Decizie · Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

Decizia nr. 53/2013

privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a considerentelor Deciziei civile nr. 192A din 27 decembrie 2012 a Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 7 pronunțate la data de 6 iulie 2012 privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor

prezumat în vigoare

Data actului: 22 aprilie 2013
Emitent: Oficiul Român pentru Drepturile de Autor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 270 din 14 mai 2013
Citat de: 38 de acte
Citează: 15 acte
Structură: 2 articole · 270.439 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Republică 1

Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă

Are ca temei 3

Decizia nr. 399/2006 16 noiembrie 2006 pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Metodologiei privind comun…
Legea nr. 134/2010 1 iulie 2010 (prevederi anume) privind Codul de procedură civilă
Decizia nr. 14/2013 12 februarie 2013 privind publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei civile nr. 192A …

Având în vedere dispozițiile art. 131^2 alin. (9) și

art. 138 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare,

în baza prevederilor art. 6 alin. (1) și

art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 401/2006

privind organizarea, funcționarea, structura personalului și dotările necesare îndeplinirii atribuțiilor Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, cu modificările ulterioare,

directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite următoarea decizie:

Articolul 1

Se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, considerentele

Deciziei civile nr. 192A din 27 decembrie 2012

a Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze de proprietate intelectuală, conflicte de muncă și asigurări sociale privind modificarea în parte a Hotărârii arbitrale nr. 7 pronunțate la data de 6 iulie 2012 privind stabilirea formei finale a Metodologiei având ca obiect punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual și ale producătorilor de fonograme, al cărei dispozitiv s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 4 martie 2013 în baza Deciziei directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 14/2013.

Articolul 2

Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Directorul general al Oficiului Român

pentru Drepturile de Autor,

Adriana Donțu

București, 22 aprilie 2013.

Nr. 53.

DECIZIA CIVILĂ

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A IX-A CIVILĂ

ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ,

CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE

DECIZIA CIVILĂ Nr. 192A

Ședința publică din data de 27 decembrie 2012

Dosar nr. 6.328/2/2012

Curtea compusă din:

Președinte - Silvia Tarna

Judecător - Crina Bianca Trămîndan

Grefier - Ionica Popescu

Pe rol se află soluționarea cererilor de apel formulate de apelanții Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (ADPFR), Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți (ARAIEX) și Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți - CREDIDAM împotriva

Hotărârii arbitrale nr. 7 din 6 iulie 2012

pronunțate de Completul arbitral de pe lângă ORDA, în Dosarul arbitral nr. 8/2012, în contradictoriu cu intimații Uniunea Națională a Artiștilor din România (UNART) și Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 6 decembrie 2012 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 13 decembrie 2012 și, în continuare, având nevoie de timp pentru a delibera, la data de 20 decembrie 2012 și la 27 decembrie 2012, când, în aceeași compunere, a dat următoarea decizie:

CURTEA

Prin

Hotărârea arbitrală nr. 7 din data de 6 iulie 2012

a Corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, dată în Dosarul nr. 8/2012, având ca obiect stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la Metodologia privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual și ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie, s-a dispus: "respinge excepția inadmisibilității cererii de arbitraj ca nefondată.

Respinge excepția prematurității cererii de arbitraj ca neîntemeiată.

Respinge excepția lipsei calității procesuale active a ADPFR și ARAIEX ca nefondată.

Respinge excepția lipsei de interes a UNART ca neîntemeiată.

Admite în parte cererea de arbitraj inițiată de ADPFR și ARAIEX cu privire la stabilirea unui punct de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, pentru negocierea metodologiei finale cu utilizatorii.

Admite în parte cererea formulată în subsidiar de către CREDIDAM cu privire la stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, pentru negocierea metodologiei finale cu utilizatorii.

Stabilește punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la proiectul de metodologie supus arbitrajului care urmează a fi negociat cu utilizatorii ca fiind următorul:

«METODOLOGIA

având ca obiect stabilirea punctului de

vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu

privire la metodologia privind remunerația datorată artiștilor

interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru

comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor

publicate în scop comercial sau a reproducerilor

acestora, precum și/sau a prestațiilor artistice din

domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele

cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau

executanți pentru fonograme și pentru audiovizual și ale

producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie, și

ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie

1. Prin utilizator în sensul prezentei metodologii se înțelege persoana fizică autorizată (PFA, AF etc.) sau persoana juridică care deține ori folosește cu orice titlu (drept de proprietate, administrare, închiriere, subînchiriere, comodat, concesiune, leasing etc.) spații închise sau deschise, în care sunt instalate sau deținute aparate sau orice alte mijloace mecanice, electronice, digitale, cum ar fi aparatură de redare a înregistrărilor sonore, receptoare radio ori televizoare, echipament informatic, instalații de amplificare și orice alte aparate ce permit recepția, redarea sau difuzarea sunetelor sau imaginilor însoțite de sunet.

2. Utilizatorii care comunică public fonograme de comerț/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora, precum și/sau prestații artistice din domeniul audiovizual au obligația ca înaintea oricărei utilizări să obțină autorizația-licență neexclusivă din partea organismelor de gestiune colectivă abilitate, în schimbul remunerațiilor prevăzute în tabelele parte integrantă a prezentei metodologii.

3. Utilizatorul are obligația de a obține din partea organismelor de gestiune colectoare ale drepturilor artiștilor interpreți sau executanți, respectiv ale producătorilor de fonograme, conform reglementărilor legale în vigoare, autorizații-licențe neexclusive pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, anterior începerii activității de comunicare publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, anterior începerii activității de comunicare publică, în schimbul plății unei remunerații, indiferent de durata efectivă a comunicării publice.

4. Eliberarea autorizației-licență neexclusivă pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual se solicită de către utilizator cu cel puțin 7 zile calendaristice anterior începerii activității.

5. Pentru eliberarea autorizațiilor-licență neexclusivă sau pentru determinarea cuantumului remunerațiilor datorate, utilizatorul este obligat să pună la dispoziția organismelor de gestiune colectivă colectoare desemnate conform reglementărilor în vigoare pentru drepturile artiștilor interpreți sau executanți și ale producătorilor de fonograme copii conforme ale următoarelor documente:

a) certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comerțului (pentru persoanele juridice), respectiv documentul de autorizare a persoanei fizice autorizate (PFA, AF etc.);

b) autorizația de funcționare;

c) certificatul de clasificare emis de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (în cazul structurilor de primire cu destinație de cazare turistică);

d) certificatele de clasificare a mijloacelor de transport de persoane deținute cu orice titlu, licențele de transport, eliberate pentru fiecare mijloc de transport deținut, contractele de atribuire în gestiune delegată a serviciilor de transport în regim de taxi sau de închiriere (în cazul transportatorilor autorizați).

6. Autorizația-licență neexclusivă se eliberează pentru o perioadă de 3 luni/6 luni/12 luni calendaristice sau pentru o perioadă sezonieră specificată de utilizator, putând fi prelungită pe perioade succesive prin acordul părților.

Autorizația-licență neexclusivă pentru utilizarea fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, în cadrul activităților enumerate la tabelul de la pct. II, se eliberează pentru fiecare eveniment/manifestație/spectacol/turneu/campanie sau altă activitate asimilată acestora.

Autorizația-licență neexclusivă este valabilă numai dacă aceasta este însoțită de documentele de plată a remunerației echitabile stabilite prin tabelele ce fac parte integrantă din prezenta metodologie.

Autorizația-licență neexclusivă este personală și nu poate fi transmisă unui terț.

Încetarea valabilității autorizației-licență neexclusive, ca urmare a încetării activității, a suspendării temporare a activității desfășurate de utilizator sau a încetării comunicării publice a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, operează în condițiile în care, cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de încetarea sau suspendarea temporară a activității, utilizatorul comunică organismului de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiștilor interpreți sau executanți, respectiv ale producătorilor de fonograme care au eliberat autorizația-licență neexclusivă o declarație pe propria răspundere, semnată și ștampilată de reprezentantul legal al utilizatorului, care atestă data încetării sau a suspendării temporare a activității desfășurate.

În cazul în care utilizatorul nu înaintează declarația pe propria răspundere privind încetarea, suspendarea temporară a activității sau încetarea comunicării publice a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual în termenul anterior indicat, acesta datorează în continuare remunerațiile stabilite prin prezenta metodologie, conform autorizației-licență neexclusive, fără a putea invoca o eventuală încetare a comunicării publice.

În cazul în care se constată că declarația pe propria răspundere sau contractul indicate la art. 2.4 nu sunt conforme realității, remunerațiile aferente perioadei anterioare declarației pe propria răspundere sau contractului sunt datorate de utilizator.

7. Pentru utilizarea fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, utilizatorii au obligația de a achita remunerația în cuantumul prevăzut în tabelele ce fac parte integrantă din prezenta metodologie, la care se adaugă TVA. Cuantumul remunerației poate fi indexat anual ținându-se cont de indicele de inflație stabilit la nivel național.

Remunerația datorată pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual în scopul de a crea ambianță trebuie achitată de către utilizator anterior începerii activității de comunicare publică, până cel târziu în ultima zi a lunii anterioare desfășurării activității.

Plata remunerațiilor forfetare se efectuează lunar, până cel târziu în ultima zi a lunii pentru luna următoare pentru care acestea sunt datorate.

Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități de 0,1% aferente sumelor neachitate la termen, pe zi de întârziere.

8. Pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, comunicare indispensabilă pentru desfășurarea activității, utilizatorul trebuie să achite în avans, până cel târziu în ultima zi a lunii anterioare desfășurării activității, remunerația minimă, stabilită potrivit tabelelor II, 12, 13 și 14 de mai jos.

Plata remunerațiilor minime se efectuează lunar, până cel târziu în ultima zi a lunii pentru luna următoare pentru care acestea sunt datorate.

Ulterior, utilizatorii care comunică public fonograme de comerț/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora și/sau prestații artistice din domeniul audiovizual vor achita remunerația procentuală datorată după cum urmează:

- utilizatorul care desfășoară evenimente ocazionale va achita remunerația procentuală datorată conform tabelului II de mai jos: în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data încheierii evenimentului/manifestației/spectacolului/turneului/ campaniei sau a altei activități asimilate acestora;

- utilizatorul care comunică public fonogramele de comerț/fonogramele publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora și/sau prestații artistice în domeniul audiovizual în spații închise sau deschise potrivit tabelelor 12, 13 și 14 de mai jos: lunar, până cel târziu în ultima zi a lunii pentru luna anterioară pentru care aceasta este datorată.

9. Pentru întârzieri la plata remunerațiilor, utilizatorii datorează penalități în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere din sumele neachitate la scadență, aceștia fiind de drept puși în întârziere, fără a fi necesară notificarea acestora.

10. Utilizatorul care comunică public fonograme de comerț/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora și/sau prestații artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, conform tabelelor II, 12, 13 și 14, este obligat să transmită lunar organismului de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiștilor interpreți sau executanți, respectiv ale producătorilor de fonograme, până cel târziu la data de 10 a lunii următoare celei pentru care remunerația este datorată sau la sfârșitul evenimentului/manifestației/spectacolului/turneului/ campaniei sau a altei activități asimilate acestora (în cazul evenimentelor ocazionale), următoarele documente:

- acte justificative cu caracter financiar-contabil pentru fiecare lună de plată (balanțe analitice, bilanțuri contabile) în vederea justificării sumelor declarate și a verificării remunerației calculate lunar;

- declarație pe propria răspundere, semnată și ștampilată de reprezentantul legal al utilizatorului privind baza de calcul al remunerației datorate pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, diferențiată pentru fiecare activitate specifică desfășurată în scopul comunicării publice a acestora în scop lucrativ;

- lista fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual comunicate public, în vederea repartizării corecte a remunerațiilor încasate de organismele de gestiune colectivă, conform modelului de playlist de mai jos:

Nr.

crt.

Titlul piesei

Artist

Numar de

difuzări

Producător

11. Baza de calcul al remunerațiilor cuvenite comunicării publice a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual din comunicarea publică în scop lucrativ o reprezintă, după caz:

1. veniturile, mai puțin TVA, obținute din consumații și vânzarea de bilete, abonamente, programe, valoarea materialelor promoționale, sponsorizări etc., iar în lipsa acestora:

2. bugetul de cheltuieli al evenimentului/manifestației/ spectacolului/turneului/campaniei, mai puțin TVA;

3. bugetul de cheltuieli pentru campanii publicitare, promoționale sau electorale, mai puțin TVA.

Remunerația nu este datorată, iar dacă aceasta a fost achitată, ea trebuie returnată, în cazul în care evenimentul/manifestația/spectacolul/turneul/campania a fost anulat/anulată.

12. Utilizatorul poate achita anterior emiterii autorizației-licență neexclusive remunerația corespunzătoare perioadei de valabilitate a licenței, prevăzute la art. 2.4, conform opțiunii exprimate de acesta.

Pentru utilizatorii care la data intrării în vigoare a prezentei metodologii au o licență valabilă, se aplică prevederile de la art. 3.2, respectiv 3.3.

Pentru remunerația achitată în avans, aferentă autorizației-licență având o durată de valabilitate de minimum 12 luni, se acordă un discount/o reducere de 5% din suma datorată pentru această perioadă.

13. În cazul în care utilizatorul datorează mai multe sume restante, plata efectuată va stinge datoriile în ordinea vechimii, indiferent că acestea sunt constituite din remunerații sau penalități de întârziere.

Plata parțială efectuată de utilizator va fi imputată cu prioritate asupra penalităților de întârziere aferente sumelor neachitate la termen.

14. În cazul în care în același spațiu se comunică public fonograme de comerț/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora și/sau prestații artistice din domeniul audiovizual atât în scopul de a crea ambianță, cât și pentru desfășurarea activității, se vor achita remunerații pentru ambele utilizări.

15. În cazul utilizatorilor care organizează turnee sau evenimente, aceștia pot achita remunerațiile procentuale cuvenite la sfârșitul turneului sau al ultimului eveniment, în condițiile stabilite la art. 3.3 ultimul paragraf, după achitarea în avans a remunerației prevăzute la art. 3.3 primul paragraf.

16. În situația în care un utilizator deține sau folosește mai multe spații sau desfășoară mai multe activități, remunerația se datorează distinct pentru fiecare spațiu în parte sau pentru fiecare activitate desfășurată în parte.

În situația în care într-un spațiu nedelimitat există o singură sursă de sunet sau de sunet și imagine, în care se comunică public fonograme de comerț/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora, iar un utilizator desfășoară mai multe activități conform anexei la metodologie (mai puțin cele prevăzute în tabelele II - 14), remunerația se va achita o singură dată, pentru suprafața respectivă în care se difuzează muzica, conform obiectului de activitate corespunzător spațiului având cea mai mare suprafață.

17. Pentru perioada pentru care utilizatorul a comunicat public fonograme de comerț/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora și/sau prestații artistice din domeniul audiovizual în scopul de a crea ambianță și pentru desfășurarea activității, fără a obține în prealabil autorizația-licență neexclusivă, acesta are obligația de a plăti către organismul de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiștilor interpreți sau executanți și ale producătorilor de fonograme o sumă de bani reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate dacă ar fi deținut autorizația-licență neexclusivă. În situația în care cuantumul remunerației care ar fi fost legal datorată de către utilizator nu poate fi determinat, acesta datorează triplul remunerației plătite în mod uzual de utilizatorii din aceeași categorie.

18. În situația închirierii, subînchirierii sau a oricărui altui mod de transmitere a folosinței parțiale a unui spațiu în care are loc comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, deținătorii legali cu orice titlu ai spațiului respectiv au obligația de a obține autorizația-licență neexclusivă și de a achita remunerația distinctă, în ipoteza utilizării aparaturii proprii de sunet sau de sunet și imagine.

19. Organismele de gestiune colectoare ale drepturilor artiștilor interpreți sau executanți, respectiv ale producătorilor de fonograme, conform reglementărilor legale în vigoare, pot numi delegați pentru monitorizarea comunicării publice a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual în scopul de a crea ambianță sau pentru desfășurarea activității, aceștia având acces liber în spațiile închise sau deschise unde se realizează comunicarea publică, în baza legitimațiilor emise de organismele de gestiune colectivă menționate sau a altor documente doveditoare (delegație), putând utiliza echipamente de înregistrare audio și/sau video portabile. Acest drept nu absolvă utilizatorii de obligația de a declara utilizarea fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual anterior începerii acestei activități, precum și de a achita remunerațiile aferente în condițiile și în cuantumul stabilit prin prezenta metodologie.

20. Aspectele constatate de către delegații organismelor de gestiune colectivă cu prilejul verificărilor efectuate vor fi consemnate în procese-verbale de verificare, încheiate la fața locului, care fac dovada comunicării publice până la proba contrară.

21. Remunerațiile stabilite prin prezenta metodologie se pot modifica anual, începând cu prima lună a anului următor celui în care s-a publicat prezenta metodologie, de către organismele de gestiune ale drepturilor artiștilor interpreți sau executanți, respectiv ale producătorilor de fonograme, conform reglementărilor legale în vigoare, pentru o categorie de titulari de drepturi, pe baza indicelui de inflație stabilit la nivel național.

22. Aceste modificări se depun la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, urmând a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala organismelor de gestiune colectivă, prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, emisă în termen de 5 zile de la data depunerii.

23. Modificările devin efective începând cu luna următoare publicării.

Prezenta metodologie intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.»"

Prezentul punct de vedere poate fi dezvoltat în cadrul negocierilor cu utilizatorii. Compensează în totalitate cheltuielile de arbitraj.

Pronunțată astăzi, data de 6 iulie 2012, la sediul Corpului de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în București.

Cu apel în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Tabele cuprinzând valoarea remunerațiilor cuvenite producătorilor de fonograme și artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual

I. Activități desfășurate în regim ambiental

Unități de alimentație publică - restaurante, baruri, cafenele,

ceainării, braserii, fast-fooduri, rotiserii, pizzerii, shaormerii,

crame, cofetării, săli de bal, săli pentru nunți și asimilate*)

Spații închise sau deschise situate în orașe sau stațiuni turistice

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Suprafața până la 100 mp

45 lei

23 lei

Suprafața cuprinsă între

101 - 200 mp

65 lei

33 lei

Suprafața peste 200 mp

65 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

65 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

33 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

Spații închise sau deschise situate în comune și sate

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Suprafața până la 100 mp

25 lei

13 lei

Suprafața cuprinsă între

101 - 200 mp

45 lei

23,00 lei

Suprafața peste 200 mp

45 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

45 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

23 lei plus

5 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

Unități comerciale sau prestatoare de servicii, showroomuri, duty-

free-uri, galerii comerciale, malluri, supermarketuri, hipermarketuri,

spitale, cabinete medicale, stomatologice, centre de tratament,

cazinouri, săli internet, săli de jocuri, săli de biliard, popice,

tenis de masă, saloane de înfrumusețare și altele asimilate etc.*) **)

- Spații închise sau deschise situate în orașe, stațiuni turistice,

comune și sate

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Suprafața până la 100 mp

30 lei

15 lei

Suprafața cuprinsă între

101 - 200 mp

55 lei

27 lei

Suprafața cuprinsă între

201 - 300 mp

75 lei

37 lei

Suprafața cuprinsă între

301 - 400 mp

90 lei

45 lei

Suprafața cuprinsă între

401 - 500 mp

105 lei

53 lei

Suprafața cuprinsă între

501 - 1000 mp

150 lei

75 lei

Suprafața peste 1000 mp

150 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

500 mp

150 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

500 mp

75 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

500 mp

Târguri sau expoziții, evenimente cu publicitate sau mijloace prin care

se face publicitate*) **)

Spații închise sau deschise situate în orașe, stațiuni turistice,

comune și sate

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Târguri sau expoziții urbane

și în stațiuni turistice până

în 1000 mp

100 lei

0 lei

Târguri sau expoziții urbane

și în stațiuni turistice între

1001 mp - 2000 mp

180 lei

0 lei

Târguri sau expoziții urbane

și în stațiuni turistice peste

2000 mp

180 lei plus

50 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

180 lei plus

50 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

Târguri sau expoziții rurale,

iarmaroace, talciocuri până

în 1000 mp

60 lei

0 lei

Târguri sau expoziții rurale,

iarmaroace, talciocuri între

1001 mp - 2000 mp

100 lei

0 lei

Târguri sau expoziții rurale,

iarmaroace, talciocuri peste

2000 mp

100 lei plus

30 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

100 lei plus

30 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

0 lei

Expoziții de artă, știință,

carte și altele asimilate

până în 1000 mp

50 lei

0 lei

Expoziții de artă, știință,

carte și altele asimilate

între 1001 - 2000 mp

75 lei

0 lei

Expoziții de artă, știință,

carte și altele asimilate

peste 2001 mp

75 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

75 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

0 lei

Publicitate cu vehicule, standuri, bannere, ecrane, machete fixe/

gonflabile, remorci mobile etc. (dotate sau însoțite de instalații de

sonorizare) - Acțiuni desfășurate în spații deschise situate în orașe,

stațiuni turistice, comune și sate

Tip încadrare

Remunerație zilnică

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Vehicul auto/remorcă

publicitară

50 lei

0 lei

Stand publicitar*******),

Banner Ecran, machetă fixă/

gonflabilă

10 lei

0 lei

Spectacole diverse (pentru muzica difuzată înainte, în timpul sau după

spectacol) - Spații închise sau deschise situate în orașe, stațiuni

turistice, comune și sate

Tip încadrare

Remunerație/spectacol

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Filarmonică, operă, teatru,

cinematograf, circ, delfinariu

și altele asimilate

12 lei

0 lei

Unități de cazare *) **) ***)

Tip încadrare

Remunerație lunară

Hoteluri, hoteluri-apartament,

moteluri, hosteluri, vile turistice,

bungalow-uri, cabane turistice,

sate/cluburi de vacanță, campinguri,

popasuri turistice, căsuțe tip

camping, apartamente sau camere de

închiriat, structuri de primire cu

funcțiuni de cazare pe pontoane

plutitoare, nave fluviale și

maritime, pensiuni turistice și

pensiuni agroturistice, case de

vacanțe/oaspeți

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Până la 2 stele/margarete

inclusiv (în măsura în care

sunt dotate cu aparate TV în

camere)

1 leu/cameră

3 stele/ margarete

1.5 lei/

cameră

4 stele/ margarete

2 lei/cameră

5 stele/ margarete

3 lei/cameră

Tabere

75 lei

40 lei

Transporturi

Transporturi rutiere de pasageri****) - Mijloc de transport echipat cu

instalație de sonorizare indiferent dacă sunt în regim rent-a-car sau

colaborare sau leasing etc.

