevăzut de lege, până la data plății; și

c) va fi efectuată fără întârziere, fiind efectiv realizabila și liber transferabila.

3. În situația în care valoarea de piața nu poate fi stabilită cu usurinta, despăgubirea va fi determinata pe baza unor principii echitabile, ținându-se seama, inter alia, de capitalul investit, de aprecierea și deprecierea acestuia, de veniturile curente, de valoarea de înlocuire și de alți factori relevanti.

4. Investitorii afectați vor avea dreptul, în conformitate cu legea părții contractante care face exproprierea, la o revizuire prompta a cazului lor, efectuată de către o autoritate judecătorească sau de către o alta autoritate independenta a acelei părți contractante, precum și la evaluarea investiției lor, în conformitate cu principiile enunțate în acest paragraf.

Articolul 6

Transferurile valutare

1. Fiecare parte contractantă, pe teritoriul căreia s-au făcut investițiile de către investitorii celeilalte părți contractante, va garanta acelor investitori transferul liber al plăților referitoare la aceste investiții în valută liber convertibilă, îndeosebi, dar nu exclusiv, al:

a) capitalului și sumelor suplimentare necesare pentru menținerea și dezvoltarea investiției;

b) veniturilor, în conformitate cu art. 1 lit. d) din acest acord;

c) sumelor pentru rambursarea împrumuturilor curente, contractate și documentate, cu referire directa la o anumită investiție;

d) sumelor rezultate din vânzarea totală sau parțială, din înstrăinarea sau lichidarea unei investiții;

e) despăgubirilor prevăzute la art. 4 și 5;

f) câștigurilor cetățenilor unei părți contractante, care au permisiunea sa lucreze, în conformitate cu legile și cu reglementările legale în vigoare, legate de o investiție de pe teritoriul celeilalte părți contractante.

2. Transferurile vor fi efectuate fără întârziere nejustificată în valută convertibilă în care a fost investit inițial capitalul sau în orice alta valuta convertibilă agreată de investitor și de partea contractantă respectiva, la cursul de schimb aplicabil la data transferului, în conformitate cu reglementările legale de schimb valutar în vigoare ale părții contractante pe teritoriul căreia a fost facuta investiția și cu condiția ca investitorul să își fi îndeplinit toate obligațiile fiscale.

În cazul în care reglementările legale de schimb valutar ale unei părți contractante se modifica, acea parte contractantă garantează ca acele modificări nu vor afecta drepturile de repatriere a investițiilor și a veniturilor, ci acestea vor rămâne în vigoare asa cum au fost în momentul în care a fost efectuată investiția. Totuși, dacă respectivele modificări vor oferi investițiilor și veniturilor condiții mai favorabile decât cele care au fost în vigoare în momentul efectuării investiției, condițiile cele mai favorabile vor prevala.

3. Părțile contractante se obliga sa acorde transferurilor la care se face referire în paragrafele 1 și 2 ale acestui articol un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat transferurilor referitoare la investițiile efectuate de investitorii oricărui stat terț.

Articolul 7

Reglementarea diferendelor relative la investiții dintre o parte contractantă și un investitor

1. Orice diferend între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante privind o investiție a acelui investitor de pe teritoriul primei părți contractante va fi soluționat, pe cat posibil, pe cale amiabila, prin consultări și negocieri între părțile la diferend.

2. Dacă apare un astfel de diferend și nu poate fi rezolvat pe cale amiabila sau într-un alt mod în termen de 6 luni de la notificarea scrisă a existenței diferendului, atunci investitorul afectat poate institui proceduri de reglementare, prin adresarea unei cereri:

- fie instanței judecătorești competente a părții contractante pe teritoriul statului unde a fost efectuată investiția;

- fie arbitrajului internațional, în conformitate cu prevederile paragrafului 3 al acestui articol.

Atunci când investitorul a supus diferendul spre soluționare instanței judecătorești competente a părții contractante pe teritoriul căreia investiția a fost facuta sau arbitrajului internațional, investitorul va avea dreptul să își retragă cererea de la procedura aleasă și să prezinte diferendul spre soluționare celeilalte proceduri, cu condiția sa nu mai fi fost data încă o hotărâre definitivă și obligatorie.

3. În cazul arbitrajului internațional, la alegerea investitorului interesat, diferendul poate fi supus spre soluționare Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (denumit în continuare Centrul), constituit pe baza Convenției pentru reglementarea diferendelor relative la investiții dintre state și persoane ale altor state, deschisă spre semnare la Washington la 18 martie 1965.

4. Dacă investitorul alege arbitrajul internațional, partea contractantă care este parte la diferend consimte prin aceasta supunerea spre soluționare a diferendului relativ la investiție unui astfel de arbitraj.

5. Partea contractantă care este o parte la diferend, oricând pe durata procedurilor în curs pentru soluționarea diferendelor relative la investiții, nu va putea sa folosească, ca apărare, imunitatea sa sau faptul ca investitorul a primit despăgubire ca urmare a unui contract de asigurare, care acoperă integral sau parțial paguba sau pierderea respectiva.

6. Nici o parte contractantă nu va urmări pe cai diplomatice vreun diferend transmis Centrului, în afară de cazul în care:

a) secretarul general al Centrului sau o comisie de conciliere ori un tribunal arbitral, constituit de acesta, decide ca diferendul nu este sub jurisdicția Centrului; sau

b) cealaltă parte contractantă refuza să se supună unei hotărâri date de un tribunal arbitral.

7. Toate hotărârile arbitrale vor fi definitive și obligatorii pentru părțile la diferend.

8. Toate sumele primite ca rezultat al reglementării vor fi liber transferabile.

Articolul 8

Reglementarea diferendelor dintre părțile contractante

1. Diferendele dintre părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea prevederilor acestui acord vor fi reglementate pe cai diplomatice.