Tip încadrare

Remunerație lunară/mijloc de transport

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Vehicul de agrement (tractor,

trenuleț, remorcă, platformă,

minicar) și altele asimilate

10 lei

0 lei

Autobuz, Troleibuz, Tramvai

10 lei

0 lei

Autoturism până la 6 locuri

(Taxi)*****)

15 lei

0 lei

Microbuz între 7 - 14 locuri

20 lei

0 lei

Microbuz între 15 - 21 de

locuri

30 lei

0 lei

Microbuz peste 21 de locuri

35 lei

0 lei

Autocar cu până la 30 de

locuri

40 lei

0 lei

Autocar între 31-36 de locuri

50 lei

0 lei

Autocar între 37-46 de locuri

60 lei

0 lei

Autocar între 47-54 de locuri

70 lei

0 lei

Autocar peste 54 de locuri

80 lei

0 lei

Autogări, spații de așteptare pentru pasageri*) **) ***)

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Autogară sau sală de așteptare

25 lei

13 lei

Transporturi feroviare de pasageri****) - Garnitură feroviară echipată

cu instalație de sonorizare

Tip încadrare

Remunerație lunară/mijloc de transport

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Tren de pasageri în trafic

intern (fără vagon restaurant;

dacă are vagon restaurant se

va adăuga tariful suplimentar)

50 lei

0 lei

Tren de pasageri în trafic

internațional (fără vagon

restaurant; dacă are vagon

restaurant se va adăuga

tariful suplimentar)

70 lei

0 lei

Vagon restaurant în trafic

intern

50 lei

0 lei

Vagon restaurant în trafic

internațional

70 lei

0 lei

Gări, stații de metrou și spații de așteptare*) **) ***) - Spațiu dotat

cu instalație de sonorizare

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Gări și peroane

40 lei

Stație de metrou

30 lei

Sală de așteptare în cadrul

gării

25 lei

Transport aerian de pasageri****) - Aeronavă echipată cu instalație

de sonorizare

Tip încadrare

Remunerație lunară/Aeronavă

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Aeronavă de pasageri cursă

internă

50 lei

15 lei

Aeronavă de pasageri cursă

continentală

100 lei

35 lei

Aeronavă de pasageri cursă

transcontinental

200 lei

70 lei

Aeroporturi, Spații de așteptare pentru pasageri*) **) ***)

Tip încadrare

Remunerație lunară/spațiu cu instalație

de sonorizare

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Aeroport intern, internațional

- sală așteptare

80 lei

40 lei

Ambarcațiuni navale pentru transportul de agrement - Dotate cu

instalații de sonorizare****)

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Ambarcațiune de agrement cu

până la 2 locuri de dormit

50 lei

0 lei

Ambarcațiune de agrement între

3 locuri - 6 locuri de dormit

80 lei

0 lei

Ambarcațiune de agrement între

7 - 12 locuri de dormit

100 lei

0 lei

Ambarcațiune de agrement peste

12 locuri de dormit

100 lei plus

10 lei/

fiecare loc

de dormit

suplimentar

100 lei plus

10 lei/

fiecare loc

de dormit

suplimentar

0 lei

Ambarcațiuni de transport

pasageri capacitate până în

50 pasageri (fără posibilități

de cazare)

60 lei

0 lei

Ambarcațiuni de transport

pasageri capacitate între 51

pasageri - 100 pasageri (fără

posibilități de cazare)

100 lei

0 lei

Ambarcațiuni de transport

pasageri capacitate peste 100

pasageri (fără posibilități

de cazare)

130 lei

0 lei

Transport pe cablu

Tip încadrare

Remunerație lunară/instalație dotată

cu sonorizare

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Tip de instalație - dotate cu

instalații de sonorizare

Telecabine - Telegondole

15 lei

0 lei

Spații de așteptare pentru

telecabine, telegondole

25 lei

0 lei

Lifturi și ascensoare

30 lei

0 lei

Parcări auto și cinematografe în aer liber - Dotate cu instalații de

sonorizare - Spații închise sau deschise*)

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Parcări până la 500 mp

25 lei

0 lei

Parcări între 501 mp - 1000 mp

45 lei

0 lei

Parcări peste 1000 mp

45 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

500 mp

45 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

500 mp

0 lei

Sport și agrement

Stadioane, complexe sportive, săli de sport dotate cu instalații de

sonorizare - Spații închise sau deschise situate în orașe, stațiuni

turistice, comune și sate

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Număr de locuri (scaune)

Sub 1.000 locuri (scaune)

50 lei

0 lei

Între 1.000 - 5.000 locuri

(scaune)

100 lei

0 lei

Peste 5.000 locuri (scaune)

100 lei plus

30 lei pentru

fiecare

tranșă de

până la

5000 locuri

suplimentare

(scaune)

100 lei plus

30 lei pentru

fiecare

tranșă de

până la

5000 locuri

suplimentare

(scaune)

Piscine, ștranduri, litoral, parcuri de distracții și/sau agrement,

pârtii de schi și patinoare, locuri de joacă pentru copii, săli fitness,

culturism, masaj etc. - deschise publicului - dotate cu instalații de

sonorizare*)

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Piscină și ștrand

50 lei

0 lei

Piscină Hotel până la

categoria 3 stele

50 lei

0 lei

Piscină Hotel categoria

4 stele

60 lei

0 lei

Piscină Hotel categoria

5 stele

80 lei

0 lei

Plajă suprafața până la 200 mp

45 lei

0 lei

Plajă cu suprafața peste

200 mp

45 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

45 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

0 lei

Parc de distracții și/sau

agrement până în 1000 mp

500 lei

0 lei

Parc de distracții și/sau

agrement peste 1000 mp

500 lei plus

50 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

500 lei plus

50 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

0 lei

Pârtie cu instalație de

sonorizare

400 lei/

pârtie

400 lei/

pârtie

0 lei

Patinoar cu suprafața până în

500 mp

50 lei

0 lei

Patinoar cu suprafața mai mare

de 500 mp

50 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

50 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

0 lei

Locuri de joacă pt. copii cu

suprafața până în 100 mp

30 lei

0 lei

Locuri de joacă pt. copii cu

suprafața peste 100 mp

30 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

30 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

0 lei

Sală fitness și/sau culturism

până în 100 mp

30 lei

0 lei

Sală fitness și/sau culturism

peste 100 mp

30 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

30 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

0 lei

Sală masaj

55 lei

0 lei

Sală masaj (în Hotel până la

categ. 3 stele inclusiv)

70 lei

0 lei

Sală masaj (în Hotel categ.

4 stele)

80 lei

0 lei

Sală masaj (în Hotel categ.

5 stele)

100 lei

0 lei

Birouri și spații de producție

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Până la 30 de persoane

70 lei

0 lei

Până la 100 de persoane

100 lei

0 lei

Peste 100 de persoane

150 lei

0 lei

Telecomunicații

Tip încadrare

Remunerație lunară/linie

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Centrală telefonică cu apel

în așteptare

100 lei

0 lei

NOTE

*) La încadrarea în tabel vor fi luate în calcul suprafețele comerciale

(închise sau deschise) utile, inclusiv ringurile de dans. Utilizatorul trebuie

să achite o remunerație distinctă pentru fiecare spațiu deținut în parte.

În cazul în care într-un anumit spațiu, aceeași suprafață este utilizată

pentru mai multe activități, remunerația cuvenită organismului de gestiune

colectivă a drepturilor conexe ale producătorilor de fonograme și ale

artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual

pentru comunicarea publică în regim ambiental și/sau lucrativ se va achita

pentru fiecare activitate desfășurată în parte, corespunzătoare fiecărei

utilizări, indiferent de numărul acestora.

**) Remunerațiile echitabile prevăzute în tabele se consideră datorate

indiferent de durata efectivă a comunicării publice și de numărul fonogramelor

de comerț sau al reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din

domeniul audiovizual, comunicate public în regim ambiental sau lucrativ.

***) La încadrarea în tabel vor fi luate în calcul suprafețele comerciale

(închise sau deschise), excluzându-se spațiile-anexă (depozite, magazii,

spații sanitare). Târgurile sau expozițiile datorează remunerația indiferent

de specificul acestora - produse agroalimentare, industriale, navale, bunuri

de larg consum, auto, moto, naval, sport, agrement etc.

****) La încadrarea în tabel se va ține cont de existența echipamentelor

radio-TV în camere/spații.

*****) Încadrarea în tabel, pentru toate tipurile de mijloace de transport,

se face numai în cazul celor înregistrate în Registrele Române, după caz auto,

feroviar, naval sau aerian.

******) În cazul transporturilor rutiere de pasageri - Autoturism până la

6 locuri (taxi), remunerația se achită pentru fiecare autoturism în parte,

indiferent de forma de colaborare în cadrul căreia acesta activează sub sigla

unei companii de taximetrie.

*******) Exceptând standurile publicitare amplasate în cadrul expozițiilor de

artă, știință și carte.

II. Activități desfășurate în regim lucrativ

Eveniment, spectacol, turneu, campanie etc. (coloana sonoră)*) - Spații

închise sau deschise situate în orașe, stațiuni turistice, comune și

sate

Tip încadrare

Remunerație/eveniment**)

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Spectacol/eveniment (festiv,

paradă, istoric, sunet și

lumină, sportiv, nautic,

aerian etc.)

1,5%

dar nu mai

puțin de

160 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

160 lei

0 lei

Paradă modă, concurs frumusețe

1,5%

dar nu mai

puțin de

2000 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

2000 lei

0 lei

Salon auto, moto, velo,

nautic, asimilate

1,5%

dar nu mai

puțin de

3000 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

3000 lei

0 lei

Spectacol caracter publicitar

1,5%

dar nu mai

puțin de

3000 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

3000 lei

0 lei

Turneu publicitar

(4 reprezentații)

1,5%

dar nu mai

puțin de

4500 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

4500 lei

0 lei

Turneu publicitar

(5 - 8 reprezentații)

1,5%

dar nu mai

puțin de

6500 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

6500 lei

0 lei

Turneu publicitar

(peste 9 reprezentații)

1,5%

dar nu mai

puțin de

7500 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

7500 lei

0 lei

Campanie electorală

1,5%

dar nu mai

puțin de

8500 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

8500 lei

0 lei

Manifestații/Evenimente

(altele decât cele precizate

mai sus)

1,5%

dar nu mai

puțin de

400 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

400 lei

0 lei

Club, bar cu program de varietăți, bar cu program night club*),

discotecă, videotecă, restaurant (cu program de varietăți), cabaret,

spațiu în care funcționează: tonomat, karaoke, multimedia - spații

închise sau deschise situate în orașe sau stațiuni turistice

Tip încadrare

Remunerație lunară**)

Suprafața până la 100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

100 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

100 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

100 lei

Suprafața cuprinsă între

101 - 200 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

150 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

150 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

150 lei

Suprafața peste 200 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

150 lei

plus 40 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

150 lei

plus 40 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

150 lei

plus 40 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

Club, bar cu program de varietăți, bar cu program night club*),

discotecă, videotecă, restaurant (cu program de varietăți), cabaret,

spațiu în care funcționează: tonomat, karaoke, multimedia - Spații

închise sau deschise situate în comune și sate

Tip încadrare

Remunerație lunară**)

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Suprafața până la 100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

50 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

50 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

50 lei

Suprafața cuprinsă între

101 - 200 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

75 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

75 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

75 lei

Suprafața peste 200 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

75 lei

plus 20 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

75 lei

plus 20 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

75 lei

plus 20 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

Activitate de DJ, școli de dans, balet s.a., sală gimnastică ritmică,

aerobic, zumba aerobic, kangoo jump s.a. - deschise publicului - dotate

cu instalații de sonorizare*)

Tip încadrare

Remunerație lunară**)

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Activitate de DJ

1,5%

dar nu mai

puțin de

25 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

25 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

25 lei

Școala de dans, balet s.a.

până la 100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

50 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

50 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

50 lei

Școala de dans, balet s.a.

peste 100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

50 lei

plus 30 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

50 lei

plus 30 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

50 lei

plus 30 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

Sală gimnastică ritmică,

aerobic, zumba aerobic,

kangoo jump s.a. până la

100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

100 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

100 lei

1,5%

dar nu mai

puțin de

100 lei

Sală gimnastică ritmică,

aerobic, zumba aerobic,

kangoo jump s.a. peste

100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

100 lei

plus 50 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

100 lei

plus 50 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

1,5%

dar nu mai

puțin de

100 lei

plus 50 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

NOTE

*) Utilizatorii au obligația să precizeze tipul activității/manifestației,

pe care o desfășoară/organizează, prin completarea declarației pe propria

răspundere sau contract în vederea obținerii autorizației.

**) Procentele prevăzute la punctele I1, I2, I3 și I4 se aplică la totalitatea

veniturilor brute obținute din consumații și vânzarea de bilete, abonamente,

programe, valoarea materialelor promoționale etc., iar în lipsa acestora la

bugetul de cheltuieli al manifestării, bugetul de cheltuieli pentru campanii

publicitate, promoționale sau electorale, după caz. În cazul în care remune-

rația lunară rezultată din aplicarea procentului este mai mică decât remune-

rația minimă atunci se va achita remunerația minimă lunară/eveniment.

În motivarea hotărârii arbitrale s-au arătat următoarele:

Cererea de arbitraj formulată în comun de către ADPFR și ARAIEX are ca temei juridic, așa cum s-a precizat la termenul din data de 27 iunie 2012,

art. 133 alin. (3) lit. a) al Legii nr. 8/1996 , și are deci ca obiect stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual și ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie.

Arbitrajul s-a desfășurat la termenele din 11 iunie 2012 (prim termen), 25 iunie 2012, 27 iunie 2012, 2 iulie 2012. Dezbaterile au avut loc la data de 2 iulie 2012, fiind consemnate în încheierea de ședință, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Completul, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art. 360' alin. (2) Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 6 iulie 2012. Deliberările au avut loc în data de 6 iulie 2012, la sediul ORDA, cu participarea tuturor arbitrilor.

Având în vedere înscrisurile administrate, dezbaterile și concluziile părților, completul de arbitri a constatat:

Constituirea completului de arbitraj a fost realizată cu respectarea prevederilor

art. 131^1 alin. (4) al Legii nr. 8/1996 , părțile fiind convocate pentru tragerea la sorți în vederea desemnării arbitrilor.

Ca urmare a faptului că dl arbitru Țiclea Alexandru a anunțat că se află în imposibilitate de a intră în completul arbitral, a fost înlocuit, în temeiul

art. 131^1 alin. (4) al Legii nr. 8/1996 , de către primul arbitru de rezervă, în ordinea tragerii la sorți, dl Olteanu Edmond Gabriel.

Completul de arbitri a fost convocat la sediul ORDA și, în baza

art. 131^2 alin. (5) al Legii nr. 8/1996 , a stabilit primul termen de arbitraj, locul acestuia și onorariul arbitrilor.

Prin cererea de arbitraj întemeiată pe dispozițiile

art. 131^2 alin. (3) lit. a) al Legii nr. 8/1996 , ADPFR și ARAIEX au solicitat stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la Metodologia privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual și ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie, punct de vedere cu care să se prezinte la negocierile cu utilizatorii. În motivarea cererii, ADPFR și ARAIEX arată că, în prezent, remunerația datorată de către utilizatori artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru utilizarea repertoriului în domeniul comunicării publice se colectează pe baza unei metodologii publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 8 decembrie 2006, conform Deciziei ORDA nr. 399 din 16 noiembrie 2006. Inițiatorii arbitrajului arată că de la data publicării metodologiei respective au trecut peste 6 ani, în condițiile în care, conform

art. 131^3 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 , negocierea unei noi metodologii în domeniu se impunea în 3 ani de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. ADPFR și ARAIEX mai arată că procedurile de negociere au fost inițiate la data de 15 mai 2012 de către UPFR prin cererea înregistrată la ORDA cu nr. RG II/4573 din data de 15 mai 2012.

În data de 25 mai 2012 UPFR a adresat invitația celorlalte organisme de gestiune colectivă să participe la negocieri. În privința metodologiei, ARAIEX și ADPFR au un punct de vedere comun care a fost agreat și de către UPFR și UNART, cu mici excepții nesemnificative.

UPFR, prin notele scrise depuse în ședința de la data de 25 iunie 2012, arată că au avut loc negocieri pentru stabilirea formei unice a metodologiei și că susține forma metodologiei propusă de ADPFR și ARAIEX cu unele amendamente care privesc pct. 1.1, 3.4, 5.1 și 5.2 din metodologie.

CREDIDAM a depus întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de arbitraj, excepția prematurității cererii și excepția lipsei calității procesuale active a ADPFR și ARAIEX. Acestor excepții li s-a adăugat excepția lipsei de interes a UNART, formulată la termenul din data de 2 iulie 2012.

Pe fond, CREDIDAM arată că proiectul de metodologie nu a fost supus negocierilor întrucât nu a existat o decizie de constituire a comisiei de negociere, emisă cu respectarea dispozițiilor legale incidente. CREDIDAM a solicitat să se țină cont, la stabilirea proiectului de metodologie comun, și de propunerea sa de metodologie depusă la ORDA la data de 2 septembrie 2011.

UNART a arătat că susține formularea unui punct de vedere comun de metodologie și solicită respingerea excepției lipsei de interes sub motivul că în statutul comunicat CREDIDAM și completului arbitral în ședință este prevăzută această activitate la art. 5 și 7.

În cauză, părțile au administrat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, completul arbitral a reținut următoarele pe excepțiile invocate:

Cu privire la excepția inadmisibilității cererii de arbitraj se reține că decizia de constituire a unei comisii de negociere, conform

art. 131^1 alin. (1) din Legea nr. 8/1996 , trebuie să aibă la bază depunerea unei metodologii propuse a fi negociată. În cauză, părțile au încercat să stabilească o metodologie și, nereușind, s-au adresat pentru arbitraj, în temeiul

art. 131^2 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 8/1996 . Prin urmare, nu exista o dispoziție legală imperativă în sensul obligativității emiterii deciziei de constituire a comisiei de negociere. Excepția inadmisibilității cererii de arbitraj formulată de CREDIDAM este nefondată, urmând a fi respinsă.

Cu privire la excepția prematurității cererii de arbitraj formulată de către CREDIDAM, trebuie avut în vedere că procedura reglementată de

art. 131 și 131^1 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, este aplicabilă doar în privința negocierii metodologiilor dintre organismele de gestiune colectivă și utilizatori. În speță, părțile au calitatea de organisme de gestiune colectivă și prezentul arbitraj se desfășoară în condițiile

art. 131 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, nu există o dispoziție legală în sensul parcurgerii unei proceduri prealabile obligatorii de natura aceleia arătată de CREDIDAM prin întâmpinare. Se impune a fi reținut că, deși termenele de negociere au fost relativ scurte, având în vedere calitatea și experiența părților implicate, acestea aveau posibilitatea reală a negocierilor, inclusiv pe parcursul derulării arbitrajului. Completul constată neîntemeiată excepția și urmează a o respinge.

Referitor la lipsa calității procesuale active, completul reține că oricare dintre organismele de gestiune colectivă are dreptul, potrivit legii, de a iniția negocierea și, ulterior, arbitrajul, în speță calitatea de parte nu este conferită de o decizie a directorului ORDA, ci rezultă ex lege. Completul constată nefondată excepția și urmează a o respinge.

Cu privire la excepția lipsei de interes, completul constată că art. 7 alin. (2) din Statutul UNART prevede că "gestionează colectiv drepturile conexe patrimoniale prevăzute de

art. 123^1 din Legea nr. 8/1996

ale titularilor mandanți, chiar necuprinse în mandat". Având în vedere textul citat, completul arbitral constată că UNART justifică un interes legitim și, în consecință, urmează să respingă excepția invocată de CREDIDAM ca neîntemeiată.

Pe fondul cauzei, completul arbitral a arătat următoarele considerente:

Față de obiectul cererii de arbitraj și al precizărilor făcute ulterior, completul arbitral reține că este învestit cu stabilirea unui punct de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, conform legii, pentru negocierea metodologiei finale cu utilizatorii.

Cu privire la propunerea de metodologie, completul constată că părțile au ajuns la un punct de vedere comun asupra cuantumului remunerațiilor ce urmează a fi colectate.

Completul constată că sunt identice propunerile referitoare la eliberarea autorizației de licență și foarte asemănătoare propunerile referitoare la documentele necesare în vederea eliberării autorizațiilor-licență neexclusive.

În privința celorlalte aspecte se constată că între metodologiile propuse de CREDIDAM, pe de o parte, și celelalte organisme de gestiune colectivă, pe de altă parte, nu există diferențe majore.

Completul reține că, din rațiuni de tehnică normativă, în metodologie nu trebuie menționat în mod expres organismul de gestiune colectivă (a se vedea propunerea CREDIDAM), ci organismul de gestiune colectivă, în sens generic.

Referitor la unele definiții existente în propunerile de metodologii, completul consideră că nu este necesară definirea noțiunilor deja explicate de lege, ci doar acele definiții care sunt necesare în vederea negocierii cu utilizatorii.

Completul reține că nu poate să stabilească sau să reia în propunerea de metodologie sancțiuni penale sau administrative reglementate în acte normative în vigoare.

În temeiul principiului libertății de voință, completul arbitral apreciază că părțile vor putea detalia, dezvolta, punctul de vedere comun stabilit prin prezenta hotărâre arbitrală în cadrul viitoarelor negocieri cu utilizatorii.

În ceea ce privește cheltuielile arbitrale, întrucât pretențiile fiecărei părți urmează a fi încuviințate numai în parte, completul de arbitraj urmează a le compensa potrivit art. 276, 359, 359^1 din Codul de procedură civilă.

Prin Încheierea de cameră de consiliu din data de 23 august 2012, completul arbitral a soluționat cererea de îndreptare a erorii materiale din dispozitivul hotărârii arbitrale pronunțate în Dosarul nr. 8/2012, formulată de către Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți (Araiex) și înregistrată cu nr. 356 din 30 iulie 2012, fără citarea părților. Completul arbitral a admis cererea și a dispus, în baza art. 281 din Codul de procedură civilă, completarea punctului D al tabelelor cu remunerații, coloanele "Artiștii interpreți sau executanți pentru fonograme" și "Artiștii interpreți sau executanți pentru audiovizual", din punctul de vedere al organismelor de gestiune colectivă privind propunerea de metodologie, reținând că tarifele sunt cele stabilite de părți:

1. până la 2 stele/margarete inclusiv (în măsura în care sunt dotate cu aparate TV în camere) - 1 leu/cameră;

2. 3 stele/margarete - 1,5 lei/cameră;

3. 4 stele/margarete - 2 lei/cameră;

4. 5 stele/margarete - 3 lei/cameră.

5. Recepție - 22 lei/50 mp + 10 lei pentru fiecare suprafață suplimentară de până la 20 mp pentru producătorii de fonograme și artiștii interpreți sau executanți pentru fonograme, iar pentru artiștii interpreți sau executanți pentru audiovizual - 11 lei/50 mp + 5 lei pentru fiecare suprafață suplimentară de până la 20 mp;

6. Holuri - 28 lei/50 mp + 10 lei pentru fiecare suprafață suplimentară de până la 20 mp pentru producătorii de fonograme și artiștii interpreți sau executanți pentru fonograme, iar pentru artiștii interpreți sau executanți pentru audiovizual - 14 lei/50 mp + 5 lei pentru fiecare suprafață suplimentară de până la 20 mp;

7. Lift - 40 lei pentru producătorii de fonograme și artiștii interpreți sau executanți pentru fonograme.

Astfel, punctul D a dobândit următoarea formă:

Unități de cazare

Tip încadrare

Remunerație lunară

Hoteluri, hoteluri-apartament,

moteluri, hosteluri, vile turistice,

bungalow-uri, cabane turistice,

sate/cluburi de vacanță, campinguri,

popasuri turistice, căsuțe tip

camping, apartamente sau camere de

închiriat, structuri de primire cu

funcțiuni de cazare pe pontoane

plutitoare, nave fluviale și

maritime, pensiuni turistice și

pensiuni agroturistice, case de

vacanțe/oaspeți

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

până la 2 stele/margarete

inclusiv (în măsura în care

sunt dotate cu aparate TV în

camere)

1 leu/cameră

3 stele/ margarete

1,5 lei/

cameră

1,5 lei/

cameră

1,5 lei/

cameră

4 stele/ margarete

2 lei/cameră

5 stele/ margarete

3 lei/cameră

Recepție

22 lei/50 mp

+ 10 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

20 mp

22 lei/50 mp

+ 10 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

20 mp

11 lei/50 mp

+ 5 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

20 mp

Holuri

28 lei/50 mp

+ 10 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

20 mp

28 lei/50 mp

+ 10 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

20 mp

14 lei/50 mp

+ 5 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

20 mp

Lift

40 lei

0 lei

Tabere

75 lei

Împotriva

Hotărârii arbitrale nr. 7 din data de 6 iulie 2012

sau declarat apeluri de către apelanții Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România, Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți și Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți.

Apelanta Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România, ADPFR, invocă

art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996

privind drepturile de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 282 și următoarele din Codul de procedură civilă, solicitând schimbarea în parte a hotărârii arbitrale și obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

Arată următoarele:

Hotărârea arbitrală nr. 7 din 6 iulie 2012 , pronunțată de completul arbitral de pe lângă ORDA în Dosarul arbitral nr. 8/2012, ce are ca obiect stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la Metodologia privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonograme publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual și ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 31 iulie 2012 prin Decizia directorului general al ORDA nr. 132 din 10 iulie 2012 este netemeinică și nelegală.

I. O primă critică adusă hotărârii arbitrale apelate este aceea că arbitrii, în mod eronat, au înțeles să înlăture definițiile propuse de organismul de gestiune colectivă A.D.P.F.R., respectiv punctele 1.2 și 1.3 din metodologia propusă spre negociere, pe motiv că: "completul consideră că nu este necesară definirea noțiunilor deja explicate de lege, ci doar acele definiții care sunt necesare în vederea negocierii cu utilizatorii."

Definițiile propuse de A.D.P.F.R. la punctele 1.2 și 1.3. din metodologie și eliminate de completul arbitral sunt următoarele:

1.2. Prin comunicare publică în scop ambiental se înțelege comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual de către utilizatorul ce deține un spațiu închis sau deschis, cu orice titlu, spațiu unde sunt instalate sau deținute aparate ori alte mijloace tehnice care permit recepția, redarea sau difuzarea sunetelor sau imaginilor însoțite de sunet în scopul de a crea ambianță.

1.3. Prin comunicare publică în scop lucrativ se înțelege comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual de către utilizatorul ce deține un spațiu închis sau deschis, cu orice titlu, spațiu unde sunt instalate sau deținute aparate ori alte mijloace tehnice care permit recepția, redarea sau difuzarea sunetelor sau imaginilor însoțite de sunet, iar utilizarea acestora este indispensabilă pentru desfășurarea activității.

Definițiile propuse de organismul de gestiune colectivă A.D.P.F.R. nu se regăsesc în lege, iar propunerea privind prevederea lor în conținutul metodologiei a fost aceea de a servi la o mai bună aplicare a legii, având în vedere că metodologia este o normă de aplicare a legii și definirea celor două noțiuni privind "comunicarea publică în scop ambiental" și "comunicarea publică în scop lucrativ" în conținutul metodologiei este benefică în negocierile cu utilizatorii având în vedere că în funcție de tipul utilizării, respectiv în scop ambiental sau în scop lucrativ, utilizatorul trebuie să achite remunerații distincte la care se aplică modalități de plată distincte.

Aceste definiții nu contravin dispozițiilor legale, nefiind contrare prevederilor

art. 15 din Legea nr. 8/1996 , republicată, unde se definește noțiunea de comunicare publică în sens general.

Noțiunile "comunicarea publică în scop ambiental" și "comunicarea publică în scop lucrativ" se regăsesc în conținutul metodologiei în vigoare, respectiv Metodologia privind comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți ori executanți și producătorilor de fonograme conform Deciziei ORDA nr. 399 din 16 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 982 din 8 decembrie 2006, precum și în tabelei privind tarifele aplicabile, însă aceste noțiuni nu au fost definite, existând situații în care utilizatorii au solicitat informații cu privire la remunerațiile pe care trebuie să le plătească având în vedere tipul de utilizare, în scop ambiental sau în scop lucrativ, existând diferențe de cuantum și de modalitate de plată.

Mai trebuie să avem în vedere și inconsecvența completului arbitral care, deși a înțeles să înlăture definițiile propuse de A.D.P.F.R. cu privire la noțiunile de "comunicare publică în scop ambiental" și "comunicare publică în scop lucrativ", acesta folosește pe tot parcursul conținutului metodologiei în mod aleatoriu noțiunile precizate sau le înlocuiește cu fragmente din definițiile propuse, iar această situație ar putea provoca o stare de confuzie a utilizatorului în ceea ce privește modalitatea de calcul, precum și cuantumul remunerației ce urmează a fi achitată în funcție de tipul de utilizare.

La aceste definiții au achiesat și celelalte organisme de gestiune colectivă, respectiv UPFR, ARAIEX și UN ART, cu excepția CREDIDAM.

Astfel, eliminarea punctelor 1.2 și 1.3 din propunerea de metodologie având în vedere însăși motivarea completului arbitral: "completul consideră că nu este necesar definirea noțiunilor deja explicate de lege, ci doar acele definiții care sunt necesare în vederea negocierii cu utilizatorii" și, pe cale de consecință, solicităm completarea metodologiei cu punctele 1.2 și 1.3 din propunerea A.D.P.F.R. și ARAIEX, după cum urmează:

II. A doua critică adusă hotărârii arbitrale apelate este referitoare la modificarea conținutului punctului 2.3 (devenit punctul 5 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală) de către completul arbitral din oficiu, deși nicio parte nu a solicitat modificarea acestuia.

În susținerea acestei critici vă rugăm să aveți în vedere cererea de arbitraj înaintată de A.D.P.F.R. unde se precizează punctele rămase în divergență, iar acest punct nefiind specificat, procesul-verbal încheiat în data de 31 mai 2012, unde se consemnează acordul tuturor organismelor de gestiune colectivă ce au participat la negocieri cu privire la conținutul acestui punct, precum și însuși proiectul de metodologie înaintat de CREDIDAM completului arbitral la termenul din 2 iulie 2012, unde pct. 9 cuprinde aceleași mențiuni.

Față de aceste motive solicită modificarea conținutului punctului 2.3 (devenit punctul 5 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală) după cum urmează:

"2.3 Pentru eliberarea autorizațiilor-licență neexclusive sau pentru determinarea cuantumului remunerațiilor datorate, organismele de gestiune colectivă colectoare, desemnate conform reglementărilor legale în vigoare, pentru drepturile artiștilor interpreți sau executanți și ale producătorilor de fonograme pot solicita utilizatorului, acesta din urmă fiind obligat să le pună la dispoziția organismelor de gestiune colectivă în cauză, copii conforme ale următoarelor documente:

a) certificatul de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerțului (pentru persoanele juridice), respectiv documentul de autorizare a persoanei fizice autorizate (PFA, AF etc.);

b) autorizația de funcționare;

c) certificatul de clasificare emis de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (în cazul structurilor de primire cu destinație de cazare turistică);

III. O altă critică adusă hotărârii apelate se referă la înlocuirea noțiunii de comunicare publică "în scop ambiental" din conținutul:

- punctului 3.2 (devenit punctul 7 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală);

- punctului 3.9 (devenit punctul 14 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală);

- punctului 3.12 (devenit punctul 17 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală);

- punctului 4.1 (devenit punctul 19 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală)

cu o parte din definiția propusă, respectiv "în scopul de a crea ambianța".

Așa cum a arătat și mai sus, precum și având în vedere prevederile exprese conținute în tabelele anexă la metodologie unde sunt menționate criteriile, modalitatea de plată și cuantumul remunerației pe care utilizatorul trebuie să o plătească organismelor de gestiune colectivă în funcție de tipul de utilizare, respectiv în scop ambiental sau lucrativ, înlocuirea noțiunilor uzitate până acum, care de altfel se regăsesc și în metodologia în vigoare, ar duce la crearea unei stări de confuzie din partea utilizatorului cu privire la ce tip de utilizare se încadrează, respectiv utilizarea fonogramelor este realizată doar pentru a crea ambianța (ambiental) sau aceasta este indispensabilă pentru desfășurarea activității (lucrativ), confuzie ce ar putea duce la crearea unei interpretări eronate și, pe cale de consecință, a unui refuz de plată a remunerațiilor corespunzătoare tipului utilizării de către utilizator și, astfel, la încălcarea unui drept patrimonial al titularului de drepturi conexe dreptului de autor.

Față de aceste motive solicită modificarea conținutului punctelor: 3.2 (devenit punctul 7 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), 3.9 (devenit punctul 14 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), 3.12 (devenit punctul 17 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), 4.1 (devenit punctul 19 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), astfel cum au fost ele propuse de A.D.P.F.R. în propunerea de metodologie înaintată completului arbitral.

IV. O altă critică adusă hotărârii apelate se referă la înlocuirea noțiunii de comunicare publică "în scop lucrativ" din conținutul punctelor:

- 3.3 (devenit punctul 8 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală);

- 3.9 (devenit punctul 14 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală);

- 3.12 (devenit punctul 17 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală);

- 4.1 (devenit punctul 19 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală)

cu o parte din definiția propusă, respectiv "comunicare indispensabilă pentru desfășurarea activității".

Critica are la baza prevederile exprese conținute în tabelele anexă la metodologie unde sunt menționate criteriile, modalitatea de plată și cuantumul remunerației pe care utilizatorul trebuie să o plătească organismelor de gestiune colectivă în funcție de tipul de utilizare, respectiv în scop ambiental sau lucrativ.

Folosirea în conținutul metodologiei a sintagmei "comunicare indispensabilă pentru desfășurarea activității", precum și a noțiunii de "comunicare în scop lucrativ" (punctul 6, punctul 10) și, ulterior, în cadrul tabelelor, a noțiunii de "comunicare publică în regim lucrativ", fără a exista nicio referire cu privire la faptul că comunicarea publică indispensabilă pentru desfășurarea activității reprezintă de fapt comunicare publică în regim lucrativ, având în vedere, de altfel, că aceste sintagme, noțiuni, nu se regăsesc prevăzute în mod expres de legiuitor, precum și înlocuirea noțiunilor uzitate până acum "comunicare publică în scop lucrativ", care, de altfel, se regăsesc și în metodologia în vigoare, ar duce la crearea unei stări de confuzie din partea utilizatorului cu privire la ce tip de utilizare se încadrează, respectiv utilizarea fonogramelor este realizată doar pentru a crea ambianță (ambiental) sau aceasta este indispensabilă pentru desfășurarea activității (lucrativ), confuzie ce ar putea duce astfel la crearea unei interpretări eronate și, pe cale de consecință, a unui refuz de plată a remunerațiilor corespunzătoare tipului utilizării de către utilizator și, astfel, la încălcarea unui drept patrimonial al titularului de drepturi conexe dreptului de autor.

Față de aceste motive solicită modificarea conținutului punctelor: 3.3 (devenit punctul 8 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), 3.9 (devenit punctul 14 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), 3.12 (devenit punctul 17 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), 4.1 (devenit punctul 19 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), astfel cum au fost ele propuse de A.D.P.F.R. în proiectul de metodologie înaintat completului arbitral.

V. O altă critică adusă hotărârii arbitrale apelate este referitoare la modificarea conținutului metodologiei, în sensul (cumulării mai multor puncte în cadrul unuia singur, lăsând astfel fără conținut anumite prevederi din metodologie. De exemplu: punctele 2.4, 2.5, 2.6, 2.7, 2.8 au devenit punctul 6 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală, modificată astfel de către completul arbitral din oficiu, deși nicio parte nu a solicitat modificarea acestuia, iar dispozițiile cuprinse cu privire la trimiterea ce se făcea la anumite puncte fiind păstrate și rămânând astfel fără obiect, având în vedere că aceste puncte nu mai există de sine stătătoare în conținutul metodologiei, conform noii renumerotări realizate de completul arbitral.

Astfel conținutul punctului 6 din metodologie după modificare este următorul:

Autorizația-licență neexclusivă se eliberează în baza declarației pe propria răspundere a utilizatorului (reprezentant legal sau împuternicit) sau a contractului încheiat între utilizator și organismul de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiștilor interpreți sau executanți, respectiv între utilizator și organismul de gestiune colectivă a drepturilor producătorilor de fonograme în vederea obținerii autorizației-licență neexclusive. Autorizația-licență neexclusivă pentru utilizarea fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, în cadrul activităților enumerate la tabelul de la pct. II, se eliberează pentru fiecare eveniment/manifestație/spectacol/turneu/campanie sau altă activitate asimilată acestora. Autorizația-licență neexclusivă este valabilă numai dacă aceasta este însoțită de documentele de plată a remunerației echitabile stabilite prin tabelele ce fac parte integrantă din prezenta metodologie. Autorizația-licență neexclusivă este personală și nu poate fi transmisă unui terț. Încetarea valabilității autorizației-licență neexclusive, ca urmare a încetării activității, a suspendării temporare a activității desfășurate de utilizator sau a încetării comunicării publice a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual operează în condițiile în care cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de încetarea sau suspendarea temporară a activității, utilizatorul comunică organismului de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiștilor interpreți sau executanți, respectiv ale producătorilor de fonograme care au eliberat autorizația-licență neexclusivă, o declarație pe propria răspundere, semnată și ștampilată de reprezentantul legal al utilizatorului, care atestă data încetării sau a suspendării temporare a activității desfășurate. În cazul în care utilizatorul nu înaintează declarația pe propria răspundere privind încetarea, suspendarea temporară a activității sau încetarea comunicării publice a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual în termenul anterior indicat, acesta datorează în continuare remunerațiile stabilite prin prezenta metodologie, conform autorizației-licență neexclusive, fără a putea invoca o eventuală încetare a comunicării publice. În cazul în care se constată că declarația pe propria răspundere sau contractul indicate la art. 2.4 nu sunt conforme realității, remunerațiile aferente perioadei anterioare declarației pe propria răspundere sau contractului sunt datorate de utilizator.

Care sunt prevederile indicate la 2.4? dacă în conținutul metodologiei nu există menționat niciun articol, punct sau subpunct 2.4!

Prevederile art. 2.4 au fost inserate în conținutul punctului 6, reprezentând de fapt primele 3 alineate, respectiv:

"2.4 Autorizația-licență neexclusivă se eliberează pentru o perioadă de 3 luni/6 luni/12 luni calendaristice sau pentru o perioadă sezonieră specificată de utilizator, putând fi prelungită pe perioade succesive prin acordul părților.

De asemenea, referiri la prevederile art. 2.4 se regăsesc și în conținutul punctului 12 din metodologia modificată prin hotărârea arbitrală, însă aceste mențiuni nu mai au corespondent prin renumerotarea depozițiilor din metodologie.

Față de aceste motive, solicită renumerotarea în consecință a tuturor punctelor metodologiei conform propunerii înaintate de A.D.P.F.R. completului arbitral.

În concluzie, față de motivele invocate, solicită ca prin hotărârea ce se va pronunța să se admită apelul și, pe cale de consecință, să se modifice

Hotărârea arbitrală nr. 7 din 6 iulie 2012

pronunțată de Corpul de arbitri de pe lângă Oficiul Român pentru Drepturi de Autor în Dosarul nr. 8/2012 în sensul completării și modificării metodologiei a cărei formă a fost stabilită prin hotărârea arbitrală apelată potrivit propunerii de metodologie înaintate de A.D.P.F.R., cu cheltuieli de judecată.

În drept, dispozițiil art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996 , republicată, coroborat cu dispozițiile art. 282 și următoarele din Codul de procedură civilă.

În apelul său, CREDIDAM - Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți solicită:

- desființarea Procesului-verbal de constituire complet arbitraj din data de 1 iunie 2012, ora 13,00, Procesul-verbal constituire complet arbitraj din data de 6 iunie 2012, ora 14,00, și încheierile de ședință din data de 11 iunie 2012, ora 15,00, din 25 iunie 2012, ora 15,00, din 27 iunie 2012, ora 14,00, din 2 iulie 2012, ora 12,00, și din 23 august 2012, încheiere pronunțată în camera de consiliu, fără convocarea părților, după ce CREDIDAM declarase apel și, în consecință, să constatați nulitatea absolută a

Hotărârii arbitrale nr. 7 din data de 6 iulie 2012 , pronunțată ulterior;

- desființarea

Hotărârii arbitrale nr. 7 din data de 6 iulie 2012

și încheierea de ședință din data de 2 iulie 2012 ce face parte integrantă din hotărâre și să trimiteți cauza spre negociere cu respectarea dispozițiilor legale în materie (după negociere, dacă părțile nu se înțeleg, se va formula cerere de arbitraj cu respectarea dispozițiilor legale);

- în subsidiar, să se modifice în tot

Hotărârea arbitrală nr. 7 din data de 6 iulie 2012

și, pe fond, să se admită metodologia propusă de CREDIDAM, ca organism de gestiune colectivă reprezentativ, potrivit

art. 133 alin. (2) și (3) din Legea nr. 8/1996 , ținând cont și de prevederile

art. 131^1 alin. (8) din Legea nr. 8/1996 , în raport cu care metodologiile publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, sunt opozabile tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat.

Arată următoarele:

I. Precizări prealabile relevante pentru soluționarea cauzei

La data de 31 mai 2012 s-a înregistrat la ORDA cu nr. RGII/5140 din 31 mai 2012 cererea de arbitraj formulată de Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (ADPFR) împreună cu Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți (ARAIEX), în temeiul

art. 131^2 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, prin care s-a solicitat stabilirea formei finale a Metodologiei privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale producătorilor de fonograme, ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual, prin gestiune colectivă obligatorie. Pentru a înțelege corect contextul în care a fost depusă cererea de arbitraj formulată de ADPFR și ARAIEX, trebuie să aducem la cunoștință instanței de judecată întreaga situația de fapt care a condus la aceste împrejurări inedite în care ne aflăm. Astfel: la data de 4 august 2011, în urma efectuării controlului de fond aferent anului 2010 desfășurat la sediul CREDIDAM, ORDA a comunicat CREDIDAM

Decizia nr. 229 din 3 august 2011

prin care a obligat CREDIDAM să inițieze negocieri pentru anumite domenii de colectare (inclusiv pentru comunicare publică - sursa ambiental), astfel: "Art. 1. - Se acordă organismului de gestiune colectivă CREDIDAM un termen pentru intrarea în legalitate de 30 (treizeci) de zile de la comunicarea prezentei, în scopul: inițierii de negocieri ale metodologiilor pentru care s-a împlinit termenul de 3 ani prevăzut la

art. 131^3 din Legea nr. 8/1996 , respectiv pentru domeniile comunicare publică și radiodifuzare TV." Împotriva acestei decizii, CREDIDAM a formulat plângere prealabilă prin care a solicitat revocarea acestui act administrativ. Soluționând plângerea, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a menținut

Decizia nr. 229 din 3 august 2011

și a comunicat CREDIDAM un răspuns contradictoriu și care poate da naștere la interpretări, nefiind pe deplin lămuritor (a se vedea în acest sens Adresa nr. 11.128 din 12 septembrie 2011 cu număr de intrare în CREDIDAM 14.336 din 12 septembrie 2011). Astfel, referitor la dispozițiile

art. 131^3 alin. (1) din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, cu modificările și completările ulterioare, punctul de vedere ORDA este că "Prevederea articolului de mai sus trebuie interpretată sub forma interzicerii dreptului de a se solicita inițierea unor noi negocieri nu mai devreme de împlinirea termenului legal de 3 ani. După împlinirea acestui termen organismele de gestiune colectivă vor trebui să solicite inițierea de noi metodologii în scopul protejării intereselor membrilor ale căror drepturi le reprezintă". Nemulțumit de răspunsul primit din partea ORDA, CREDIDAM a contestat

Decizia nr. 229/2011

în instanță arătând că aceasta este netemeinică și nelegală față de dispozițiile art. 130 alin. lit. b^1) și

art. 131^3 alin. (3^2) din Legea nr. 8/1996

(în acest sens, pe rolul Curții de Apel București există Dosarul nr. 850/2/2012). În motivarea cererii, CREDIDAM a arătat că dispozițiile

art. 130 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 8/1996

au fost și sunt respectate, în sensul că există pentru aceste domenii, comunicare publică și radiodifuzare TV, metodologii de aplicare a legii prin care este materializat dreptul pecuniar cuvenit artiștilor interpreți sau executanți, dovedit prin sumele colectate și consemnate în procesul-verbal de control, pagina 7 (controlul aferent anului 2010).

Legea nr. 8/1996

lasă la latitudinea organismului de gestiune colectivă și, mai ales, la latitudinea intereselor membrilor pe care îi reprezintă momentul și oportunitatea acestor negocieri. În acest sens, dispozițiile

art. 131^3 alin. (3) din Legea nr. 8/1996

sunt permisive, având în vedere modul de adresare a comandamentului în cadrul dispoziției: "pot formula". Prin urmare, dacă interpretăm textul juridic cuprins în această normă se poate lesne constata că voința legiuitorului a fost să imprime textului un caracter facultativ/permisiv lăsând la alegerea subiectului (în cazul de față, organismele de gestiune colectivă, structurile asociative ale utilizatorilor, utilizatorii majori, societățile publice de radiodifuziune sau de televiziune) posibilitatea formulării unor noi cereri de inițiere a procedurilor de negociere a tarifelor și metodologiilor (practic, negocierile au loc dacă vreuna din părți își manifestă voința în acest sens). Acesta este și punctul de vedere al Curții de Apel București exprimat într-o speță asemănătoare, respectiv în Sentința civilă nr. 5.562 din 3 octombrie 2011 pronunțată în Dosarul nr. 7.689/2/2011 (pagina 10): "Interpretarea art. 131^3 pare să fie în sensul că organismele de gestiune colectivă sau, după caz, structurile asociative ale utilizatorilor, utilizatorii majori, societățile publice de radiodifuziune sau televiziune nu pot formula o nouă cerere de inițiere a procedurilor mai înainte de cei 3 ani, fără a avea însă obligația de a reitera respectiva cerere la expirarea intervalului de timp menționat [...] Dar din analiza textelor de lege invocate de pârât în emiterea deciziilor contestate și a

Legii nr. 8/1996

nu reiese că organismul de gestiune colectivă ar avea obligația de a formula o nouă cerere de inițiere a procedurilor de negociere a tarifelor și metodologiilor la anumite intervale de timp ori periodic (acesta având doar obligația de a nu formula respectiva cerere mai devreme de 3 ani de la publicarea metodologiilor anterioare în Monitorul Oficial, astfel cum s-a arătat mai sus) pentru a se justifica emiterea

Deciziei nr. 230/2011

față de pasivitatea nepermisă a organismului".

În paralel, pentru a nu risca blocarea activității, printr-o eventuală decizie de suspendare a activității (aceasta putând fi emisă de îndată de ORDA pentru nerespectarea deciziei de intrare în legalitate), CREDIDAM a formulat cerere de inițiere a metodologiei privind comunicarea publică. Singurul motiv pentru care CREDIDAM a depus o cerere de inițiere a procedurilor de negociere a acestei metodologii a fost

Decizia de intrare în legalitate nr. 229/2011

acordată de ORDA, decizie care a fost contestată de CREDIDAM. Astfel, ca urmare a

Deciziei nr. 229/2011 , la data de 2 septembrie 2011, CREDIDAM a depus Cererea nr. 17.231 din 31 august 2011 (înregistrată la ORDA sub nr. RG 11/11.231 din 5 septembrie 2011) de inițiere a negocierii metodologiei privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, precum și a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți radiodifuzarea prestațiilor artistice din domeniul audiovizual de către organismele de televiziune, însoțită de propunere de metodologie.

Deși această cerere a fost depusă încă din septembrie 2011, ORDA nu a emis decizia de constituire a comisiei de negociere conform art. 131 alin. (2), ignorând cererea formulată de CREDIDAM în mod nejustificat. Mai exact, ORDA a decis să nu dea curs cererii CREDIDAM pentru un motiv total neîntemeiat și nejustificat, și anume, introducerea în proiectul de metodologie propus de CREDIDAM a denumirii organismului de gestiune colectivă. Astfel, prin Adresa nr. 11.231 din 9 septembrie 2011 (înregistrată la CREDIDAM sub nr. 14.284 din 9 septembrie 2011), ORDA a solicitat CREDIDAM să modifice conținutul proiectului de metodologie în sensul eliminării numelui organismului de gestiune colector. Ca urmare a acestei adrese, CREDIDAM a solicitat ORDA să indice în mod expres în ce sens trebuie modificată cererea de inițiere a procedurii de negociere (a se vedea, în acest sens, Adresa nr. 17.778 din 13 septembrie 2011). Prin Adresa nr. 11.656 din 23 septembrie 2011 (înregistrată la CREDIDAM cu nr. 14.955 din 23 septembrie 2011), ORDA a precizat că în propunerea de metodologie formulată de CREDIDAM trebuie înlocuită denumirea organismului de gestiune colectivă CREDIDAM cu formularea generică "organismul de gestiune colectivă al artiștilor interpreți și executanți". Ca răspuns la aceste solicitări ORDA, CREDIDAM a arătat prin Adresa nr. 19.673 din 19 octombrie 2011 (înregistrată la ORDA cu nr. 12.957 din 20 octombrie 2011) că organismele de gestiune colectivă trebuie să acționeze cu respectarea legii și cu respectarea intereselor legitime ale membrilor săi. De asemenea, CREDIDAM a arătat că utilizarea unei formule generice de tipul "organismul de gestiune colectivă al artiștilor interpreți sau executanți" fără menționarea prin identificare a organismelor de gestiune colectivă ar fi de natură să conducă la încălcarea

Deciziei ORDA nr. 229 din 3 august 2011

care se referă exclusiv la organismul de gestiune colectivă CREDIDAM. În plus, propunerea de metodologie formulată de CREDIDAM trebuie individualizată, întrucât acest organism de gestiune colectivă acționează în interesul propriilor membri.

Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, dă posibilitatea tuturor organismelor de gestiune colectivă care justifică un interes să formuleze propriile cereri de inițiere a procedurilor de negociere și propriile propuneri de metodologii în varianta dorită.

Ulterior acestei corespondențe, ORDA, ignorând cererea de inițiere formulată de CREDIDAM, comunică prin Adresa nr. 13.894 din 11 noiembrie 2011 că un alt OGC nou-înființat, Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți (ARAIEX), a depus cerere de inițiere a procedurilor de negociere.

Prin Adresa nr. 21.579 din 22 noiembrie 2011, CREDIDAM a arătat că, deși a depus încă din septembrie 2011 cererea de inițiere a negocierilor metodologiei privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, precum și a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual și a tabelelor cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți, ORDA nu a emis decizia de constituire a comisiei de negociere în termenul impus de lege - maximum 5 zile de la primirea cererii de inițiere a procedurilor de negociere. De asemenea, CREDIDAM a arătat că emiterea deciziei de constituire a comisiei de negociere numai în raport cu propunerea de metodologie pentru comunicare publică depusă de ARAIEX la ORDA (pe 2 septembrie 2011 a depus CREDIDAM și în noiembrie 2011 a depus ARAIEX) are drept rezultat prejudicierea gravă a tuturor artiștilor care au mandatat CREDIDAM, deoarece cererea ce conținea pretențiile acestora în vederea negocierii cu utilizatorii nu a intrat în circuitul juridic.

La data de 12 decembrie 2011, prin Adresa nr. 15.048 (înregistrată la CREDIDAM), ORDA informează CREDIDAM că a solicitat organismelor de gestiune colectivă ADPFR și UPFR un proiect de metodologie privind comunicarea publică a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, precum și a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual și tabelele cuprinzând drepturile producătorilor de fonograme, astfel încât să fie constituită o singură comisie în vederea negocierii remunerației datorate artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora.

La data de 29 februarie 2012, prin Adresa nr. 1.883 din 29 februarie 2012, ORDA informează CREDIDAM că organismele de gestiune colectivă ARAIEX, UPFR și ADFR au depus cerere de inițiere a procedurilor de negociere privind comunicarea publică, respectiv Cererea înregistrată la ORDA nr. 1.814 din 28 februarie 2012.

La data de 5 martie 2012, trecând cu vederea cererea de inițiere formulată de CREDIDAM, ORDA emite

Decizia nr. 18/2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 12 martie 2012, ținând cont, așa cum susține ORDA, numai de cererea de inițiere formulată de UPFR, ADPFR și ARAIEX (a se vedea preambulul

Deciziei nr. 18/2012 ).

CREDIDAM a contestat această decizie în instanță, iar la data de 10 mai 2012, prin Sentința civilă nr. 3.095 din 10 mai 2012, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București a admis cererea formulată de CREDIDAM și a dispus suspendarea

Deciziei ORDA nr. 18/2012 , prin care a fost constituită Comisia de negociere formată din: Organisme de gestiune colectivă: CREDIDAM, ARAIEX, UPFR, ADPFR - utilizatori: Federația Patronatelor din Turismul Românesc - FPTR, Federația Industriei Hoteliere din România - FIHR, Asociația Marilor Rețele Comerciale din România - AMRCR, Asociația Organizatorilor de Pariuri din România - ROMANIAN BOOKMAKERS, Asociația Organizatorilor de Sloturi - ROMSLOT, Societatea Comercială ALTEX ROMÂNIA - S.R.L., Societatea Comercială PROFI ROM FOOD - S.R.L. și Regia Autonomă de Transport București - RATB.