2. Dacă cele doua părți contractante nu pot ajunge la o înțelegere în termen de 6 luni de la notificarea diferendului, diferendul va fi supus, la cererea oricărei părți contractante, unui tribunal arbitral format din 3 membri. Fiecare parte contractantă va desemna câte un arbitru, iar acești 2 arbitri vor numi un președinte care va fi cetățean al unui stat terț.

3. Dacă una dintre părțile contractante nu și-a desemnat arbitrul și nu a dat curs invitatiei celeilalte părți contractante de a face aceasta desemnare în termen de doua luni, arbitrul va fi desemnat, la cererea acelei părți contractante, de către președintele Curții permanente de arbitraj.

4. Dacă ambii arbitri nu ajung la o înțelegere în ceea ce privește alegerea președintelui în termen de doua luni de la desemnarea lor, acesta va fi numit, la cererea oricărei părți contractante, de către președintele Curții permanente de arbitraj.

5. Dacă, în cazurile specificate la paragrafele 3 și 4 ale acestui articol, președintele Curții permanente de arbitraj este împiedicat să își exercite funcția respectiva sau dacă este cetățean al oricărei părți contractante, numirea va fi facuta de către vicepreședinte, iar dacă acesta din urma este împiedicat să își exercite funcția respectiva sau dacă este cetățean al oricărei părți contractante, numirea va fi facuta de către judecătorul cu cea mai mare funcție din cadrul Curții, care nu este cetățean al vreunei părți contractante.

6. Sub rezerva altor dispoziții date de părțile contractante, tribunalul își va determina propria procedura.

7. Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile arbitrului pe care l-a desemnat și cele ale reprezentării sale în procedurile de arbitraj. Cheltuielile pentru președinte și celelalte cheltuieli vor fi suportate în mod egal de părțile contractante.

8. Hotărârile tribunalului sunt definitive și obligatorii pentru fiecare parte contractantă.

Articolul 9

Subrogarea

Dacă o parte contractantă sau agenția desemnată de aceasta (în continuare: prima parte contractantă) face o plata în contul unei despăgubiri date cu privire la o investiție de pe teritoriul celeilalte părți contractante (în continuare: a doua parte contractantă), a doua parte contractantă va recunoaște:

a) transferul către prima parte contractantă, pe baza legii sau a unei tranzacții legale, al tuturor drepturilor și pretențiilor părții despagubite și faptul ca prima parte contractantă este indreptatita la același tratament cu privire la drepturi și pretenții ca și partea despagubita; și

b) ca prima parte contractantă este indreptatita sa exercite astfel de drepturi și sa susțină astfel de pretenții în virtutea subrogarii și pentru orice plata primită ca urmare a unor astfel de drepturi și pretenții, în aceeași măsura ca și partea despagubita.

Orice plati primite în valută neconvertibila de prima parte contractantă, ca urmare a drepturilor și pretențiilor dobândite, vor fi liber utilizabile de către prima parte contractantă pentru efectuarea oricărei cheltuieli apărute pe teritoriul celei de a doua părți contractante.

Articolul 10

Aplicarea altor reguli

Dacă prevederile legii oricărei părți contractante sau obligațiile potrivit dreptului internațional, existente în prezent sau care vor fi stabilite în viitor între părțile contractante în completarea prezentului acord, conțin reguli, fie generale, fie specifice, care indreptatesc investițiile investitorilor celeilalte părți contractante la un tratament mai favorabil decât este prevăzut de prezentul acord, asemenea reguli, în măsura în care vor fi mai favorabile, vor prevala asupra prezentului acord.

Articolul 11

Domeniul de aplicare

1. Prezentul acord se va aplica investițiilor de pe teritoriul unei părți contractante, efectuate în conformitate cu legile și cu reglementările legale ale acesteia de către investitorii celeilalte părți contractante fie înainte, fie după intrarea în vigoare a acestui acord.

2. Totuși diferendele care au apărut anterior intrării în vigoare a prezentului acord vor fi soluționate în conformitate cu prevederile Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Ierusalim la 2 septembrie 1991.

Articolul 12

Intrarea în vigoare

1. Fiecare parte contractantă va notifica celeilalte părți contractante despre îndeplinirea procedurilor cerute pentru intrarea în vigoare a acestui acord. Prezentul acord va intra în vigoare la data ultimei notificări.

2. Fără a încalcă prevederile paragrafului 2 al art. 11 din acest acord, de la data intrării sale în vigoare prezentul acord va înlocui Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Statului Israel pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Ierusalim la 2 septembrie 1991.

Articolul 13

Valabilitatea și expirarea

Acest acord va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 10 ani. Ulterior el va continua să fie în vigoare până la expirarea termenului de 12 luni de la data la care oricare parte contractantă va notifica în scris celeilalte părți contractante despre încetarea valabilității sale. În ceea ce privește investițiile efectuate în timpul valabilității acordului, prevederile sale vor continua să fie valabile cu privire la aceste investiții pentru o perioadă de 10 ani de la data expirării și fără a prejudicia aplicarea în continuare a regulilor generale de drept internațional.

Drept care subsemnații, pe deplin autorizați la aceasta de respectivele lor guverne, au semnat acest acord.

Semnat la Ierusalim la 3 august 1998, data care corespunde zilei de 11 AV. 5758, în doua exemplare originale, în limbile română, ebraica și engleza, toate cele trei texte fiind egal autentice. În caz de divergențe de interpretare, textul în limba engleza va prevala.

Pentru Guvernul României,

PRIM-MINISTRU

RADU VASILE

Pentru Guvernul Statului Israel,

PRIM-MINISTRU

BENJAMIN NETANYAHU