Imediat după suspendarea

Deciziei ORDA nr. 18/2012 , la data de 15 mai 2012, UPFR depune o altă cerere la ORDA înregistrată sub nr. RGII/4.573 din 15 mai 2012 prin care solicită din nou inițierea procedurilor de negociere pe comunicare publică.

După depunerea acestei cereri, CREDIDAM a formulat cerere de inițiere a procedurii de arbitraj în temeiul

art. 131^2 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 8/1996 , arătând că la ORDA au fost depuse două cereri însoțite de proiecte de metodologie privind comunicarea publică.

La data de 22 mai 2012, prin Adresa nr. 4.735 din 22 mai 2012, ORDA respinge în mod neîntemeiat cererea de arbitraj formulată de CREDIDAM în temeiul 131^2 alin. (3) lit. a) prin care se solicită stabilirea punctului de vedere comun asupra metodologiei ce trebuie prezentată utilizatorilor motivând că "procedura de negociere a proiectului de metodologie depus nu respectă prevederile legale cuprinse în

Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe".

La data de 25 mai 2012, prin Adresa nr. 4.937 din 25 mai 2012, ORDA solicită organismelor de gestiune colectivă să se pună de acord asupra unui proiect comun de metodologie pe care să-l transmită la sediul ORDA până la data de 30 mai 2012.

În acest sens, la data de 28 mai 2012, organismele de gestiune colectivă se întâlnesc la sediul UPFR în vederea stabilirii unei forme comune de metodologie. În Procesul-verbal nr. 7.834 din 28 mai 2012, părțile participante și-au expus punctul de vedere, stabilind în acest sens o nouă întâlnire pentru data de 31 mai 2012. De asemenea, în procesul-verbal s-a consemnat că 3 dintre cele 4 organisme de gestiune colectivă participante (CREDIDAM, ARAIEX și ADPFR) sunt de acord cu stabilirea unui termen de negociere de 30 zile, termen rezonabil prevăzut de

Legea nr. 8/1996 .

La întâlnirea din data de 31 mai 2012, părțile participante au dezbătut propunerile de metodologii și au stabilit în vederea continuării procedurilor de negociere o nouă întâlnire pentru data de 7 iunie 2012, ora 15,00 (a se vedea în acest sens Procesul-verbal nr. 8.110 din 31 mai 2012, pagina 3, penultimul paragraf).

În ciuda acestor aspecte, în aceeași zi, organismele de gestiune colectivă ADPFR și ARAIEX depun Cererea nr. 5.140 din 31 mai 2012 de inițiere a procedurilor de arbitraj pentru stabilirea formei finale a metodologiei pentru comunicare publică, cerere cu a cărei soluționare a fost învestit prezentul complet arbitral.

În acest context, cererea de arbitraj formulată de ADPFR și ARAIEX era, pe de o parte, inadmisibilă, iar, pe de altă parte, prematur formulată.

II. Privitor la nulitatea absolută a hotărârii arbitrale

1. Nulitatea absolută a procesului-verbal prin care a fost constituit completul de arbitraj

La data de 1 iunie 2012 au fost convocați de către ORDA pentru tragerea la sorți a arbitrilor în vederea stabilirii formei finale a Metodologiei privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale producătorilor de fonograme, ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual, prin gestiune colectivă obligatorie. În urma tragerii la sorți au fost desemnați următorii arbitri: a) arbitri titulari: Uliescu Marilena, Nemeș Vasile, Ionescu Mircea Felix Melinești, Țiclea Alexandu, Știolică Florin; b) arbitri de rezervă: Olteanu Edmond Gabriel, Popovici Ernest Virgil, Tănăsescu Mihai Alexandru, în acest sens a se vedea Procesul-verbal nr. 242 din 1 iunie 2012, întocmit în urma tragerii la sorți din data de 1 iunie 2012.

Ulterior, la data de 6 iunie 2012, în urma convocării în vederea constituirii completului de arbitraj, a fost încheiat Procesul-verbal nr. 247 din 6 iunie 2012 prin care s-a stabilit că au fost prezenți următorii arbitri: Uliescu Marilena, Nemeș Vasile, Ionescu Mircea Felix Melinești, Edmond Gabriel Olteanu și Știolică Florin, fără a se menționa motivul înlocuirii domnului Țiclea Alexandru cu domnul Olteanu Edmond Gabriel și fără a se preciza dacă a existat în acest sens o cerere temeinic motivată formulată de domnul Țiclea Alexandru astfel cum prevede art. 7 alin. 1 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea Corpului de arbitri de pe lângă ORDA, aprobat prin Decizia ORDA nr. 270 din 6 septembrie 2010. De altfel, nici în cuprinsul

Hotărârii arbitrale nr. 7/2012

nu se arată care a fost motivul temeinic sau conflictul de interese ivit care a condus la înlocuirea arbitrul titular, domnul Țiclea Alexandru, cu arbitrul de rezervă, domnul Olteanu Edmond Gabriel. Singura mențiune consemnată în

Hotărârea arbitrală nr. 7/2012

este aceea că "dl Țiclea Alexandru a anunțat că se află în imposibilitate de a intră în completul arbitral", fără a se preciza dacă a fost formulată o cerere expresă de înlocuire în acest sens.

2. Încheierea pronunțată de Completul arbitral la data de 2 iulie 2012, ora 12,00, care face parte integrantă din

Hotărârea arbitrală nr. 7/2012

este netemeinică și nelegală, fiind încălcat principiul dreptului la apărare și la un proces echitabil (art. 21 din Constituția României, art. 6 din Convenția Europeană a drepturilor Omului). Astfel, la termenul din data de 2 iulie 2012, CREDIDAM a solicitat acordarea unui termen pentru a lua cunoștință de conținutul înscrisurilor depuse de UN ART și pentru a formula apărări cu privire la aceste înscrisuri, având în vedere că nu a primit prin e-mail documentele pentru care solicită termen. Completul arbitral a respins însă cererea de amânare formulată de CREDIDAM, deși față de importanța înscrisurilor depuse la dosar de UNART (respectiv documente prin care UNART precizează propunerile de metodologie cuprinzând valoarea remunerațiilor) și pentru a se asigura respectarea principiului dreptului la un proces echitabil se impunea acordarea unui termen scurt. Mai mult decât atât, precizăm că era nevoie de un termen pentru a se face observații cu privire la tarifele propuse de UNART de către Departamentul colectare al CREDIDAM, reprezentații acestui departament fiind singurii specialiști în măsură să exprime un punct de vedere în acest sens.

3. Încheierea pronunțată în cameră de consiliu de Completul arbitral la data de 23 august 2012 este nelegală, încălcând dispozițiile legale privitoare la procedura de convocare și comunicare, precum și principiile contradictorialității și disponibilității procesului civil (art. 127, art. 145-147, art. 358 și urm. din Codul de procedură civilă), precum și dreptul la apărare și la un proces echitabil (art. 21 din Constituția României, art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului).

Astfel, cererea de îndreptare a erorii materiale din dispozitivul

Hotărârii arbitrale nr. 7/2012 , formulată de ARAIEX și înregistrată cu nr. 356 din 30 iulie 2012, a fost soluționată fără citarea (convocarea) părților, deși această cerere ar fi trebuit să fie pusă în discuția părților având în vedere că prin intermediul ei se completează tarifele prevăzute de tabelele anexate metodologiei.

De asemenea, că cererea de îndreptare a erorii materiale pronunțate în camera de consiliu la data de 23 august 2012 a fost soluționată la o dată la care secretarul general al Corpului de arbitri de pe lână ORDA (domnișoara Dana Boboacă) era în concediu de odihnă, astfel că nu cunoaștem cine i-a ținut locul și dacă avea calitatea să îi țină locul, dat fiind că ORDA are calitatea doar de a asigura secretariatul corpului de arbitri. La începutul activității actualului corp de arbitri ORDA a informat CREDIDAM că cea care asigură secretariatul din cadrul ORDA este funcționarul public Dana Boboacă. Nu am fost informați de către ORDA că pe perioada concediului de odihnă a fost desemnată o altă persoană care să aibă calitatea de secretar al corpului de arbitri. Încheierea de ședință prin care a fost modificată

Hotărârea arbitrală nr. 7/2012

nu a fost comunicată CREDIDAM astfel cum prevede

art. 131^2 alin. (8) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, fiind publicată direct în Monitorul Oficial al României, Partea I. De asemenea, a fost încălcat și art. 358^1 din Codul de procedură civilă.

4. Toate încheierile de ședință contestate sunt nelegale întrucât nu se circumscriu prevederilor art. 358^13 din Codul de procedură civilă, în sensul că nu cuprind toate elementele prevăzute la alin. 3, respectiv: a) o scurtă descriere a desfășurării ședinței; b) cererile și susținerile părților; c) motivele pe care se sprijină măsurile dispuse; d) dispozitivul.

IV. Privitor la desființarea

Hotărârii arbitrale nr. 7 din data de 6 iulie 2012

astfel cum a fost completată prin Încheierea din data de 23 august 2012, precum și a încheierii de ședință din data de 2 iulie 2012 care face parte integrantă din hotărâre și trimiterea spre negociere/arbitraj:

IV. 1. Cu privire la excepția inadmisibilității cererii de arbitraj, consideră că aceasta a fost respinsă în mod greșit de completul arbitral și nu au fost avute în vedere toate motivele de inadmisibilitate invocate de CREDIDAM:

1. ORDA, deși a fost învestită cu o nouă cerere de inițiere a procedurilor de negociere a metodologiei pentru comunicare publică (Cererea nr. RGII/4.573 din 15 mai 2012 formulată de UPFR), nu a emis o decizie de constituire a comisie de negociere pe comunicare publică în termenul prevăzut de

art. 131 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare. Potrivit

art. 131 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , "Metodologiile se negociază în cadrul unei comisii constituite prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, emisă în termen de maximum 5 zile de la primirea cererii de inițiere a procedurilor de negociere...". În ceea ce privește

Decizia ORDA nr. 18/2012

de constituire a primei comisii de negociere, la care fac referire atât ADPFR, cât și ARAIEX, precizăm că aceasta nu poate fi luată în calcul fiind suspendată de instanța de judecată prin Sentința civilă nr. 3.095 din 10 mai 2012.

2. Întrucât nu există o decizie de constituire a comisiei de negociere valabilă, nu se poate stabili clar care sunt cele două părți aflate în negociere care nu au putut conveni o formă unică a metodologiei în termenul prevăzut de alin. 1 și care sunt îndreptățite a declanșa procedura de arbitraj prevăzută de

art. 131^2 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, nu există niciun temei concret, niciun act administrativ din care să rezulte care sunt părțile implicate în negociere și care sunt organismele de gestiune colectivă îndreptățite să negocieze un punct de vedere comun al metodologiei. Mai mult decât atât, participarea la negocieri este clar reglementată de

art. 131 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996

care stabilește că la negocierea metodologiilor participă "câte un reprezentant al principalelor organisme de gestiune colectivă, ce funcționează pentru câte o categorie de drepturi...". Așadar, față de aceste prevederi legale exprese, singurele organisme de gestiune colectivă îndreptățite să participe la negocieri și la arbitraje sunt CREDIDAM pentru artiștii interpreți (CREDIDAM fiind organismul de gestiune colectivă cu cel mai mare număr de membri de pe teritoriul României) și UPFR pentru producătorii de fonograme.

3. În plus, cererea de arbitraj era inadmisibilă întrucât a fost întemeiată pe prevederile

art. 131^2 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au în vedere situația în care părțile (organismele de gestiune colectivă, pe de o parte, și utilizatorii, pe de altă parte) nu pot stabili o formă unică a metodologiei. Deocamdată nu suntem în această situație: nu există decizie de constituire a comisiei de negociere; nu se cunosc părțile, respectiv utilizatorii îndreptățiți să participe la negocieri, precum și organismele de gestiune colectivă care pot participa la negocieri; practic, procedura de negociere prevăzută de art. 131^2 alin. (1) nu a avut loc.

Cel mult, cererea de arbitraj putea fi întemeiată pe dispozițiile "art. 131^2 alin. (3) lit. a), însă nici aceste dispoziții nu pot fi luate în calcul, deoarece nu există o decizie de constituire a unei comisii de negociere valabilă la acest moment. De altfel, modificarea temeiului s-a făcut după ce CREDIDAM a formulat întâmpinare.

Un alt aspect care trebuie avut în vedere de completul arbitral este că organismul de gestiune colectivă CREDIDAM a formulat și el o cerere de inițiere a procedurii de arbitraj în temeiul art. 131^2 alin. (3) lit. a) în vederea stabilirii punctului de vedere comun, însă ORDA a respins această cerere motivând că cererea de inițiere a procedurii de arbitraj solicitată de CREDIDAM a fost făcută în mod direct, fără procedura de negociere a proiectului de metodologie depusă, nu respectă prevederile legale cuprinse în

Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe". Potrivit

art. 131 din Legea nr. 8/1996 , procedurile de negociere nu pot fi declanșate decât după emiterea unei decizii de constituire a comisiei de negociere, în aceste condiții, dacă ORDA a respins cererea de arbitraj formulată de CREDIDAM, pentru aceleași motive ar fi trebuit să respingă și cererea formulată de ADPFR și ARAIEX. Oricum, poziția ORDA a fost una injustă, deoarece deși fără a exista o decizie de constituire a comisiei de negociere, organismele de gestiune indicate de ORDA s-au întâlnit în vederea stabilirii unui punct de vedere comun al metodologiei, ORDA a solicitat în mod imperativ și fără a exista un temei legal în acest sens ca proiectul de metodologie să fie depus până la data de 30 mai 2012 (a se vedea în acest sens Adresa ORDA nr. 4.937 din 25 mai 2012), deci fără a da posibilitatea participanților la negocieri să stabilească calendarul de negocieri în termenul rezonabil de 30 de zile. Prin prisma acestor aspecte, precum și prin prisma faptului că participanții la negocieri stabiliseră o întâlnire la data de 7 iunie 2012, cererea de arbitraj formulată a fost prematur formulată.

5. În plus, completul arbitral nu a avut în vedere nici

art. 131^2 alin. (9) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, "în termen de 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii arbitrale, părțile pot face apel împotriva acesteia la instanța Curții de Apel București, care se va pronunța asupra cauzei în complet civil. Hotărârea arbitrală este executorie de drept până la pronunțarea soluției cu privire la menținerea sau modificarea metodologiilor. Soluția Curții de Apel București este definitivă și irevocabilă, se comunică Oficiului Român pentru Drepturile de Autor și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, prin decizie a directorului general, emisă în termen de 5 zile de la data comunicării". Acesta a fost și răspunsul ORDA la cererea de arbitraj formulată de CREDIDAM la data de 18 mai 2012 înregistrată la ORDA cu nr. 4.736 din 18 mai 2012: "cererea de inițiere a procedurii de arbitraj solicitată de CREDIDAM prin Adresa înregistrată cu nr. ORDA RG II/4.736 din 18 mai 2012, făcută în mod direct, fără procedura de negociere a proiectului de metodologie depus, nu respectă prevederile legale cuprinse în

Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe". Prin urmare, vom avea o hotărâre definitivă și irevocabilă ce va trebui suspusă negocierii cu utilizatorii, ceea ce este inadmisibil.

IV. 2. Cu privire la excepția prematurității cererii de arbitraj, consideră că aceasta a fost respinsă în mod greșit de completul arbitral. Descrierea situației de fapt:

1. După ce instanța de judecată a dispus la data de 10 mai 2012 suspendarea

Deciziei nr. 18 din 5 martie 2012

emisă de ORDA, UPFR, la numai două zile lucrătoare a depus la ORDA o cerere de negociere însoțită de metodologie, identice cu cele ce au făcut obiectul

Deciziei ORDA nr. 18 din 5 martie 2012 , nerespectând Sentința civilă nr. 3.095.

2. La data de 16 mai 2012, prin Adresa nr. 4.641 din 16 mai 2012, ORDA solicita CREDIDAM, ADPFR, ARAIEX și UNART ca în mai puțin de 48 de ore să facem propuneri de îmbunătățire a metodologiei.

3. La data de 18 mai 2012 CREDIDAM transmite către ORDA Adresa nr. 12.503/17 mai 2012, prin care în raport cu dispozițiile

art. 131^2 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 8/1996 , învederează ORDA că punctul de vedere comun al entităților care alcătuiesc o parte ce urmează să participe la negociere trebuie stabilit de comun acord, prin negocieri directe, și nu prin implicarea ORDA de a ne pune la dispoziție un proiect de metodologie stabilit de unul din organismele de gestiune colectivă, în speță UPFR, la care CREDIDAM este obligat să achieseze într-un termen mai scurt de 48 de ore. În acest moment, constatăm că poziția ORDA nu mai este echidistantă, ci ORDA face demersuri în favoarea organismului de gestiune colectivă UPFR și în defavoarea titularilor de drepturi reprezentați de CREDIDAM.

4. Tot la data de 18 mai 2012 CREDIDAM depune Cererea de arbitraj nr. 12.502 din 17 mai 2012 prin care solicită ORDA declanșarea procedurii de arbitraj în raport de dispozițiile

art. 131^2 alin. (3) litera a) din Legea nr. 8/1996 , în sensul de a se stabili o metodologie comună între propunerea CREDIDAM depusă la ORDA încă din data de 2 septembrie 2011 și propunerea UPFR.

5. La data de 22 mai 2012, prin Adresa nr. 4.735 din 22 mai 2012, ORDA respinge cererea de arbitraj a CREDIDAM, contrar dispozițiilor

Legii nr. 8/1996 , motivând: "considerăm că toate organismele de gestiune colectivă implicate trebuie să urmeze procedura legală, prin participare la negocieri. Astfel cererea de inițiere a procedurii de arbitraj solicitată de CREDIDAM, prin Adresa înregistrată cu nr. ORDA RG 11/4.736 din 18 mai 2012, făcută în mod direct, fără procedura de negociere a proiectului de metodologie depus, nu respectă prevederile legale cuprinse în

Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe."

6. La data de 25 mai 2012, ora 14,00 prin Adresa nr. 4.937 din 25 mai 2012, ORDA solicită celor 5 organisme de gestiune colectivă, respectiv CREDIDAM, ADPFR, ARAIEX, UNART și UPFR, ca până la data de 30 mai 2012 (adică în două zile), cităm: "să vă puneți de acord asupra unui proiect comun de metodologie pe care să-l transmiteți până la data de 30 mai 2012 la sediul ORDA".

7. La data de 25 mai 2012 (vineri), ora 17,31, prin Adresa nr. 7.828 din 25 mai 2012 (după orele de program) UPFR ne invită luni, 28 mai 2012, între orele 11,00 și 13,00 și miercuri, 30 mai 2012, între orele 10,00 și 13,00 să negociem forma comună a metodologiei.

8. La data de 28 mai 2012, prin Adresa nr. 12.809 din 28 mai 2012, CREDIDAM a formulat răspuns la adresa UPFR, prin care preciza că va da curs invitației în vederea stabilirii, de comun acord, a unui program pentru a negocia un proiect comun al metodologiei.

Prematuritatea cererii de arbitraj formulată de ADPFR și ARAIEX este dovedită de:

1. Procesul-verbal nr. 7.834 din 28 mai 2012, semnat de ADPFR, ARAIEX, CREDIDAM și UNART. La acea dată CREDIDAM a solicitat stabilirea de comun acord a unui program al întâlnirilor, pentru o perioadă rezonabilă de timp (30 de zile, conform legii). Tot la acea dată, ARAIEX și ADPFR au fost de acord cu stabilirea unui termen de negociere de 30 de zile pentru stabilirea formei unice a metodologiei de către toate organismele implicate. Conform procesului-verbal încheiat, părțile au convenit stabilirea unei întâlniri de negociere pentru data de 31 mai 2012, între orele 13,00-15,30, la sediul UPFR.

2. La data de 29 mai 2012, prin Adresa nr. 7.895 din 29 mai 2012, UPFR informa ORDA că, cităm: "în cadrul întâlnirii din data de 28 mai 2012, părțile au discutat necesitatea negocierii formei unice a Metodologiei pe o perioadă de 30 de zile, astfel cum rezultă din procesul-verbal pe care vi-l transmitem alăturat".

3. La data de 31 mai 2012, conform înțelegerii, părțile s-au întâlnit și au început să stabilească forma unică a metodologiei. Cu mici excepții, asupra cărora părțile urmau să se gândească până la data de 7 iunie 2012, ora 15,00, când trebuia să aibă loc o nouă rundă de negocieri, s-au stabilit de comun acord primele articole ale metodologiei (până la punctul 2.8 inclusiv); la data de 31 mai 2012 toate părțile implicate în prezentul arbitraj au fost de acord cu data de 7 iunie 2012, ora 15,00, la sediul UPFR, pentru o nouă întâlnire în vederea continuării negocierii. Tot la 31 mai 2012 s-a stabilit și cea de a treia întâlnire ce urma să aibă loc la data de 14 iunie 2012, ora 14,00, la sediul CREDIDAM. Cu toate acestea, la data de 31 mai 2012, la numai 3 ore după întâlnire, când părțile de comun acord au stabilit un program al întâlnirilor în vederea negocierii unui punct de vedere comun, ORDA ne-a comunicat pe fax cererea de arbitraj formulată de ADPFR și ARAIEX.

Astfel că, față de situația de fapt descrisă mai sus, nu există niciun proiect de metodologie prezentat de ADPFR și ARAIEX, comunicat celorlalte organisme de gestiune colectivă în vederea negocierii, înainte de depunerea Cererii de arbitraj la ORDA cu nr. 5.140 din 31 mai 2012.

Mai mult, propunerea de îmbunătățire a metodologiei evidențiate în tabelele cuprinzând valoarea remunerațiilor cuvenite producătorilor de fonograme și artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și audiovizual, depusă de UNART în cadrul probatoriului din arbitraj, nu a fost pusă niciodată în discuția părților în etapa negocierii. Pe cale de consecință, fără putință de tăgadă, era prematur și inadmisibil a supune arbitrajului metodologii sau îmbunătățiri ale metodologiei care nu au făcut obiectul negocierii.

Față de toate acestea, solicită să se constatate că, în mod greșit, completul arbitral a respins excepția prematurității cererii de arbitraj depusă de ADPFR și ARAIEX la ORDA cu nr. 5.140 din 31 mai 2012, motivat de faptul că "procedura reglementată de art. 131 și

art. 131^1 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, este aplicabilă doar în privința negocierii metodologiilor dintre organismele de gestiune colectivă și utilizatori".

Acceptarea desfășurării unui arbitraj fără îndeplinirea procedurii prealabile a negocierii este inadmisibilă. Arbitrajul intervine numai în situația în care părțile care alcătuiesc o entitate nu au putut conveni asupra punctului de vedere comun ce trebuie prezentat celeilalte părți [ art. 131^2 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 ]. De altfel, acesta a fost și punctul de vedere exprimat de ORDA prin răspunsul la cererea de arbitraj formulată de CREDIDAM la data de 18 mai 2012 înregistrată la ORDA cu nr. 4.736 din 18 mai 2012, din care cităm: "cererea de inițiere a procedurii de arbitraj solicitate de CREDIDAM prin Adresa înregistrată cu nr. ORDA RG 11/4.736 din 18 mai 2012, făcută în mod direct fără procedura de negociere a proiectului de metodologie depus, nu respectă prevederile legale cuprinse în

Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe".

Dispozițiile

art. 131^2 din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, alin. (1) și (2) (temei de drept invocat de ADPFR și ARAIEX în cererea de arbitraj) prevede un termen de 30 de zile calendaristice de la data constituirii comisiei. Potrivit Încheierii din data de 27 iunie 2012 din Dosarul de arbitraj nr. 7/2012, arbitrii dispuneau, cităm: "dă prevalență

legii speciale - Legea nr. 8/1996

- conform căreia arbitrajul este condiționat de nesoluționarea pe calea negocierii a metodologiei". Arbitrajul este act subsecvent negocierii, dacă cele două părți aflate în negociere nu au putut conveni o formă unică. În realitate, arbitrajul se referă exclusiv la propunerea de metodologie formulată de ADPFR, ARAIEX și UPFR cu încălcarea drepturilor celor reprezentați de CREDIDAM, deși CREDIDAM a dat curs invitației UPFR de care a luat cunoștință cu numai două ore înaintea întâlnirii din data de 28 mai 2012.

Pe cale de consecință, metodologia stabilită prin hotărâre arbitrală nu poate acoperi lipsa negocierilor. În situația de fapt, poate fi stabilită o metodologie prin hotărâre arbitrală, prejudiciind cei cca 11.000 de membri direcți și cca 1.000.000 de membri indirecți reprezentați de CREDIDAM - în favoarea celor 62 de membri UPFR, 25 de membri ADPFR, 542 de membri ARAIEX și 30 de membri UNART - care nu au avut posibilitatea să își exprime punctul de vedere cu privire la drepturile lor, încă o dovadă în plus fiind și aceea că comisia de negociere desemnată de AGA CREDIDAM nu a putut să își exercite mandatul dat de AGA.

Completul arbitral nu a reținut un aspect esențial, și anume că negocierile nu erau finalizate deoarece părțile, de comun acord, stabiliseră ca dată de întâlnire data de 7 iunie 2012 (a se vedea în acest sens Procesul-verbal din data de 31 mai 2012). Până la data de 31 mai 2012 a fost discutată metodologia numai până la punctul 2.8.

În plus, completul arbitral a trecut cu vederea toate înscrisurile depuse pe excepția prematurității, respectiv: Adresa ORDA nr. 4.641 din 16 mai 2012 - două pagini, Adresa CREDIDAM nr. 12.503 din 17 mai 2012 - două pagini, Adresa CREDIDAM nr. 12.502 din 17 mai 2012 - două pagini, Adresa ORDA nr. 4.735 din 22 mai 2012 - 3 pagini, Adresa ORDA nr. 4.937 din 25 mai 2012 - două pagini, Adresa UPFR nr. 7.828 din 25 mai 2012 - două pagini, Adresa CREDIDAM nr. 12.809 din 28 mai 2012 - două pagini, Procesul-verbal nr. 7.834 din 28 mai 2012 - 3 pagini, Adresa UPFR nr. 7.895 din 29 mai 2012 - două pagini, Procesul-verbal nr. 8.110 din 31 mai 2012 - 4 pagini, e-mail UPFR înregistrat la CREDIDAM cu nr. 10.142 din 1 iunie 2012 - o pagină.

În concluzie, etapa negocierilor nefiind consumată conform prevederilor legale în vigoare, intrarea forțată în procedura de arbitraj a condus la prejudicierea organismului de gestiune colectivă CREDIDAM și chiar și a celorlalte organisme de gestiune colectivă, care ar fi putut evita aceste cheltuieli efectuate cu arbitrajul dacă procedura de negociere ar fi fost respectată. Cu privire la prejudiciu, practica Curții de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal este unitară. Cităm din Sentința civilă nr. 7.106, dată de Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal: "Curtea constată că și condiția de pagubă iminentă este întrunită, aceasta constând în costurile mari pe care le implică parcurgerea procedurii, într-un interval relativ scurt, conform dispozițiilor

Legii nr. 8/1996 , respectiv onorariile pentru ipoteza inițierii procedurii de arbitraj, dar și noile tarife rezultând din procesul de negociere". "Susținerea pârâtului ORDA în sensul că plata onorariilor nu se poate constitui în prejudiciu este neîntemeiată". "Curtea va înlătura susținerea pârâtului ORDA în sensul că singurii prejudiciați sunt titularii de drepturi care nu își vor încasa remunerațiile ce li se cuvin datorită inexistenței cadrului legal care să le permită acest lucru în mod concret, întrucât, potrivit

art. 131^3 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 , până la publicarea noilor metodologii rămân valabile vechile metodologii".

Prin urmare, plata onorariului de arbitri constituie un prejudiciu deoarece procedura de arbitraj a fost impusă CREDIDAM și nu este din inițiativa acestuia și s-a desfășurat fără finalizarea procedurilor de negocieri prealabile într-un termen rezonabil de 30 de zile. Așa cum am arătat, a avut loc o singură întâlnire în cadrul căreia s-a discutat efectiv pe metodologie (în acest sens, a se vedea Procesul-verbal încheiat în data de 31 mai 2012). Desfășurarea negocierilor într-o singură zi, fără respectarea unui termen rezonabil de 30 de zile cum prevede

Legea nr. 8/1996 , astfel încât toate părțile să poată să își exprime liber punctele de vedere și să poată reprezenta într-o manieră constructivă interesele celor care au acordat mandat fiecărui organism de gestiune colectivă, conduce la concluzia că arbitrajul nu numai că este prematur, dar se desfășoară cu prejudicierea organismelor de gestiune colectivă care trebuie să achite onorariile arbitrilor.

Dispozițiile art. 81-86 din Tratatul instituit de Comunitatea Europeană privind libertatea de negociere și principiul liberei concurențe (temei invocat tot mai des de utilizatori, după aderarea României la UE) dau dreptul CREDIDAM la negocieri reale în vederea respectării intereselor legitime ale membrilor CREDIDAM, direcți și indirecți, români și străini.

IV. 3. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a ADPFR și ARAIEX. Consideră că aceasta a fost respinsă în mod greșit de completul arbitral: Neexistând o decizie de constituire a comisiei de negociere emisă de ORDA, în temeiul

art. 131 din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, nu se poate stabili cine are sau nu calitatea de parte în negocieri și, ulterior, în arbitraj. Față de aceste aspecte, am arătat că cererea de arbitraj formulată în temeiul

art. 131^2 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 8/1996 , cu modificările și completările ulterioare, a fost introdusă de organisme de gestiune colectivă care nu au calitate procesuală activă. Mai mult decât atât, calitatea procesuală a activă a ADPFR și ARAIEX trebuie analizată și prin prisma prevederilor

art. 131 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996

care stabilește că la negocierea metodologiilor participă "câte un reprezentant al principalelor organisme de gestiune colectivă, ce funcționează pentru câte o categorie de drepturi ...". Așadar, față de aceste prevederi legale exprese, singurele organisme de gestiune colectivă îndreptățite să participe la negocieri și la arbitraje sunt UPFR pentru producătorii de fonograme și CREDIDAM pentru artiștii interpreți (CREDIDAM fiind organismul de gestiune colectivă cu cel mai mare număr de membri de pe teritoriul României). Prin urmare, față de prevederile

art. 131 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 8/1996 , motivarea completului arbitral apare ca fiind neîntemeiată și prin prisma dreptului rezultat ex lege de a negocia și de a iniția arbitraje.

IV.4. Cu privire la excepția lipsei de interes a UNART considerăm că aceasta a fost respinsă în mod greșit de completul arbitral. Pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț, organismul de gestiune colectivă UNART nu justifică un interes legitim, actual și direct în participarea la prezentul arbitraj, deoarece nu are în obiectul de activitate gestionarea colectivă a drepturilor conexe rezultate din comunicarea publică a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora. În acest sens, apelanta citează din informațiile postate pe site-ul ORDA cu privire la activitatea UNART: "Pentru îndeplinirea scopului său, UNART gestionează colectiv, în principal, următoarele drepturi conexe dreptului de autor: comunicarea publică a prestațiilor artistice în domeniul audiovizual; dreptul de împrumut; radiodifuzarea prestațiilor artistice în domeniul audiovizual; remunerația echitabilă rezultată din cesiunea dreptului de închiriere".

În ceea ce privește motivarea respingerii acestei excepții prin prisma art. 7 alin. (2) din Statutul UNART, completul arbitral citează trunchiat articolul la care face referire Statutul UNART, respectiv art. 7 alin. (2) teza a II-a menționează: "De asemenea, UNART gestionează colectiv drepturile conexe patrimoniale prevăzute de

art. 123^1 alin. (1) din Legea nr. 8/1996

ale titularilor mandanți chiar necuprinse în mandat, precum și aceleași drepturi ale titularilor nereprezentați, dar numai dacă devine organismul cu cel mai mare număr de membri". Prin urmare, dreptul UNART de a gestiona drepturile conexe prevăzute de 123^1 alin. (1) este prevăzut de statut sub condiția ca acest organism de gestiune colectivă să aibă cel mai mare număr de membri. În prezent, UNART are doar 30 de membri, față de CREDIDAM care are 10.938 de membri direcți și aproximativ 1.000.000 de membri indirecți prin prisma celor 29 de acorduri bilaterale încheiate cu 22 de state. În concluzie, UNART nu a justificat un interes legitim și dovedit la participarea acestui arbitraj. În aceste condiții, respingerea excepției lipsei de interes este total neîntemeiată.

V. Pe fond:

Apelantul a solicitat completului arbitral să ia act de faptul că organismul de gestiune colectivă CREDIDAM a depus la ORDA încă din data de 2 septembrie 2011 o cerere de inițiere a procedurilor de negociere pentru comunicare publică/ambiental însoțită de proiectul propriu de metodologie (Cererea nr. 17.231 din 31 august 2011 înregistrată la ORDA sub nr. RG II/11.231/5 septembrie 2011). Acest proiect de metodologie nu a fost supus încă negocierilor întrucât nu a existat o decizie de constituire a comisiei de negociere valabilă. De asemenea, a solicitat să se rețină că organismul de gestiune colectivă CREDIDAM a formulat și cerere de inițiere a procedurii de arbitraj în temeiul art. 131^2 alin. (3) lit. a) în vederea stabilirii punctului de vedere comun, însă ORDA a respins această cerere motivând că cererea de inițiere a procedurii de arbitraj solicitată de CREDIDAM a fost făcută în mod direct, fără procedura de negociere a proiectului de metodologie depus, nu respectă prevederile legale cuprinse în

Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe". Având în vedere aceste aspecte, CREDIDAM a solicitat completului arbitral să țină cont la stabilirea proiectului de metodologie comun și de propunerea de metodologie formulată de CREDIDAM în numele și în interesul a cca 11.000 de membri direcți reprezentați de CREDIDAM (mai exact 10.938 de membri la data de 3 august 2012) și aproximativ 1.000.000 de artiști străini reprezentați prin prisma celor 29 de acorduri bilaterale încheiate cu 22 de state. În ciuda acestor aspecte completul arbitral a reținut în mod greșit următoarele:

1. "Completul constată că părțile au ajuns la un punct de vedere comun asupra cuantumului remunerațiilor ce urmează a fi colectate". Completul arbitral a reținut în mod greșit acest aspect, fapt care dovedește că nu a analizat cu atenție tabelele cu tarifele propuse de organismele de gestiune colectivă. De altfel, nici nu aveau cum să ajungă la un punct de vedere comun fără existența unor negocieri în acest sens. O analiză a tarifelor propuse de CREDIDAM direct în arbitraj, forțat de situația dată (lipsa negocierilor) nu coincid cu cele propuse de celelalte părți și admise de completul arbitral prin

Hotărârea arbitrală nr. 7/2012 . A se vedea, comparativ, tarifele propuse pentru artiștii interpreți sau executanți pentru audiovizual, respectiv ultima coloană de la tabelele C1, C2, C3, E1, E3, E7, F1, F2, G (tarifele care sunt 0 lei în metodologia propusă de celelalte organisme de gestiune colectivă și admisă de completul arbitral, ceea ce prejudiciază grav drepturile artiștilor interpreți reprezentați de CREDIDAM), deoarece arbitrii recunosc utilizarea prestațiilor artistice prin inserarea în tabel, dar stabilesc remunerație 0 lei și tabelul D care cuprinde un singur tarif de 40 de lei, pentru tabere, spre deosebire de metodologia propusă de CREDIDAM care cuprinde tarife pentru toate tipurile de unități din acest tabel.

2. Titlul metodologiei este în contradicție cu conținutul metodologiei, respectiv sintagma "prin gestiune colectivă obligatorie" nu apare în cuprinsul metodologiei; așa cum a arătat și în arbitraj, între metodologia anexată la cererea de arbitraj și conținutul cererii de arbitraj există o contradicție majoră, în sensul că numai în cererea de arbitraj se face vorbire, chiar și în titlu, de "prin gestiune colectivă obligatorie". Or, potrivit

art. 123^1 din Legea nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe, gestiune colectivă obligatorie nu putem avea decât pentru fonogramele de comerț, nu și pentru fonogramele publicate în scop comercial, așa cum se arată prin cererea de arbitraj și prin concluziile scrise depuse de celelalte organisme. Încă o dovadă în plus că între părți nu a existat o negociere reală, într-un termen rezonabil, de maximum 30 de zile.

3. O serie de articole menționate în cuprinsul metodologiei sunt inexistente: art. 2.4, art. 3.2, art. 3.3. De asemenea o serie de sintagme nu se regăsesc în cuprinsul legii și nici în tabele (spre exemplu: "în scopul de a crea ambianță sau pentru desfășurarea activității"), toate acestea fiind greșeli de fond, și nu simple erori materiale și care dovedesc încă o dată că instituția negocierii prevăzută în mod expres de procedura

Legii nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe nu este întâmplătoare, iar cererea de arbitraj se face în mod excepțional doar dacă părțile nu se înțeleg. Or, în această situație zeci de mii de artiști au fost privați de dreptul la negociere, un drept fundamental pe care Comisia Europeană îl promovează tot mai mult.

4. Completul a omis un aspect extrem de important, și anume: la cererea de arbitraj a fost anexată o metodologie nepusă niciodată în discuția părților implicate în arbitraj. Deși sa formulat cerere de arbitraj în vederea stabilirii punctului de vedere comun ce trebuie prezentat celeilalte părți, ADPFR și ARAIEX nu au putut anexa la cererea de arbitraj cele două puncte de vedere în divergență sau o metodologie negociată cu puncte de vedere rămase în divergentă.

VI. Cu privire la înscrisurile depuse de ADPFR:

1. Metodologia anexată cererii de arbitraj semnată de ADPFR și ARAIEX este incompletă și informă și nu a fost pusă niciodată în discuția părților în etapa negocierii (nu cuprinde tabelele privind remunerația datorată de utilizatori). Pe cale de consecință, fără putință de tăgadă, este prematur și inadmisibil a supune arbitrajului metodologii sau îmbunătățiri ale metodologiei, care nu au făcut obiectul negocierii, excepție făcând primele două pagini, adică până la art. 2.8 inclusiv.

2. Procesul-verbal nr. 8.110 din 31 mai 2012 întărește excepția prematurității invocată de CREDIDAM (a se vedea în acest sens pagina 3 din 4 penultimul paragraf). A fost depus și de CREDIDAM la dosarul de arbitraj.

3. După ce ADPFR a transmis către ORDA Adresa nr. 2.332 din 30 mai 2012, la data de 31 mai 2012 a semnat că este de acord cu negocierea metodologiei în termen de 30 de zile.

4. Adresa UPFR nr. 7.895 din 29 mai 2012 întărește excepția prematurității invocată de CREDIDAM (a se vedea în acest sens pagina 2 penultimul paragraf). A fost depus și de CREDIDAM la dosarul de arbitraj.

5. Procesul-verbal nr. 7.834 din 28 mai 2012 întărește excepția prematurității invocată de CREDIDAM (a se vedea în acest sens pagina 2 din 3 paragraf 5). A fost depus și de CREDIDAM la dosarul de arbitraj.

6. Adresa ADPFR 2.216 din 17 iunie 2012 prin care ADPFR recunoaște în mod expres că metodologia depusă de UPFR în vederea negocierii la doar două zile după ce instanța de judecată a dispus suspendarea

Deciziei ORDA nr. 18 din 5 martie 2012 , existând elemente de vădită nelegalitate și cauzând un prejudiciu iminent organismului de gestiune colectivă CREDIDAM, este (cităm): "varianta comună cu varianta susținută și de organismul de gestiune colectivă ADPFR", adică metodologia ce a făcut obiectul

Deciziei ORDA nr. 18/2012 , suspendată de instanța de judecată.

7. ADPFR a mai depus ca înscrisuri: Adresa CREDIDAM nr. 12.809 din 28 mai 2012, Adresa UNART nr. 3 din 28 mai 2012, Adresa UPFR nr. 7.828 din 25 mai 2012, Adresa ORDA nr. 4.937 din 25 mai 2012, despre care am vorbit în cadrul excepției prematurității.

8. Adresa ORDA 14.984 din 9 decembrie 2011, Procesul-verbal nr. 5.762 din 23 aprilie 2012, Procesul-verbal nr. 5.369 din 11 aprilie 2012, Procesul-verbal nr. 5.159 din 6 aprilie 2012 sunt înscrisuri ce au făcut obiectul lucrărilor

Deciziei ORDA nr. 18 din 5 martie 2012 , suspendată de instanța de judecată. Prin urmare, nu pot face obiectul prezentei metodologii, deoarece trebuie respectată hotărârea instanței de judecată.

VII. Cu privire la înscrisurile transmise de ARAIEX la data de 18 iunie 2012

1. Adresa ORDA nr. 11.419 din 9 septembrie 2011 face referire la metodologia CREDIDAM depusă la ORDA la data de 2 septembrie 2011, Adresa ARAIEX nr. 299 din 4 noiembrie 2011, Adresa ARAIEX nr. 339 din 29 ianuarie 2012 și Adresa UPFR nr. 3.255 din 27 februarie 2012 au făcut obiectul dosarului nr. 2.606/2/2012, respectiv suspendarea

Deciziei nr. 18 din 5 martie 2012 . Prin urmare, nu pot face obiectul prezentei metodologii, deoarece trebuie respectată hotărârea instanței de judecată.

2. Extras din proiectul de modificare a

Legii nr. 8/1996

privind dreptul de autor și drepturile conexe nu este relevant în speță.

Înscrisurile depuse la dosarul de arbitraj de către ADPFR și ARAIEX dovedesc că: între părți nu a existat o negociere reală, ci s-a încercat bifarea acestor negocieri doar în ziua de 31 mai 2012, fiind singura dată când părțile s-au întâlnit cu privire la stabilirea unei metodologii comune; înscrisurile depuse în arbitraj sunt înscrisuri datate 9 septembrie 2011, 4 noiembrie 2011, 9 decembrie 2011, 29 ianuarie 2012, 28 februarie 2012 (cererea comună UPFR, ADPFR și ARAIEX, cerere ce a stat la baza emiterii

Deciziei ORDA nr. 18 din 5 martie 2012 , suspendată de instanța de judecată la data de 10 mai 2012, potrivit Sentinței civile nr. 3.095/2012, depusă la dosar) și procesele-verbale încheiate la masa de negociere între utilizatori și organismele de gestiune colectivă, în baza

Deciziei ORDA nr. 18/2012

- aceste înscrisuri nu aveau legătură cu obiectul arbitrajului, acestea fiind materialul probator în dosarul nr. 2.602/2/2012, în care s-a dispus suspendarea

Deciziei ORDA nr. 18/2012 . Toate aceste înscrisuri dovedesc foarte clar că organismul de gestiune colectivă CREDIDAM nu a fost informat în niciun fel că cele 3 organisme doresc să declanșeze negocieri cu utilizatorii. Emiterea

Deciziei nr. 18/2012

ne-a pus în fața faptului împlinit și, pentru a nu prejudicia titularii reprezentați de CREDIDAM, ne-am adresat instanței de judecată; UPFR nu a administrat nicio probă deși a susținut cererea de arbitraj, contrar a ceea ce a precizat în mod expres în notele scrise depuse pentru termenul din data de 25 iunie 2012, pagina 2 penultimul paragraf, din care cităm: " Decizia Directorului General al ORDA nr. 18 din 5 martie 2012

a fost suspendată de instanța de judecată, fapt ce atrage imposibilitatea efectuării unor acte de procedură subsecvente acestei decizii". Or, constatăm că de fapt se continuă demersurile în vederea emiterii unei noi decizii de constituire a comisiei de negociere cu utilizatorii din comunicare publică, deși instanța a dispus suspendarea primei decizii, respectiv

Decizia nr. 18/2012 . Prin urmare, o altă decizie emisă de ORDA care are aceeași finalitate cu prima nu poate duce decât la o suspendare de drept de către instanța de judecată a celei de-a doua decizii; UPFR a recunoscut în mod expres (pagina 3 penultimul paragraf din notele scrise depuse în arbitraj) că părțile au discutat necesitatea negocierii pe o perioadă de 30 de zile, iar metodologia este cea negociată în perioada martie-aprilie 2012, adică metodologia negociată în baza

Deciziei ORDA nr. 18/2012 , cităm: "în cadrul întâlnirilor avute, părțile au discutat necesitatea negocierii formei unice a Metodologiei pe o perioadă de 30 de zile, două dintre organismele de gestiune colectivă, respectiv ADPFR și ARAIEX (inițiatoare ale prezentului arbitraj), exprimându-și acordul cu privire la Metodologia deja discutată și agreată în cadrul negocierilor purtate în perioada martie-aprilie 2012."

În apelul său, apelanta ARAIEX arată următoarele: Dat fiind faptul că nu s-a încheiat un protocol care să stabilească o metodologie în domeniul ambiental, ARAIEX și ADPFR au promovat o cerere de arbitraj ce a făcut obiectul Dosarului de arbitraj nr. 8/2012, soluționată de Completul de arbitri de pe lângă ORDA cu

Hotărârea arbitrală nr. 7 din data de 6 iulie 2012 .

Prin cererea de arbitraj întemeiată pe dispozițiile

art. 132 alin. (3) lit. a) al Legii nr. 8/1996 , ADPFR și ARAIEX au solicitat stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum și a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual și ale producătorilor de fonograme, prin gestiune colectivă obligatorie. Arbitrajul în referință s-a desfășurat și cu participarea UPFR, CREDIDAM și UNART și a avut ca obiect propunerea de metodologie agreată de către ARAIEX, ADPFR, UPFR și UN ART și a propunerii separate a CREDIDAM.

Așa cum au constatat prin Hotărârea arbitrală atacată și arbitrii ORDA propunerea de metodologie separată a CREDIDAM nu era determinant diferită de cea agreată de celelalte 4 OGC-uri interesate. În soluționarea cererii, Completul arbitral a dispus cu privire la cele două propuneri de metodologie, stabilind punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia ce urma să fie negociată cu utilizatorii din domeniul ambiental lucrativ, omițând însă să insereze în acest punct de vedere remunerația stabilită la litera D din tabelele cuprinzând valoarea remunerațiilor cuvenite producătorilor de fonograme și artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual, anexă la proiectul de metodologie.

Astfel, susține apelanta că tabelul în referință se impune a fi completat cu cuantumul remunerației datorate de utilizatori la rubricile "Artiștii interpreți sau executanți pentru fonograme", respectiv "Artiștii interpreți sau executanți pentru audiovizual", după cum urmează:

1. până la 2 stele/margarete inclusiv (în măsura în care sunt dotate cu aparate tv în camere) - 1 leu/cameră, respectiv 1 leu/cameră;

2. 3 stele/margarete - 1,5 lei/cameră, respectiv 1,5 lei/cameră;

3. 4 stele/margarete - 2 lei/cameră, respectiv 2 lei/cameră;

4. 5 stele/margarete - 3 lei/cameră, respectiv 3 lei/cameră.

De asemenea, din forma finală a punctului de vedere comun s-a omis a se insera de către arbitri și o altă categorie de spații pentru care utilizatorii din domeniu datorează remunerație, respectiv:

5. Recepție - 22 lei/50 mp + 10 lei pentru fiecare suprafață suplimentară de până la 20 mp, pentru producători și artiști pentru fonograme, și 11 + 5 pentru fiecare suprafață suplimentară de până la 20 mp;

6. Holuri - 28 lei/50 mp +10 lei pentru fiecare suprafață suplimentară de până la 20 mp, pentru producători și artiști pentru fonograme, și 14 + 5 pentru fiecare suprafață suplimentară de până la 20 mp;

7. Lift - 40 lei pentru producători și artiști pentru fonograme.

Față de cele expuse anterior, solicită să se admită apelul său și să se dispună completarea textului

Hotărârii arbitrale nr. 7 din 6 iulie 2012

cu precizările omise de Completul de arbitri ORDA, având în vedere faptul că părțile conveniseră asupra consemnării acestora în punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia ce urma să fie negociată cu utilizatorii din domeniul ambiental lucrativ.

În drept, dispozițiile Codului de procedură civilă și ale

Legii nr. 8/1996 .

În întâmpinarea depusă la data de 5 noiembrie 2012, CREDIDAM a solicitat respingerea apelului declarat de ADPFR, cu excepția motivului referitor la punctul 2.3 din propunerea de metodologie la care face referire apelanta, care este identic punctului 9 din propunerea de metodologie a CREDIDAM. De asemenea, a solicitat admiterea apelului declarat de ARAIEX.

Intimata Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR) a depus note scrise la data de 5 noiembrie 2012, solicitând respingerea celor 3 apeluri ca nefondate. A mai arătat, cu privire la apelul ADPFR, că eliminarea primei părți din conținutul punctului 2.3 din propunerea de metodologie (...pot solicita utilizatorului) nu s-a făcut din oficiu de completul arbitral, ci a fost cerută de această intimată prin concluziile scrise din 26 iulie 2012, cu privire la apelul CREDIDAM că într-adevăr se impune corelarea textului stabilit de arbitri, dar nu pe calea apelului, ci pe calea de îndreptare de erori materiale de către arbitri conform art. 281 din Codul de procedură civilă, cerere pe care o poate formula apelantul, iar cu privire la apelul ARAIEX a învederat inadmisibilitatea acestuia pe motiv că, deoarece el vizează completarea remunerațiilor de la litera D din tabelele stabilite de arbitri, apelanta poate formula cerere de îndreptare de eroare materială solicitând completului arbitral completarea de remunerații omise, și a invocat excepția lipsei de obiect a apelului ARAIEX care pretinde completarea remunerațiilor de la litera D din tabel, deoarece aceasta a și formulat cerere de îndreptare eroare materială la completul de arbitri care i-a fost admisă și mențiunile cerute a fi completate prin acest apel au fost completate de arbitri.

ADPFR a depus note scrise la data de 6 noiembrie 2012, solicitând respingerea apelului declarat de CREDIDAM și menționând că sunt fondate criticile referitoare la menționarea unor articole care nu se regăsesc în cuprinsul metodologiei și la sintagme care nu se regăsesc în cuprinsul legii, dar solicită să fie admis apelul ADPFR pe aceste aspecte.

La termenul din 6 decembrie 2012, intimata Uniunea Producătorilor de Fonograme din România a invocat expres și excepția lipsei de interes în formularea apelului apelantului CREDIDAM.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că excepția lipsei de interes în formularea apelului apelantului CREDIDAM, invocată de intimata UPFR, este nefondată, urmând a o respinge, excepția lipsei de obiect al apelului formulat de ARAIEX invocată de intimata UPFR este fondată, urmând a fi admisă, precum și că apelurile formulate de ADPFR și CREDIDAM sunt fondate în limitele și pentru considerentele ce se regăsesc în motivarea prezentei decizii:

În mod fondat a pretins intimata UPFR ca întregul apel al ARAIEX să fie respins pe excepția lipsei de obiect, deoarece

Hotărârea arbitrală nr. 7/2012

este atacată de această apelantă exclusiv pentru includerea de rubrici și, respectiv, remunerații pentru litera "D" la punctele 1-4 și la punctele 5 - recepție, 6 - holuri, 7 - lift, rubrici și remunerații omise a fi redactate inițial în hotărârea arbitrală la tabelul nr. 1 anexă a punctului de vedere comun asupra propunerii de metodologie, or, acest apel nu are obiect de vreme ce hotărârea arbitrală în forma actuală include și remunerațiile omise de la punctele 1-4 și rubricile 5-7 de la litera D, ca urmare a îndreptării omisiunii materiale, dispusă de completul arbitral prin încheierea de Cameră de Consiliu din 23 august 2012, deja publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, încheiere neatacată de apelantă.

În mod nefondat pretinde intimata UPFR ca întregul apel al CREDIDAM să fie respins pe excepția lipsei de interes.

Cea dintâi susținere a excepției formulată de intimată, de respingere a apelului CREDIDAM ca lipsit de interes juridic pe motiv că metodologia și tarifele stabilite de arbitri sunt cele din propunerea CREDIDAM, nu poate duce la admiterea excepției lipsei de interes (care, în sensul art. 137 din Codul de procedură civilă, trebuie să fie o excepție care să excludă analiza fondului apelului), deoarece apelul CREDIDAM conține multiple critici împotriva hotărârii arbitrale, cele principale fiind de desființare a întregii proceduri arbitrale, iar cele subsidiare vizând schimbarea în parte a hotărârii arbitrale, cu privire la titlul propunerii de metodologie și conținut și în special schimbarea valorilor remunerațiilor cuvenite artiștilor interpreți și executanți pentru fonograme și pentru audiovizual stabilite de completul arbitral în tabelul anexă nr. 1 a punctului de vedere comun arbitrat la literele C1, C2, C3, E1, E2, E7, F1, F2, G - motive care justifică interesul legitim al apelantului de a acționa cu privire la acestea (art. 109 alin. 1 din Codul de procedură civilă) și, în același timp, caracterul fondat al apelului, așa cum se va arăta în considerentele ce vor fi expuse mai jos de Curte.

Susținerea excepției formulate de intimată cu privire la posibilitatea CREDIDAM de a depune cerere de îndreptare erori materiale la completul arbitral vizează în realitate doar o parte din criticile acestui apel, cele prin care pretinde completarea unora din literele din tabelul nr. 1 stabilit de arbitri, cu alte sume ale remunerațiilor decât cele stabilite ca fiind "0" de arbitri, conform propunerii de metodologie a CREDIDAM, pretinzând practic intimata că pretențiile sunt neîntemeiate ca motive de apel deoarece o asemenea schimbare s-ar putea face de completul de arbitri în procedura de îndreptare de erori materiale prevăzută de art. 281 din Codul de procedură civilă și pentru literele C1, C2, C3, E1, E2, E7, F1, F2, G din apelul CREDIDAM. Or, nu numai că o asemenea îndreptare nu s-a făcut, tocmai pentru că nu era vorba despre simple omisiuni cum fusese omisiunea inserării remunerațiilor și rubricilor de la litera D (în măsura în care ar fi apreciat-o incidentă completul arbitral ar fi făcut-o și din oficiu conform art. 281 din Codul de procedură civilă), ci despre rețineri (aprecieri) greșite ale completului arbitral la pronunțarea hotărârii arbitrale asupra valorilor remunerațiilor la care au ajuns la înțelegere părțile pentru literele C1, C2, C3, E1, E2, E7, F1, F2, G în cursul arbitrajului, dar criticile referitoare la o parte din literele din tabelul nr. 1, menționate de apelant în apelul său (literele C1, C2, C3, E1, E2, E7, F1, F2, G, cu excepția criticilor privind litera D a tabelului nr. 1, literă pentru care hotărârea arbitrală a fost îndreptată prin încheierea din august 2012 prin includerea rubricilor și remunerațiilor omise) sunt fondate, hotărârea arbitrală stabilind greșit că acordul părților ar fi fost ca remunerația pentru artiști interpreți și executanți să fie "zero" pentru o multitudine de rubrici înscrise în tabelul nr. 1 la literele C, E, F, G.

Apelantul CREDIDAM, prin apelul său, pretinde, în principal, desființarea întregii proceduri arbitrale, începând cu procesul-verbal de constituire a completului de arbitraj din 1 iunie 2012 și finalizând cu încheierea de Cameră de Consiliu din 23 august 2012, considerând că instanța de apel ar putea dispune astfel, în apelul său, trimiterea cauzei către părți pentru reluarea negocierilor privind punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, iar, în subsidiar, schimbarea în parte a

Hotărârii arbitrale nr. 7/2012 , în sensul de a se înlătura din titlul propunerii de metodologie sintagma "prin gestiune colectivă obligatorie", a se renumerota propunerea de metodologie conform propunerii depuse de CREDIDAM, a se schimba valorile înscrise de completul arbitral la literele C1, C2, C3, E1, E2, E7, F1, F2, G din tabelul anexă nr. 1 al propunerii de metodologie (0 lei) cu cele pretinse de CREDIDAM, a se completa punctele 1-7 la litera D din același tabel și a se menționa în aceasta că reprezintă Metodologia opozabilă tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat conform

art. 131 ind. 1 alin. (8) din Legea nr. 8/1996 .

Apelanta ADPFR pretinde a se include, în prima parte din propunerea de metodologie, la punctele 1.2 și 1.3, definițiile propuse de aceasta ca și "comunicare publică în scop lucrativ" și "comunicare publică în scop ambiental", a se renumerota propunerea de metodologie stabilită de arbitri care include referiri la texte ale căror numerotări au fost deja desființate greșit de arbitri (de exemplu 2.4), a se păstra forma convenită de părți la prima parte a punctului 2.3 (numerotat 5 în hotărârea arbitrală) din propunerea de metodologie, eliminată nejustificat de arbitri, a se păstra mențiunile înlocuite nejustificat de arbitri la punctele 3.2(7), 3.9(14), 3.12(17), 4.1(19) de "comunicare publică în scop ambiental" și la punctele 3.3(8), 3.9(14), 3.12(17), 4.1(19) de "comunicare publică în scop lucrativ".

Se cuvine a fi precizat că punctul de vedere al organismelor de gestiune colectivă ce a făcut obiectul arbitrajului, din hotărârea arbitrală atacată, reprezintă propunerea comună ce urmează a fi prezentată de reprezentanții ce vor fi ulterior stabiliți ai organismelor de gestiune colectivă, la negocierile ce se vor desfășura cu reprezentanții utilizatorilor, negocieri care vizează stabilirea remunerațiilor cuvenite artiștilor interpreți și executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț și fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, remunerații care, conform celor dispuse de

Legea nr. 8/1996 , fac parte atât din cele pentru care gestiunea colectivă este obligatorie (fără a fi necesare mandate de la titularii de drepturi), cât și din cele pentru care gestiunea colectivă este facultativă (pe bază de mandate).

Așadar, în primul rând se cuvine a se arăta modul cum s-a dat dezlegare motivului fondat de apel al CREDIDAM, care a arătat că titlul, care a fost completat de arbitri, pentru propunerea de metodologie, ca urmare a completării cererii introductive de arbitraj, de către ARAIEX și ADPFR, prin cererile din 11 iunie 2012, este contrar conținutului propunerii de metodologie a organismelor de gestiune colectivă și, astfel, Curtea a reținut că se impune a fi eliminată sintagma menționată în titlu de completul arbitral "prin gestiune colectivă obligatorie", precum și motivului nefondat de apel al CREDIDAM de a se menționa în "punctul de vedere comun" stabilit de arbitri pentru organismele de gestiune colectivă părți în arbitraj că ar reprezenta "Metodologia opozabilă tuturor utilizatorilor din domeniul pentru care s-a negociat conform

art. 131 ind. 1 alin. (8) din Legea nr. 8/1996 ", pretenție care nu poate fi admisă de Curte deoarece hotărârea arbitrală din speță nu a stabilit forma finală a metodologiilor între organismele de gestiune colectivă și utilizatori (textul invocat de apelant neprivind această hotărâre arbitrală care are efect doar între organismele de gestiune colectivă, al căror punct de vedere comun îl stabilește conform

art. 131 ind. 2 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 8/1996 ). Aceasta înseamnă totodată că în speța de față Curtea nu se pronunță decât în limitele învestirii sale, ceea ce nu-i va împiedica pe utilizatori să se opună unor texte din punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă ce le va fi prezentat în negocieri, să procedeze la arbitraj conform

art. 131 ind. 2 alin. (3) din Legea nr. 8/1996

(în cazul în care nu se va ajunge la încheierea vreunui protocol cum se prevede la alin. (2) din

Legea nr. 8/1996 ) sau să atace hotărârea arbitrală din viitoarea eventuală procedură arbitrală în care vor fi părți, cu apel, conform

art. 131 ind. 1 alin. (8) și (9) din Legea nr. 8/1996 .

Astfel,

Legea nr. 8/1996

prevede: "Art. 123^1. - (1) Gestiunea colectivă este obligatorie pentru exercitarea următoarelor drepturi:

a) dreptul la remunerație compensatorie pentru copia privată;

b) dreptul la remunerație echitabilă pentru împrumutul public prevăzut la art. 14^4 alin. (2);

c) dreptul de suită;

d) dreptul de radiodifuzare a operelor muzicale;

e) dreptul de comunicare publică a operelor muzicale, cu excepția proiecției publice a operelor cinematografice;

f) dreptul la remunerație echitabilă recunoscut artiștilor interpreți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică și radiodifuzarea fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora;

g) dreptul de retransmitere prin cablu.

(2) Pentru categoriile de drepturi prevăzute la alin. (1), organismele de gestiune colectivă îi reprezintă și pe titularii de drepturi care nu le-au acordat mandat.

Art. 123^2. - (1) Pot fi gestionate colectiv următoarele drepturi:

a) dreptul de reproducere a operelor muzicale pe fonograme sau videograme;

b) dreptul de comunicare publică a operelor, cu excepția operelor muzicale, și a prestațiilor artistice în domeniul audiovizual;

c) dreptul de împrumut, cu excepția cazului prevăzut la art. 123^1 alin. (1) lit. b);

d) dreptul de radiodifuzare a operelor și a prestațiilor artistice în domeniul audiovizual;

e) dreptul la remunerație echitabilă rezultată din cesiunea dreptului de închiriere prevăzut la art. 111^1 alin. (1);

f) dreptul la remunerație echitabilă recunoscut artiștilor interpreți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică și radiodifuzarea fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora.

(2) Pentru categoriile de drepturi prevăzute la alin. (1) organismele de gestiune colectivă îi reprezintă numai pe titularii de drepturi care le-au acordat mandat și elaborează metodologii, în limita repertoriului gestionat, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 130 alin. (1) lit. a), sau negociază direct cu utilizatorii contractele de licență. Organismele de gestiune colectivă vor permite, la cererea utilizatorilor, consultarea la sediul organismelor a repertoriului de opere gestionat, dintre cele utilizate de solicitant, în forma prevăzută la art. 126 alin. (2), precum și lista titularilor de drepturi de autor și de drepturi conexe, români și străini, pe care îi reprezintă. Această activitate de gestiune colectivă se află sub supravegherea și controlul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, în calitate de garant al aplicării legii.

(3) Organismele de gestiune colectivă autorizează, la cerere, utilizarea operelor de creație intelectuală, numai în baza documentelor care certifică existența mandatului titularilor de drepturi de autor sau conexe, cu excepția cazurilor de gestiune colectivă obligatorie."

Tot

Legea nr. 8/1996

prevede:

"Art. 15. - (1) Se consideră comunicare publică orice comunicare a unei opere, realizată direct sau prin orice mijloace tehnice, făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depășește cercul normal al membrilor unei familii și al cunoștințelor acesteia, inclusiv reprezentarea scenică, recitarea sau orice altă modalitate publică de execuție ori de prezentare directă a operei, expunerea publică a operelor de artă plastică, de artă aplicată, fotografică și de arhitectură, proiecția publică a operelor cinematografice și a altor opere audiovizuale, inclusiv a operelor de artă digitală, prezentarea într-un loc public, prin intermediul înregistrărilor sonore sau audiovizuale, precum și prezentarea într-un loc public, prin intermediul oricăror mijloace, a unei opere radiodifuzate. De asemenea, se consideră publică orice comunicare a unei opere, prin mijloace cu fir sau fără fir, realizată prin punerea la dispoziție publicului, inclusiv prin internet sau alte rețele de calculatoare, astfel încât oricare dintre membrii publicului să poată avea acces la aceasta din orice loc sau în orice moment ales în mod individual.

(2) Dreptul de a autoriza sau de a interzice comunicarea publică sau punerea la dispoziția publicului a operelor nu se consideră epuizat prin niciun act de comunicare publică sau de punere la dispoziția publicului.

Art. 98. - (1) Artistul interpret sau executant are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza ori de a interzice următoarele:

a) fixarea interpretării sau a execuției sale; [...]

g) radiodifuzarea și comunicarea publică ale interpretării sau ale execuției sale, cu excepția cazului în care interpretarea ori execuția a fost deja fixată sau radiodifuzată;

g^1) în situația specificată la lit. g) au dreptul numai la remunerație echitabilă; [...]

Art. 101. - În lipsa unei clauze contrare, artistul interpret sau executant, care a participat la realizarea unei opere audiovizuale, a unei înregistrări audiovizuale ori a unei înregistrări sonore, se prezumă că cedează producătorului acesteia, în schimbul unei remunerații echitabile, dreptul exclusiv de utilizare a prestației sale astfel fixate, prin reproducere, distribuire, import, închiriere și împrumut.

Art. 105. - (1) În condițiile prevăzute la art. 92 alin. (1), producătorul de înregistrări sonore are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza sau de a interzice următoarele:

a) reproducerea prin orice mijloc și sub orice formă a propriilor înregistrări sonore; [...]

f) radiodifuzarea și comunicarea publică a propriilor înregistrări sonore, cu excepția celor publicate în scop comercial, caz în care are dreptul doar la remunerație echitabilă; [...]

Art. 106^3. - (1) Producătorul unei înregistrări audiovizuale are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza sau de a interzice următoarele:

a) reproducerea prin orice mijloc și sub orice formă a propriilor înregistrări audiovizuale; [...]

f) radiodifuzarea și comunicarea publică a propriilor înregistrări audiovizuale; [...]

Art. 106^5. - (1) Pentru utilizarea directă sau indirectă a fonogramelor publicate în scop comercial ori a reproducerilor acestora prin radiodifuzare sau prin orice modalitate de comunicare către public, artiștii interpreți sau executanți și producătorii de fonograme au dreptul la o remunerație unică echitabilă.

(2) Cuantumul acestei remunerații se stabilește prin metodologii, conform procedurii prevăzute la art. 131, 131^1 și 131^2.

(3) Colectarea remunerației unice se efectuează în condițiile prevăzute la art. 133.

Art. 111^1. - (1) În cazul în care un autor sau un artist interpret sau executant a transferat ori a cedat dreptul său de închiriere sau împrumut, în ceea ce privește o fonogramă ori o videogramă, unui producător de fonograme sau de înregistrări audiovizuale, acesta păstrează dreptul de a obține o remunerație echitabilă.

(2) Dreptul de a obține o remunerație echitabilă pentru închiriere nu poate face obiectul unei renunțări din partea autorilor sau artiștilor interpreți ori executanți, în calitate de beneficiari.

(3) Autorii și artiștii interpreți sau executanți vor primi remunerațiile cuvenite fie direct de la producători, conform contractelor încheiate cu aceștia, fie de la utilizatori, numai prin organismele de gestiune colectivă, conform contractelor dintre beneficiarii remunerației și producători."

Așadar, deși art. 123^2 stabilește că pentru fonograme publicate în scop comercial gestiunea colectivă este facultativă, nu obligatorie, și în cazul acestei gestiuni colective facultative titularii drepturilor conexe, artiștii interpreți și executanți, își valorifică în mod obișnuit drepturile bănești la remunerații prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, așa încât diferența de regim juridic față de valorificarea drepturilor rezultate din comunicarea publică de fonograme de comerț prevăzute la art. 123^1 rezidă în obligativitatea mandatării organismelor de gestiune colectivă ale artiștilor interpreți și executanți, care trebuie astfel să își justifice calitatea de a acționa pentru plata remunerațiilor împotriva utilizatorilor, în cazul fonogramelor publicate în scop comercial, și în încasarea remunerațiilor de către organismele de gestiune colectivă pentru artiștii interpreți și executanți fără mandat în cazul fonogramelor de comerț.

Curtea reține că sunt nefondate și criticile prealabile ale apelantului CREDIDAM, care se referă la admisibilitatea procedurii de arbitraj, prematuritatea hotărârii arbitrale, excepția lipsei calității procesuale pasive a ARAIEX și ADPFR și excepția lipsei de interes juridic de a fi parte în arbitraj a UNART. Completul arbitral a respins în mod corect toate cele 4 excepții, astfel că, fiind nefondate aceste excepții, Curtea nu le va putea admite, neputând desființa întreaga procedură arbitrală cum pretinde apelantul sau înlătura din aceasta pe o parte din organismele de gestiune colectivă cum pretinde același apelant.

În mod corect și legal a reținut completul arbitral că cererea de arbitraj nu era inadmisibilă în lipsa stabilirii de către ORDA în prealabil a unei comisii de negociere cu utilizatorii în urma cererii de arbitraj depuse de UPFR la data de 15 mai 2012, cerere invocată în criticile sale de apelant. Conform

art. 131 alin. (2) din Legea nr. 8/1996 , comisia de negociere trebuie să includă "câte un reprezentant al principalelor organisme de gestiune colectivă, care funcționează pentru câte o categorie de drepturi", conform art. 130 alin. (1) lit. b) fiecare organism de gestiune colectivă trebuie să elaboreze metodologii pentru situația gestiunii colective obligatorii, iar conform art. 131 alin. (1) "În vederea inițierii procedurilor de negociere, organismele de gestiune colectivă trebuie să depună la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor o cerere, însoțită de metodologiile propuse a fi negociate, potrivit prevederilor art. 130 alin. (1) lit. a)". Așadar, cum fiecare organism de gestiune colectivă propune metodologii, este firesc ca la negocierile efective cu utilizatorii să fie nevoie, la comisia de negociere ce se va stabili, de un punct de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, tocmai de aceea art. 131^2 alin. (3) prevăzând că Oficiul Român pentru Drepturile de Autor poate fi solicitat, pentru inițierea procedurii de arbitraj efectuate de către arbitri, într-o primă situație de către entitățile care alcătuiesc o parte ce urmează să participe la negociere, care nu au putut conveni asupra punctului de vedere comun ce trebuie prezentat celeilalte părți. Argumentul apelantului că nu se cunosc "cele două părți în negociere" pentru că nu s-a constituit comisia de negociere se subsumează celui dintâi motiv de inadmisibilitate invocat și este de asemenea nefondat. Așa cum s-a arătat mai sus, hotărârea arbitrală din speță a privit punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, pentru care ulterior se vor stabili reprezentanții în comisia de negociere cu utilizatorii. Greșit face referiri apelantul și cu privire la temeiul cererii de arbitraj, textul art. 131 ind. 2 alin. (3) lit. a) fiind cel indicat în cererea introductivă comună a ARAIEX și ADPFR (din volumul 1 al dosarului de arbitraj), iar faptul că ulterior la completarea cererii s-a indicat greșit altă literă, b), este lipsit de relevanță, procedura arbitrală desfășurându-se în sensul dispozițiilor art. 131 ind. 2 alin. (3) lit. a), sens în care s-a și consemnat în preambulul hotărârii arbitrale că s-a luat act de precizarea că a fost învestit completul în baza art. 131 ind. 2 alin. (3) lit. a) din lege.

Și argumentul de inadmisibilitate că ORDA nu a dat curs cererii apelantului de arbitraj, făcută în același scop al

art. 131 ind. 2 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 8/1996 , la data de 18 mai 2012, pentru a se stabili o metodologie comună între propunerea CREDIDAM și propunerea UPFR, este nefondat, completul de arbitraj învestit în speța de față neputând respinge cererea comună de arbitraj depusă de ARAIEX și ADPFR, fără temei legal și, respectiv, pe simpla aplicare de către acesta a unui tratament egal în raport cu ce a dispus ORDA pentru cererea CREDIDAM. Învestit cu o cerere de arbitraj, completul nu avea decât posibilitatea legală de a o soluționa în limitele legii. Dacă era nemulțumit CREDIDAM de poziția ORDA de a respinge solicitarea sa de a stabili un complet arbitral pentru o procedură arbitrală a sa cu UPFR, avea la dispoziție atacarea refuzului administrativ la instanța de judecată, ceea ce nu a făcut, instanța de față fiind învestită cu soluționarea unor apeluri contra unei hotărâri arbitrale.

De altfel, în strânsă legătură cu acest motiv de inadmisibilitate cu argumente nefondate, apelantul susține nefondat că nu ar fi avut loc negocieri la care să fi participat organismele de gestiune colectivă și că ADPFR și ARAIEX nu ar fi putut avea calitatea de părți în arbitrajul realizat în lipsa stabilirii comisiei de negociere cu utilizatorii. Curtea a expus mai sus motivarea referitoare la netemeinicia susținerii CREDIDAM că ar fi trebuit constituită mai întâi comisie de negociere cu utilizatorii. Or, tocmai pe acest aspect, sentința dată de instanța de contencios administrativ (nr. 3.095 din 10 mai 2012), invocată de apelant, a dispus suspendarea

Deciziei ORDA nr. 18 din 5 martie 2012

care constituise o comisie de negociere cu utilizatorii ce includea reprezentanți ai organismelor de gestiune colectivă a drepturilor artiștilor interpreți și executanți fără respectarea

art. 131 alin. (2) din Legea nr. 8/1996

care pretinde să se includă în comisie câte un reprezentant al principalelor organisme de gestiune colectivă, care funcționează pentru câte o categorie de drepturi. Așadar, tocmai pentru că ulterior comisia de negociere cu utilizatorii va cuprinde câte un reprezentant al principalelor organisme de gestiune colectivă, care funcționează pentru câte o categorie de drepturi, este necesar în prealabil un punct de vedere comun arbitrat al organismelor de gestiune colectivă care să fie susținut de acești reprezentanți. Deciziile de înființare ale ADPFR și ARAIEX și dispozițiile

art. 130 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 8/1996

le justificau calitatea de părți în acest arbitraj.

Curtea observă că, la interpelarea completului de arbitraj, prin care s-a cerut o soluție pentru deblocarea situației referitoare la excepția de inadmisibilitate invocată de CREDIDAM, reprezentantul CREDIDAM a arătat că în opinia sa cererea de arbitraj ar fi admisibilă numai dacă și utilizatorii ar fi parte în arbitraj. Or, tocmai pentru că acesta nu ajunsese la un punct de vedere comun cu celelalte organisme de gestiune colectivă, s-a desfășurat arbitrajul între organismele de gestiune colectivă.

Criticile apelantului CREDIDAM referitoare la excepția de prematuritate și la ultimul argument al excepției de inadmisibilitate sunt de asemenea nefondate, organismele de gestiune colectivă parcurgând deja negocieri atât între acestea, cât și cu utilizatorii, anterior arbitrajului, negocieri care nu pot fi considerate inexistente, ele nefiind anulate. Decizia ORDA care obliga CREDIDAM la inițierea de negocieri (care nu pot fi impuse de ORDA unui organism de gestiune colectivă ce are posibilitatea să se folosească de vechile metodologii până la negocierea altora), invocată de apelant, nr. 229/2011, nu poate fi, într-adevăr, reținută, dar, în același timp, nici CREDIDAM nu se putea opune legal arbitrajului din speță care a fost următor negocierii inițiate de celelalte organisme de gestiune colectivă, respectiv de UPFR, ARAIEX, ADPFR. Tocmai de aceea s-a și prezentat atât la negocierile cu utilizatorii (perioada martie 2012 - aprilie 2012, conform proceselor-verbale de negociere nr. 4.526 din 19 martie 2012, nr. 4.990 din 3 aprilie 2012, nr. 5.159 din 6 aprilie 2012, nr. 5.762 din 23 aprilie 2012), rămase fără finalizare în vreun protocol sau arbitraj comun al organismelor de gestiune colectivă cu utilizatorii, ca urmare a suspendării actelor administrative privindu-l pe emitentul ORDA pe baza cărora s-au demarat, cât și la negocierea exclusiv cu celelalte organisme de gestiune colectivă - ARAIEX, UNART, UPFR, ADPFR (cu cele două dezbateri din mai 2012) - care a fost urmarea cererii de reinițiere a negocierilor cu utilizatorii depuse de UPFR la ORDA la 15 mai 2012 și a fost succedată de cererea de arbitraj asupra punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă depusă la ORDA de ARAIEX și ADPFR la 31 mai 2012, invocate în apelul CREDIDAM. Cu privire la informarea sa asupra conținutului propunerii de metodologie a ARAIEX, se reține că aceasta s-a făcut de către ORDA încă din noiembrie 2011, conform Adresei ORDA nr. 13.894 din 11 noiembrie 2011, înregistrată la apelantul CREDIDAM sub nr. 18.252 din 14 noiembrie 2011, depusă de apelant în copie la dosarul de apel, cu privire la care apelantul arată în opisul de enumerare a actelor depuse (note de ședință depuse la 4 decembrie 2012) că propunerea de metodologie depusă de ARAIEX este identică celei depuse de CREDIDAM. De asemenea, i s-a comunicat de ORDA forma finală a propunerii de metodologie depusă de UPFR, ADPFR și ARAIEX la ORDA cu Cererea nr. 3.255 din 27 februarie 2012, înscrisuri depuse de apelantul CREDIDAM în copie la dosarul de apel. De altfel, procesele-verbale ale negocierii organismelor de gestiune colectivă cu utilizatorii în prima parte a anului 2012 vădesc necesitatea stabilirii unui punct de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă care nu ajunseseră la un asemenea punct de vedere. Astfel, încă din Procesul-verbal de negociere nr. 4.526 din 19 martie 2012 s-a reținut că nu exista un punct de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, ci existau două propuneri de metodologie ale organismelor de gestiune colectivă, una dintre ele fiind cea a CREDIDAM, cealaltă cea a UPFR, ADPFR și ARAIEX, în Procesul-verbal de negociere nr. 4.990 din 3 aprilie 2012 reprezentantul Asociației Organizatorilor de Sloturi - ROMSLOT a invocat existența celor două metodologii diferite, neștiind cu privire la care dintre acestea să formuleze propuneri, iar reprezentantul Federației Patronatelor din Turismul Românesc - FPTR a invocat prevederile

art. 131 ind. 2 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 8/1996 , având în vedere că existau două metodologii diferite propuse de organismele de gestiune colectivă. De asemenea, în urma negocierilor, în Procesul-verbal de negociere nr. 5.159 din 6 aprilie 2012, reprezentantul Asociației Marilor Rețele Comerciale din România - AMRCR a propus chiar disjungerea organismelor de gestiune colectivă - între cele privind drepturile artiștilor interpreți și executanți și cele privind drepturile producătorilor de fonograme (în raport cu cele două propuneri asupra cărora organismele de gestiune nu cădeau de acord), apreciind chiar necesară prezența ORDA.

Sunt nefondate susținerile apelantului că nu ar putea fi avute în vedere actele care se referă la toate informările și negocierile ce au vizat părțile arbitrajului tocmai cu privire la propunerea de metodologie arbitrată. Susține astfel nefondat: "Adresa ORDA nr. 11.419 din 9 septembrie 2011 face referire la metodologia CREDIDAM depusă la ORDA la data de 2 septembrie 2011, Adresa ARAIEX nr. 299 din 4 noiembrie 2011, Adresa ARAIEX nr. 339 din 29 ianuarie 2012 și Adresa UPFR nr. 3.255 din 27 februarie 2012 au făcut obiectul Dosarului nr. 2.606/2/2012, respectiv suspendarea

Deciziei nr. 18 din 5 martie 2012 . Prin urmare, nu pot face obiectul prezentei metodologii, deoarece trebuie respectată hotărârea instanței de judecată; Adresa ORDA nr. 14.984 din 9 decembrie 2011, Procesul-verbal nr. 5.762 din 23 aprilie 2012, Procesul-verbal nr. 5.369 din 11 aprilie 2012, Procesul-verbal nr. 5.159 din 6 aprilie 2012 sunt înscrisuri ce au făcut obiectul lucrărilor

Deciziei ORDA nr. 18 din 5 martie 2012 , suspendată de instanța de judecată; prin urmare, nu pot face obiectul prezentei metodologii, deoarece trebuie respectată hotărârea instanței de judecată." Or, instanța de judecată, de contencios administrativ, care a dispus suspendarea

Deciziei nr. 18/2012 , nu a dispus decât suspendarea

Deciziei nr. 18/2012 , nu anularea actelor de negociere sau că nu se vor mai putea relua negocieri între organismele de gestiune colectivă, ci a avut în vedere aspectele aparente de nelegalitate a acelei

Decizii de constituire a comisiei de negociere cu utilizatorii nr. 18/2012 , emisă de ORDA, ceea ce înseamnă că nu a dispus să nu se emită vreodată decizie de constituire a vreunei comisii de negociere cu utilizatorii, după stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, cum tinde a susține apelantul, ci, tocmai, a relevat viciile de nelegalitate a celei emise sub nr. 18/2012. Aceasta înseamnă că se va putea constitui comisie de negociere cu utilizatorii, dar numai cu respectarea tuturor cerințelor stabilite de lege, inclusiv cele avute în vedere de instanța de contencios administrativ (în special cu privire la reprezentanții organismelor de gestiune colectivă ce pot face parte din comisie). Așadar, în măsura în care au privit propunerea de metodologie arbitrată, negocierile deja purtate nu puteau fi ignorate de completul arbitral.

De asemenea, Adresa nr. 7.837 din 28 mai 2012 (copie filele 90-91 vol. I dosar arbitraj), ca și procesele-verbale din 28 mai 2012 și 31 mai 2012 relevă faptul că s-a avut în vedere de la început stabilirea a două întâlniri pentru negocierea punctului de vedere comun asupra propunerii de metodologie ce se va putea prezenta utilizatorilor de către organismele de gestiune colectivă, dintre acestea doar CREDIDAM fiind nemulțumit de la început de numărul întâlnirilor programate și apreciind că prin acestea se dorește a "se puncta doar așa-zise negocieri". Astfel, în Adresa nr. 7.837 din 28 mai 2012, prin care CREDIDAM s-a adresat UPFR, menționează, din partea CREDIDAM, că transmiterea invitației vineri, 25 mai 2012, după orele de program este dovadă de rea-credință și scoate în evidență că cele două întâlniri stabilite (cu privire la stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă) au scopul vădit de a se puncta doar așa-zise negocieri. Procesul-verbal nr. 7.834 din 28 mai 2012 menționează, după discuțiile pricinuite de CREDIDAM care a pretins un termen de 30 de zile pentru negociere, apreciat de acesta ca fiind cel prevăzut de lege, în final - că "părțile convin stabilirea unei întâlniri de negociere pentru data de 31 mai 2012". Procesul-verbal din 31 mai 2012 menționează la final că părțile convin stabilirea unei noi întâlniri pentru data de 7 iunie 2012, dar și că ADPFR urmează să consulte consiliul director pentru aceasta. Așadar, mențiunile finale contradictorii ale acestuia vădesc, raportat la depunerea cererii de arbitraj, că nu s-a întrunit acordul și cu ADFPR de a se continua discuțiile asupra punctelor de vedere ale părților pe care acestea le negociaseră deja cu utilizatorii și le reluaseră doar între acestea ca organisme de gestiune colectivă. În lumina acestor aspecte, apare corectă susținerea ADFPR din cererea completatoare de la arbitraj din 11 iunie 2012 unde a arătat că la 30 mai 2012 a solicitat ORDA să îi aprobe depunerea formei unice a metodologiei pentru toate organismele de gestiune colectivă pentru data de 31 mai 2012, în loc de 30 mai 2012, pentru că la 28 mai 2012 CREDIDAM invocase imposibilitatea obiectivă de negociere în data de 30 mai 2012. În această cerere, ADFPR a arătat că principalele divergențe în negocieri între organismele de gestiune colectivă au privit definirea noțiunilor de comunicare publică în scop ambiental și comunicare publică în scop lucrativ.

Curtea reține și că apelantul CREDIDAM a înregistrat la ORDA nu doar cererea invocată de apelant din 18 mai 2012 pentru arbitraj doar între acesta și UPFR, respectiv cerere de negociere încă din toamna anului 2011, ci, sub nr. ORDA 2.006 din 2 martie 2012, și Cererea sa nr. 3.443 din 2 martie 2012, pe care a depus-o în copie la apel, de inițiere a procedurii de arbitraj pentru stabilirea punctului de vedere comun ce va trebui prezentat celeilalte părți (utilizatorilor) cu privire la metodologia pentru remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț sau a reproducerilor acestora, precum și a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți, în baza

art. 131 ind. 2 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 8/1996 , ca urmare a cererii depuse cu privire la inițierea de negocieri la data de 28 februarie 2012 de către UPFR, ADPFR și ARAIEX, menționată în cererea CREDIDAM, care vădește, alături de celelalte considerente expuse de Curte mai sus, caracterul nefondat al criticilor principale din apelul CREDIDAM care pretinde desființarea întregii proceduri arbitrale desfășurate, cu privire la prematuritate.

Așadar, corect a reținut completul arbitral că, deși termenele care au privit negocierea exclusiv între organismele de gestiune colectivă (după cele în care deja participaseră cu punctele lor de vedere asupra metodologiei și la negocieri cu utilizatorii) au fost relativ scurte, având în vedere calitatea și experiența părților implicate, acestea au avut posibilitatea reală a negocierilor.

De asemenea, corect și legal a reținut completul arbitral că dispozițiile

art. 131^2 din Legea nr. 8/1996 , care se referă la un termen de 30 de zile, privesc negocierile ce se desfășoară în cadrul comisiei de negociere, după stabilirea ei valabilă, între organismele de gestiune colectivă și utilizatori, neprivind stabilirea punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, astfel că Sentința nr. 5.562/2 din 3 octombrie 2011 (Dosar nr. 7.689/2/2011 al CAB Secția a VIII-a) depusă de CREDIDAM ca practică judiciară, privind utilizatorii, nu este relevantă speței sale.

De asemenea, pentru intimata UNART, nefondat invocă apelantul CREDIDAM lipsa de interes de a participa în acest arbitraj, Curtea reținând atât decizia de înființare a acestui organism de gestiune colectivă, cât și textele art. 5 și 7 din statutul depus la dosarul de arbitraj, texte pe care acesta și-a justificat apărarea pe excepție în arbitraj. Decizia ORDA nr. 41 din 28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 10 mai 2012, stabilește: "Art. 1. - Se avizează constituirea și funcționarea ca organism de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiștilor interpreți sau executanți Uniunea Națională a Artiștilor din România - UNART, având sediul în municipiul București, bd. Magheru nr. 43, sectorul 1." Statutul UNART (filele 152-154 volumul II dosar arbitraj) menționează următoarele:

"Art. 5. 1) UNART are ca scop, în principal, gestionarea colectivă a drepturilor conexe patrimoniale cuvenite artiștilor interpreți sau executanți pentru interpretări sau execuții fixate ori radiodifuzate anterior, prin colectarea și repartizarea acestor drepturi: titularilor care i-au acordat mandat direct; organismelor străine partenere în contractele încheiate pentru gestionarea de drepturi similare; titularilor nereprezentați, dar numai pentru drepturile care, în temeiul legii, fac obiectul gestiunii colective obligatorii. 2) De asemenea, UNART își propune să-i reprezinte pe propriii săi membri și să promoveze, dezvolte și protejeze interesele acestora, cu respectarea limitelor mandatului încredințat și a prevederilor Statutului. 3) UNART gestionează colectiv următoarele drepturi conexe patrimoniale cuvenite artiștilor interpreți sau executanți, fără a se limita la acestea: dreptul de comunicare publică a prestațiilor artistice în domeniul audiovizual, dreptul de împrumut, cu excepția cazului prevăzut la

art. 123 ind. 1 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 8/1996

[...], dreptul de remunerație echitabilă recunoscut artiștilor interpreți pentru comunicarea publică și radiodifuzarea fonogramelor.

Art. 7.1) Repertoriul UNART este alcătuit din repertoriile proprii ale artiștilor interpreți sau executanți care i-au acordat mandat direct, precum și, dacă este cazul, repertoriile proprii ale artiștilor interpreți sau executanți nereprezentați, în limita gestiunii colective obligatorii. 2) UNART gestionează colectiv drepturile conexe patrimoniale pentru interpretări sau execuții fixate sau radiodifuzate anterior, care se află în termenul legal de protecție și i-au fost încredințate prin mandat direct sau contracte încheiate, pentru gestionarea de drepturi similare, cu organisme străine; de asemenea, UNART gestionează colectiv drepturile conexe patrimoniale prevăzute de

art. 123^1 alin. (1) din Legea nr. 8/1996

ale titularilor mandanți, chiar necuprinse în mandat, precum și aceleași drepturi ale titularilor nereprezentați, dar numai dacă devine organismul cu cel mai mare număr de membri."

De altfel, apelantul CREDIDAM expune, în apelul său, în mod trunchiat, dispoziții din art. 5 și 7 ale Statutului UNART și se referă la gestiunea colectivă obligatorie, deși însuși a arătat fondat în apelul său, cum a reținut Curtea mai sus, că s-a inclus greșit de completul arbitral în propunerea de metodologie noțiunea de "gestiune colectivă obligatorie", deși propunerea conține dispoziții atât pentru gestiunea colectivă obligatorie, cât și pentru gestiunea colectivă facultativă.

Nefondat pretinde apelantul CREDIDAM anularea proceselor-verbale din 1 iunie 2012 și 6 iunie 2012 cu privire la constituirea completului arbitral. Nefiind inadmisibil sau prematur arbitrajul de stabilire a punctului de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, în raport cu motivele invocate de apelant, s-a procedat legal la constituirea completului arbitral din 1 iunie 2012.

Hotărârea arbitrală nr. 7/2012

reiterează: "Constituirea completului de arbitraj a fost realizată cu respectarea prevederilor

art. 131^1 alin. (4) al Legii nr. 8/1996 , părțile fiind convocate pentru tragerea la sorți în vederea desemnării arbitrilor". De asemenea, reiterează: "Ca urmare a faptului că dl arbitru Țiclea Alexandru a anunțat că se află în imposibilitate de a intră în completul arbitral, a fost înlocuit, în temeiul

art. 131^1 alin. (4) al Legii nr. 8/1996 , de către primul arbitru de rezervă, în ordinea tragerii la sorți, dl Olteanu Edmond Gabriel". Potrivit dispozițiilor generale ale

art. 131^2 alin. (4) și (5) din Legea nr. 8/1996 :

"(4) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în termen de 5 zile de la solicitarea arbitrajului, convoacă părțile în vederea desemnării, prin tragere la sorți, a 5 arbitri titulari, care vor constitui completul de arbitraj, și a 3 arbitri de rezervă. Aceștia din urmă îi vor înlocui, în ordinea tragerii la sorți, pe arbitrii titulari indisponibili. Desemnarea arbitrilor prin tragere la sorți se face și în cazul absenței părților convocate.

(5) Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, în termen de 5 zile de la data desemnării arbitrilor, convoacă la sediul său arbitrii desemnați și părțile, în vederea constituirii completului de arbitraj. Completul de arbitraj stabilește: onorariul brut, prin negociere cu părțile, primul termen, dar nu mai târziu de 5 zile, precum și locul arbitrajului și informează părțile". Or, cererea de înlocuire din partea arbitrului indisponibil, Țiclea Alexandru, depusă la fila 48, volumul I, din dosarul de arbitraj, menționează imposibilitatea prezentării acestuia la arbitraj la data de 6 iunie 2012, invocând mai multe acțiuni la aceeași dată legate de ziua mediului și de școala doctorală, inclusiv imposibilitatea participării la arbitraj pe o durată mai lungă, până la 26 iunie 2012, astfel că au fost respectate dispozițiile generale ale

art. 131^2 alin. (4) și (5) din Legea nr. 8/1996 .

Nefondat susține apelantul CREDIDAM încălcarea dreptului la un proces echitabil de către completul arbitral prin respingerea cererii de a lua cunoștință de înscrisurile UNART, de vreme ce nu indică ce importanță ar fi avut aceste înscrisuri în dezlegarea cauzei, cerând nefondat anularea hotărârii arbitrale fără existența vreunei vătămări cauzate de respingerea cererii de amânare. Pronunțarea completului arbitral prin hotărârea apelată a fost amânată de completul arbitral prin Încheierea de ședință din 2 iulie 2012, când s-a și respins cererea de amânare formulată de CREDIDAM în baza art. 96 din Codul de procedură civilă pentru a lua cunoștință de înscrisurile depuse de UNART, încheierea consemnând pe aceste aspecte și că "UPFR se opune acordării unui termen, arătând că, față de tabelele cuprinzând valoarea remunerațiilor depuse CREDIDAM, propunerile sunt identice, cu mici diferențe asupra cărora se cade de acord, precum și că reprezentantul UNART se opune acordării unui termen, având în vedere că, din analiza remunerațiilor propuse de CREDIDAM, rezultă că propunerile depuse în timpul ședinței sunt identice cu cele comunicate pe adresele de e-mail în data de 29 iunie 2012 la orele 12,59 în timpul programului CREDIDAM, dar și că la respingerea cererii de amânare completul arbitral a mai arătat "fără a face un motiv particular, ar fi și o lipsă de interes a CREDIDAM cât timp părțile arată că sunt de acord cu toate propunerile de tarife propuse de CREDIDAM". Curtea mai observă că încă din cererile completatoare de arbitraj din 11 iunie 2012, ARAIEX și ADPFR arătaseră că elementele rămase în divergență rezultau din pretențiile definirii noțiunilor "în scop ambiental" și "în scop lucrativ", la care CREDIDAM s-a opus.

Nefondat susține apelantul CREDIDAM încălcarea principiilor unui proces echitabil de către completul arbitral prin încheierea de îndreptare de erori materiale din 23 august 2012, pe motiv că s-a dat fără citarea părților, dispozițiile art. 281 din Codul de procedură civilă cu care se completează dispozițiile

Legii nr. 8/1996 , permițând această procedură fără citare, care, de altfel, nu i-a adus apelantului nicio vătămare, ci, prin modul cum a completat tabelul anexă nr. 1 din punctul de vedere comun al propunerii de metodologie, a respectat remunerațiile pretinse de CREDIDAM pentru artiștii interpreți și executanți. Faptul că secretarul general al corpului de arbitri, invocat de apelant, s-ar fi aflat în concediu la data încheierii de îndreptare eroare materială este invocat de asemenea fără relevanță în cauză de către apelant, în dosarul arbitral încheierea de îndreptare erori materiale fiind semnată de arbitri, care au fost înscriși ca prezenți la soluționarea făcută fără citarea părților, iar ulterior fiind atașat un referat întocmit de secretarul general al ORDA, care, având în vedere încheierea deja pronunțată, propune ORDA emiterea unei decizii pentru a se dispune publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Faptul că ORDA nu ar fi comunicat încă prin fax sau alte mijloace de comunicare încheierea către apelant nu atrage nulitatea ei, pentru anularea ei apelantul beneficiind legal de termenul care curge de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar motivele pe care le-a invocat cu privire la procesul echitabil în raport cu această încheiere dată fără citarea părților fiind nefondate.

Nefondat susține apelantul că toate încheierile de ședință ar fi nelegale deoarece nu ar consemna cereri sau susțineri formulate, soluțiile dispuse ori motivele de soluționare avute în vedere de complet, câtă vreme nu indică în concret niciuna din asemenea împrejurări care să se fi omis, cauzându-i eventual o vătămare, neformulând nici vreo cerere de îndreptare de erori materiale concrete pe asemenea aspecte conform art. 281 din Codul de procedură civilă.

Curtea reține că este nefondată critica apelantei ADPFR că hotărârea arbitrală ar fi trebuit să formuleze definiții la partea introductivă, punctele 1.2, 1.3, pentru noțiunile de comunicare publică în scop lucrativ și comunicare publică în scop ambiental.

Legea nr. 8/1996

dă definiția comunicării publice, iar punctul de vedere comun arbitrat descrie în tabelele nr. 1, și respectiv, nr. 2 cele două categorii de comunicări publice, în scop lucrativ și, respectiv, în scop ambiental, astfel că ar fi inutilă și o nouă definiție a aspectelor menționate în tabelele nr. 1 și, respectiv, nr. 2 și astfel ar fi de natură a atrage tocmai confuzie asupra lor.

În schimb sunt fondate criticile acestei apelante și ale apelantului CREDIDAM cu privire renumerotarea greșită de către completul arbitral a propunerii de metodologie care reprezintă punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, realizată de așa manieră încât propunerea nici nu mai are coerență, ci face referire la puncte inexistente în aceasta (pct. 6 și pct. 12 fac referire la un punct inexistent, 2.4; punctele 12 și 15 fac referire la punctul 3.3 și la paragrafe diferite din punctul 3.3, nereliefate de metodologie), ca și criticile apelantei ADPFR cu privire la înlocuirea nejustificată de către completul arbitral a mențiunilor referitoare la comunicarea publică în scop lucrativ și comunicarea publică în scop ambiental, din cuprinsul punctului de vedere comun (punctele 3.3 numerotat 8 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală, 3.9 numerotat 14 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală, 3.12 numerotat 17 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală, 4.1 numerotat 19 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală, 3.2 numerotat 7 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală, 3.9 numerotat 14 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală, 3.12 numerotat 17 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală, 4.1 numerotat 19 în metodologia stabilită prin hotărârea arbitrală), cu mențiuni de "comunicare indispensabilă pentru desfășurarea activității" și, respectiv, "comunicare în scopul de a crea ambianța" introduse de completul arbitral, și la reținerea trunchiată a mențiunii de la punctul 2.3 (5 renumerotat în hotărârea arbitrală), deși toate organismele de gestiune colectivă au convenit asupra formei susținute de ADPFR, conform Procesului-verbal de negociere din 31 mai 2012 (2.3 Pentru eliberarea autorizațiilor-licență neexclusive sau pentru determinarea cuantumului remunerațiilor datorate, organismele de gestiune colectivă colectoare, desemnate conform reglementărilor legale în vigoare, pentru drepturile artiștilor interpreți sau executanți și ale producătorilor de fonograme pot solicita utilizatorului, acesta din urmă fiind obligat să le pună la dispoziția organismelor de gestiune colectivă în cauză copii conforme ale următoarelor documente:...". Așadar, faptul că ulterior UPFR s-a răzgândit nejustificat în concluziile scrise de la arbitraj, cum rezultă din notele scrise de la apel ale acestuia, nu justifică schimbarea acestui punct de vedere comun față de forma convenită deja întru totul de toate organismele de gestiune colectivă.

De asemenea, sunt fondate criticile apelantului CREDIDAM cu privire la reținerea greșită a completului arbitral ca având valoarea zero, în punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă, la literele C1, C2, C3, E1, E2, E7, F1, F2 și G, remunerațiile artiștilor interpreți sau executanți, deși achiesarea celorlalte organisme de gestiune colectivă din arbitraj corespunde valorilor remunerațiilor înscrise la aceste litere în propunerea CREDIDAM, așa cum se regăsește la filele 39-43 volumul II din dosarul de arbitraj, nu valorilor "0". Astfel, având în vedere și cele mai sus reținute cu privire la critica fondată a apelantului CREDIDAM cu privire la titlul propunerii de metodologie care include nelegal sintagma "prin gestiune colectivă obligatorie", pe baza art. 296 din Codul de procedură civilă, Curtea va admite apelurile declarate de ADPFR și CREDIDAM și va schimba în parte hotărârea arbitrală, conform criticilor reținute ca fiind fondate.

Cu privire la cheltuielile de judecată din apel, Curtea va dispune, pe baza cererilor părților care le-au solicitat, conform art. 274-277 din Codul de procedură civilă, în raport cu soluțiile de apel date, față de înscrisurile doveditoare ale acestor cheltuieli aflate la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția lipsei de interes în apelul CREDIDAM - Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți.

Respinge apelul formulat de Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți (ARAIEX), cu sediul în București, sectorul 3, șos. Dudești-Pantelimon nr. 2-4-6, et. 1, ap. cam. 3, împotriva

Hotărârii arbitrale nr. 7 din 6 iulie 2012 , pronunțată de Completul arbitral de pe lângă ORDA, în Dosarul arbitral nr. 8/2012, ca lipsit de obiect.

Admite apelurile formulate de apelanții Asociația pentru Drepturile Producătorilor de Fonograme din România (ADPFR), cu sediul în București, sectorul 3, str. Gheorghe Petrașcu nr. 10, bl. B7, sc. 1, ap. 39, și cu sediul ales în București, sectorul 3, str. Traian nr. 2, bl. F1, sc. 4, et. 5, ap. 15, și Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți - CREDIDAM, cu sediul în București, sectorul 1, str. Jules Michelet nr. 15-17, împotriva

Hotărârii arbitrale nr. 7 din 6 iulie 2012 , pronunțată de Completul arbitral de pe lângă ORDA, în Dosarul arbitral nr. 8/2012, în contradictoriu cu intimații Uniunea Națională a Artiștilor din România (UNART), cu sediul în București, sectorul 1, bd. Magheru nr. 43, sc. 1, et. 1, ap. 11, și Uniunea Producătorilor de Fonograme din România (UPFR), cu sediul în București, sectorul 1, bd. Nicolae Titulescu nr. 88B, Asociația Română pentru Artiști Interpreți sau Executanți (ARAIEX), cu sediul în București, sectorul 3, șos. Dudești-Pantelimon nr. 2-4-6, et. 1, ap. cam. 3.

Schimbă în parte

Hotărârea arbitrală nr. 7 din 6 iulie 2012 , în sensul că:

Stabilește punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la proiectul de metodologie supus arbitrajului, care urmează a fi negociat cu utilizatorii, ca fiind următorul:

METODOLOGIA

având ca obiect punctul de vedere comun al organismelor de gestiune colectivă cu privire la metodologia privind remunerația datorată artiștilor interpreți sau executanți și producătorilor de fonograme pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora, precum și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, în scop ambiental și lucrativ, și tabelele cuprinzând drepturile patrimoniale ale artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual și ale producătorilor de fonograme

1. Prin utilizator în sensul prezentei metodologii se înțelege persoana fizică autorizată (PFA, AF etc.) sau persoana juridică care deține ori folosește cu orice titlu (drept de proprietate, administrare, închiriere, subînchiriere, comodat, concesiune, leasing etc.) spații închise sau deschise, în care sunt instalate sau deținute aparate ori orice alte mijloace mecanice, electronice, digitale, cum ar fi aparatură de redare a înregistrărilor sonore, receptoare radio ori televizoare, echipament informatic, instalații de amplificare și orice alte aparate ce permit recepția, redarea sau difuzarea sunetelor sau imaginilor însoțite de sunet.

2.1. Utilizatorii care comunică public fonograme de comerț/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora, precum și/sau prestații artistice din domeniul audiovizual au obligația ca înaintea oricărei utilizări să obțină autorizația-licență neexclusivă din partea organismelor de gestiune colectivă abilitate, în schimbul remunerațiilor prevăzute în tabelele din prezenta metodologie.

Utilizatorul are obligația de a obține din partea organismelor de gestiune colectoare ale drepturilor artiștilor interpreți sau executanți, respectiv ale producătorilor de fonograme, conform reglementărilor legale în vigoare, autorizații-licențe neexclusive pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, anterior începerii activității de comunicare publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, anterior începerii activității de comunicare publică, în schimbul plății unei remunerații, indiferent de durata efectivă a comunicării publice.

2.2. Eliberarea autorizației-licență neexclusive pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual se solicită de către utilizator cu cel puțin 7 zile calendaristice anterior începerii activității.

2.3. Pentru eliberarea autorizațiilor-licență neexclusive sau pentru determinarea cuantumului remunerațiilor datorate, organismele de gestiune colectivă colectoare, desemnate conform reglementărilor în vigoare, pentru drepturile artiștilor interpreți sau executanți și ale producătorilor de fonograme, pot solicita utilizatorului, iar utilizatorul este obligat să pună la dispoziția acestora copii conforme ale următoarelor documente:

a) certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comerțului (pentru persoanele juridice), respectiv documentul de autorizare a persoanei fizice autorizate (PFA, AF etc.);

b) autorizația de funcționare;

c) certificatul de clasificare emis de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (în cazul structurilor de primire cu destinație de cazare turistică);

2.4. Autorizația-licență neexclusivă se eliberează pentru o perioadă de 3 luni/6 luni/12 luni calendaristice sau pentru o perioadă sezonieră specificată de utilizator, putând fi prelungită pe perioade succesive prin acordul părților.

Autorizația-licență neexclusivă pentru utilizarea fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, în cadrul activităților enumerate la tabelul de la pct. I1, se eliberează pentru fiecare eveniment/manifestație/spectacol/turneu/campanie sau altă activitate asimilată acestora.

2.5. Autorizația-licență neexclusivă este valabilă numai dacă aceasta este însoțită de documentele de plată a remunerației echitabile stabilite prin tabelele ce fac parte integrantă din prezenta metodologie.

2.6. Autorizația-licență neexclusivă este personală și nu poate fi transmisă unui terț.

2.7. Încetarea valabilității autorizației-licență neexclusive, ca urmare a încetării activității, a suspendării temporare a activității desfășurate de utilizator sau a încetării comunicării publice a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual operează în condițiile în care, cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de încetarea sau suspendarea temporară a activității, utilizatorul comunică organismului de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiștilor interpreți sau executanți, respectiv ale producătorilor de fonograme care au eliberat autorizația-licență neexclusivă o declarație pe propria răspundere, semnată și ștampilată de reprezentantul legal al utilizatorului, care atestă data încetării sau a suspendării temporare a activității desfășurate.

2.8. În cazul în care se constată că declarația pe propria răspundere sau contractul indicate la art. 2.4 nu sunt conforme realității, remunerațiile aferente perioadei anterioare declarației pe propria răspundere sau contractului sunt datorate de utilizator.

3.1. Pentru utilizarea fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, utilizatorii au obligația de a achita remunerația în cuantumul prevăzut în tabelele ce fac parte integrantă din prezenta metodologie, la care se adaugă TVA. Cuantumul remunerației poate fi indexat anual ținându-se cont de indicele de inflație stabilit la nivel național.

3.2. Remunerația datorată pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual în scop ambiental trebuie achitată de către utilizator anterior începerii activității de comunicare publică, până cel târziu în ultima zi a lunii anterioare desfășurării activității.

Plata remunerațiilor forfetare se efectuează lunar, până cel târziu în ultima zi a lunii pentru luna următoare pentru care acestea sunt datorate.

Pentru întârzieri la plată, utilizatorii datorează penalități de 0,1% aferente sumelor neachitate la termen, pe zi de întârziere.

3.3. Pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, utilizatorul trebuie să achite în avans, până cel târziu în ultima zi a lunii anterioare desfășurării activității, remunerația minimă, stabilită potrivit tabelelor I1, I2, I3 și I4 de mai jos.

Plata remunerațiilor minime se efectuează lunar, până cel târziu în ultima zi a lunii pentru luna următoare pentru care acestea sunt datorate.

- utilizatorul care desfășoară evenimente ocazionale va achita remunerația procentuală datorată conform tabelului I1 de mai jos: în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data încheierii evenimentului/manifestației/spectacolului/turneului/campaniei sau a altei activități asimilate acestora;

- utilizatorul care comunică public fonogramele de comerț/fonogramele publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora și/sau prestații artistice în domeniul audiovizual în spații închise sau deschise potrivit tabelelor I2, I3 și I4 de mai jos: lunar, până cel târziu în ultima zi a lunii pentru luna anterioară, pentru care aceasta este datorată.

3.4. Pentru întârzieri la plata remunerațiilor, utilizatorii datorează penalități în cuantum de 0,1% pe zi de întârziere din sumele neachitate la scadență, aceștia fiind de drept puși în întârziere, fără a fi necesară notificarea acestora.

3.5. Utilizatorul care comunică public fonograme de comerț/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora și/sau prestații artistice din domeniul audiovizual în scop lucrativ, conform tabelelor I1, I2, I3 și I4, este obligat să transmită lunar organismului de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiștilor interpreți sau executanți, respectiv ale producătorilor de fonograme, până cel târziu la data de 10 a lunii următoare celei pentru care remunerația este datorată sau la sfârșitul evenimentului/manifestației/spectacolului/turneului/campaniei sau al altei activități asimilate acestora (în cazul evenimentelor ocazionale), următoarele documente:

Nr.

crt.

Titlul piesei

Artist

Numar de difuzări

Producător

3.6. Baza de calcul al remunerațiilor cuvenite comunicării publice a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual din comunicarea publică în scop lucrativ o reprezintă, după caz:

1. veniturile, mai puțin TVA, obținute din consumații și vânzarea de bilete, abonamente, programe, valoarea materialelor promoționale, sponsorizări etc., iar în lipsa acestora:

2. bugetul de cheltuieli al evenimentului/manifestației/spectacolului/turneului/campaniei, mai puțin TVA;

3. bugetul de cheltuieli pentru campanii publicitare, promoționale sau electorale, mai puțin TVA.

Remunerația nu este datorată, iar dacă aceasta a fost achitată, ea trebuie returnată în cazul în care evenimentul/manifestația/spectacolul/turneul/campania a fost anulat/anulată.

3.7. Utilizatorul poate achita anterior emiterii autorizației-licență neexclusive remunerația corespunzătoare perioadei de valabilitate a licenței, prevăzute la art. 2.4, conform opțiunii exprimate de acesta.

Pentru utilizatorii care la data intrării în vigoare a prezentei metodologii au o licență valabilă, se aplică prevederile de la art. 3.2, respectiv art. 3.3.

3.8. În cazul în care utilizatorul datorează mai multe sume restante, plata efectuată va stinge datoriile în ordinea vechimii, indiferent că acestea sunt constituite din remunerații sau penalități de întârziere.

Plata parțială efectuată de utilizator va fi imputată cu prioritate asupra penalităților de întârziere aferente sumelor neachitate la termen.

3.9. În cazul în care în același spațiu se comunică public fonograme de comerț/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora și/sau prestații artistice din domeniul audiovizual atât în scop ambiental, cât și în scop lucrativ, se vor achita remunerații pentru ambele utilizări.

3.10. În cazul utilizatorilor care organizează turnee sau evenimente, aceștia pot achita remunerațiile procentuale cuvenite la sfârșitul turneului sau al ultimului eveniment, în condițiile stabilite la art. 3.3 ultimul paragraf, după achitarea în avans a remunerației prevăzute la art. 3.3 primul paragraf.

3.11. În situația în care un utilizator deține sau folosește mai multe spații sau desfășoară mai multe activități, remunerația se datorează distinct pentru fiecare spațiu în parte sau pentru fiecare activitate desfășurată în parte.

În situația în care într-un spațiu nedelimitat există o singură sursă de sunet sau de sunet și imagine, în care se comunică public fonograme de comerț/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora, un utilizator desfășoară mai multe activități conform anexei la metodologie (mai puțin cele prevăzute în tabelele I1-I4), remunerația se va achita o singură dată pentru suprafața respectivă în care se difuzează muzica, conform obiectului de activitate corespunzător spațiului având cea mai mare suprafață.

3.12. Pentru perioada pentru care utilizatorul a comunicat public fonograme de comerț/fonograme publicate în scop comercial sau reproduceri ale acestora și/sau prestații artistice din domeniul audiovizual în scop ambiental sau lucrativ fără a obține în prealabil autorizația-licență neexclusivă, acesta are obligația de a plăti către organismul de gestiune colectivă a drepturilor conexe ale artiștilor interpreți sau executanți și ale producătorilor de fonograme o sumă de bani reprezentând triplul sumelor care ar fi fost legal datorate dacă ar fi deținut autorizația-licență neexclusivă. În situația în care cuantumul remunerației care ar fi fost legal datorată de către utilizator nu poate fi determinat, acesta datorează triplul remunerației plătite în mod uzual de utilizatorii din aceeași categorie.

3.13. În situația închirierii, subînchirierii sau a oricărui alt mod de transmitere a folosinței parțiale a unui spațiu în care are loc comunicarea publică a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual, deținătorii legali cu orice titlu ai spațiului respectiv au obligația de a obține autorizația-licență neexclusivă și de a achita remunerația distinctă, în ipoteza utilizării aparaturii proprii de sunet sau de sunet și imagine.

4.1. Organismele de gestiune colectoare ale drepturilor artiștilor interpreți sau executanți, respectiv ale producătorilor de fonograme, conform reglementărilor legale în vigoare, pot numi delegați pentru monitorizarea comunicării publice a fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual în scop ambiental ori lucrativ, aceștia având acces liber în spațiile închise sau deschise unde se realizează comunicarea publică, în baza legitimațiilor emise de organismele de gestiune colectivă menționate sau a altor documente doveditoare (delegație), putând utiliza echipamente de înregistrare audio și/sau video portabile. Acest drept nu absolvă utilizatorii de obligația de a declara utilizarea fonogramelor de comerț/fonogramelor publicate în scop comercial sau a reproducerilor acestora și/sau a prestațiilor artistice din domeniul audiovizual anterior începerii acestei activități, precum și de a achita remunerațiile aferente în condițiile și în cuantumul stabilit prin prezenta metodologie.

4.2. Aspectele constatate de către delegații organismelor de gestiune colectivă cu prilejul verificărilor efectuate vor fi consemnate în procese-verbale de verificare, încheiate la fața locului, care fac dovada comunicării publice până la proba contrară.

5.1. Remunerațiile stabilite prin prezenta metodologie se pot modifica anual, începând cu prima lună a anului următor celui în care s-a publicat prezenta metodologie, de către organismele de gestiune ale drepturilor artiștilor interpreți sau executanți, respectiv ale producătorilor de fonograme, conform reglementărilor legale în vigoare, pentru o categorie de titulari de drepturi, pe baza indicelui de inflație stabilit la nivel național.

5.2. Aceste modificări se depun la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, urmând a fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pe cheltuiala organismelor de gestiune colectivă, prin decizie a directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, emisă în termen de 5 zile de la data depunerii.

5.3. Modificările devin efective începând cu luna următoare publicării.

6. Prezenta metodologie intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prezentul punct de vedere poate fi dezvoltat în cadrul negocierilor cu utilizatorii.

Compensează în totalitate cheltuielile de arbitraj.

Tabele cuprinzând valoarea remunerațiilor cuvenite producătorilor de fonograme și artiștilor interpreți sau executanți pentru fonograme și pentru audiovizual

I. Activități desfășurate în regim ambiental

Unități de alimentație publică - restaurante, baruri, cafenele,

ceainării, braserii, fast-fooduri, rotiserii, pizzerii, shaormerii,

crame, cofetării, săli de bal, săli pentru nunți și asimilate*)

Spații închise sau deschise situate în orașe sau stațiuni turistice

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Suprafața până la 100 mp

45 lei

23 lei

Suprafața cuprinsă între

101 - 200 mp

65 lei

33 lei

Suprafața peste 200 mp

65 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

65 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

33 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

Spații închise sau deschise situate în comune și sate

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Suprafața până la 100 mp

25 lei

13 lei

Suprafața cuprinsă între

101 - 200 mp

45 lei

23,00 lei

Suprafața peste 200 mp

45 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

45 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

23 lei plus

5 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

Unități comerciale sau prestatoare de servicii, showroomuri, duty-

free-uri, galerii comerciale, malluri, supermarketuri, hipermarketuri,

spitale, cabinete medicale, stomatologice, centre de tratament,

cazinouri, săli internet, săli de jocuri, săli de biliard, popice,

tenis de masă, saloane de înfrumusețare și altele asimilate etc.*) **)

- Spații închise sau deschise situate în orașe, stațiuni turistice,

comune și sate

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Suprafața până la 100 mp

30 lei

15 lei

Suprafața cuprinsă între

101 - 200 mp

55 lei

27 lei

Suprafața cuprinsă între

201 - 300 mp

75 lei

37 lei

Suprafața cuprinsă între

301 - 400 mp

90 lei

45 lei

Suprafața cuprinsă între

401 - 500 mp

105 lei

53 lei

Suprafața cuprinsă între

501 - 1000 mp

150 lei

75 lei

Suprafața peste 1000 mp

150 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

500 mp

150 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

500 mp

75 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

500 mp

Târguri sau expoziții, evenimente cu publicitate sau mijloace prin care

se face publicitate*) **)

Spații închise sau deschise situate în orașe, stațiuni turistice,

comune și sate

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Târguri sau expoziții urbane

și în stațiuni turistice până

în 1000 mp

100 lei

50 lei

Târguri sau expoziții urbane

și în stațiuni turistice între

1001 mp - 2000 mp

180 lei

90 lei

Târguri sau expoziții urbane

și în stațiuni turistice peste

2000 mp

180 lei plus

50 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

180 lei plus

50 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

90 + 20 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

Târguri sau expoziții rurale,

iarmaroace, talciocuri până

în 1000 mp

60 lei

30 lei

Târguri sau expoziții rurale,

iarmaroace, talciocuri între

1001 mp - 2000 mp

100 lei

50 lei

Târguri sau expoziții rurale,

iarmaroace, talciocuri peste

2000 mp

100 lei plus

30 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

100 lei plus

30 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

50 + 15 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

Expoziții de artă, știință,

carte și altele asimilate

până în 1000 mp

50 lei

25 lei

Expoziții de artă, știință,

carte și altele asimilate

între 1001 - 2000 mp

75 lei

40 lei

Expoziții de artă, știință,

carte și altele asimilate

peste 2001 mp

75 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

75 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

35 + 10 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

1000 mp

Publicitate cu vehicule, standuri, bannere, ecrane, machete fixe/

gonflabile, remorci mobile etc. (dotate sau însoțite de instalații de

sonorizare) - Acțiuni desfășurate în spații deschise situate în orașe,

stațiuni turistice, comune și sate

Tip încadrare

Remunerație zilnică

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Vehicul auto/remorcă

publicitară

50 lei

25 lei

Stand publicitar*******),

Banner Ecran, machetă fixă/

gonflabilă

10 lei

5 lei

Spectacole diverse (pentru muzica difuzată înainte, în timpul sau după

spectacol) - Spații închise sau deschise situate în orașe, stațiuni

turistice, comune și sate

Tip încadrare

Remunerație/spectacol

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Filarmonică, operă, teatru,

cinematograf, circ, delfinariu

și altele asimilate

12 lei

6 lei

Unități de cazare

Tip încadrare

Remunerație lunară

Hoteluri, hoteluri-apartament,

moteluri, hosteluri, vile turistice,

bungalow-uri, cabane turistice,

sate/cluburi de vacanță, campinguri,

popasuri turistice, căsuțe tip

camping, apartamente sau camere de

închiriat, structuri de primire cu

funcțiuni de cazare pe pontoane

plutitoare, nave fluviale și

maritime, pensiuni turistice și

pensiuni agroturistice, case de

vacanțe/oaspeți

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

până la 2 stele/margarete

inclusiv (în măsura în care

sunt dotate cu aparate TV în

camere)

1 leu/cameră

3 stele/ margarete

1,5 lei/

cameră

1,5 lei/

cameră

1,5 lei/

cameră

4 stele/ margarete

2 lei/cameră

5 stele/ margarete

3 lei/cameră

Recepție

22 lei/50 mp

+ 10 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

20 mp

22 lei/50 mp

+ 10 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

20 mp

11 lei/50 mp

+ 5 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

20 mp

Holuri

28 lei/50 mp

+ 10 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

20 mp

28 lei/50 mp

+ 10 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

20 mp

14 lei/50 mp

+ 5 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

20 mp

Lift

40 lei

0 lei

Tabere

75 lei

Transporturi

Transporturi rutiere de pasageri****) - Mijloc de transport echipat cu

instalație de sonorizare indiferent dacă sunt în regim rent-a-car sau

colaborare sau leasing etc.

Tip încadrare

Remunerație lunară/mijloc de transport

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Vehicul de agrement (tractor,

trenuleț, remorcă, platformă,

minicar) și altele asimilate

10 lei

5 lei

Autobuz, Troleibuz, Tramvai

10 lei

5 lei

Autoturism până la 6 locuri

(Taxi)*****)

15 lei

7 lei

Microbuz între 7 - 14 locuri

20 lei

10 lei

Microbuz între 15 - 21 de

locuri

30 lei

15 lei

Microbuz peste 21 de locuri

35 lei

15 lei

Autocar cu până la 30 de

locuri

40 lei

20 lei

Autocar între 31-36 de locuri

50 lei

25 lei

Autocar între 37-46 de locuri

60 lei

30 lei

Autocar între 47-54 de locuri

70 lei

35 lei

Autocar peste 54 de locuri

80 lei

40 lei

Autogări, spații de așteptare pentru pasageri*) **) ***)

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Autogară sau sală de așteptare

25 lei

13 lei

Transporturi feroviare de pasageri****) - Garnitură feroviară echipată

cu instalație de sonorizare

Tip încadrare

Remunerație lunară/mijloc de transport

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Tren de pasageri în trafic

intern (fără vagon restaurant;

dacă are vagon restaurant se

va adăuga tariful suplimentar)

50 lei

25 lei

Tren de pasageri în trafic

internațional (fără vagon

restaurant; dacă are vagon

restaurant se va adăuga

tariful suplimentar)

70 lei

30 lei

Vagon restaurant în trafic

intern

50 lei

25 lei

Vagon restaurant în trafic

internațional

70 lei

25 lei

Gări, stații de metrou și spații de așteptare*) **) ***) - Spațiu dotat

cu instalație de sonorizare

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Gări și peroane

40 lei

Stație de metrou

30 lei

Sală de așteptare în cadrul

gării

25 lei

Transport aerian de pasageri****) - Aeronavă echipată cu instalație

de sonorizare

Tip încadrare

Remunerație lunară/Aeronavă

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Aeronavă de pasageri cursă

internă

50 lei

15 lei

Aeronavă de pasageri cursă

continentală

100 lei

35 lei

Aeronavă de pasageri cursă

transcontinental

200 lei

70 lei

Aeroporturi, Spații de așteptare pentru pasageri*) **) ***)

Tip încadrare

Remunerație lunară/spațiu cu instalație

de sonorizare

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Aeroport intern, internațional

- sală așteptare

80 lei

40 lei

Ambarcațiuni navale pentru transportul de agrement - Dotate cu

instalații de sonorizare****)

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Ambarcațiune de agrement cu

până la 2 locuri de dormit

50 lei

25 lei

Ambarcațiune de agrement între

3 locuri - 6 locuri de dormit

80 lei

40 lei

Ambarcațiune de agrement între

7 - 12 locuri de dormit

100 lei

50 lei

Ambarcațiune de agrement peste

12 locuri de dormit

100 lei plus

10 lei/

fiecare loc

de dormit

suplimentar

100 lei plus

10 lei/

fiecare loc

de dormit

suplimentar

50 + 5 lei /

fiecare loc

de dormit

suplimentar

Ambarcațiuni de transport

pasageri capacitate până în

50 pasageri (fără posibilități

de cazare)

60 lei

30 lei

Ambarcațiuni de transport

pasageri capacitate între 51

pasageri - 100 pasageri (fără

posibilități de cazare)

100 lei

50 lei

Ambarcațiuni de transport

pasageri capacitate peste 100

pasageri (fără posibilități

de cazare)

130 lei

60 lei

Transport pe cablu

Tip încadrare

Remunerație lunară/instalație dotată

cu sonorizare

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Tip de instalație - dotate cu

instalații de sonorizare

Telecabine - Telegondole

15 lei

0 lei

Spații de așteptare pentru

telecabine, telegondole

25 lei

0 lei

Lifturi și ascensoare

30 lei

0 lei

Parcări auto și cinematografe în aer liber - Dotate cu instalații de

sonorizare - Spații închise sau deschise*)

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Parcări până la 500 mp

25 lei

0 lei

Parcări între 501 mp - 1000 mp

45 lei

0 lei

Parcări peste 1000 mp

45 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

500 mp

45 lei plus

20 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

500 mp

0 lei

Sport și agrement

Stadioane, complexe sportive, săli de sport dotate cu instalații de

sonorizare - Spații închise sau deschise situate în orașe, stațiuni

turistice, comune și sate

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Număr de locuri (scaune)

Sub 1.000 locuri (scaune)

50 lei

25 lei

Între 1.000 - 5.000 locuri

(scaune)

100 lei

50 lei

Peste 5.000 locuri (scaune)

100 lei plus

30 lei pentru

fiecare

tranșă de

până la

5000 locuri

suplimentare

(scaune)

100 lei plus

30 lei pentru

fiecare

tranșă de

până la

5000 locuri

suplimentare

(scaune)

50 + 15 lei

pentru

fiecare

tranșă de

până la

5000 locuri

suplimentare

(scaune)

Piscine, ștranduri, litoral, parcuri de distracții și/sau agrement,

pârtii de schi și patinoare, locuri de joacă pentru copii, săli fitness,

culturism, masaj etc. - deschise publicului - dotate cu instalații de

sonorizare*)

Tip încadrare

Remunerație lunară

Producătorii

de fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

fonograme

Artiștii

interpreți

executanți

pentru

audiovizual

Piscină și ștrand

50 lei

25 lei

Piscină Hotel până la

categoria 3 stele

50 lei

25 lei

Piscină Hotel categoria

4 stele

60 lei

30 lei

Piscină Hotel categoria

5 stele

80 lei

40 lei

Plajă suprafața până la 200 mp

45 lei

20 lei

Plajă cu suprafața peste

200 mp

45 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

45 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

20+5 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

Parc de distracții și/sau

agrement până în 1000 mp

500 lei

200 lei

Parc de distracții și/sau

agrement peste 1000 mp

500 lei plus

50 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

500 lei plus

50 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

0 lei

Pârtie cu instalație de

sonorizare

400 lei/

pârtie

400 lei/

pârtie

0 lei

Patinoar cu suprafața până în

500 mp

50 lei

0 lei

Patinoar cu suprafața mai mare

de 500 mp

50 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

50 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

0 lei

Locuri de joacă pt. copii cu

suprafața până în 100 mp

30 lei

15 lei

Locuri de joacă pt. copii cu

suprafața peste 100 mp

30 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

30 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

15+5 lei

pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

Sală fitness și/sau culturism

30 lei

15 lei

Sală fitness și/sau culturism

peste 100 mp

30 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

30 lei plus

10 lei pentru

fiecare

suprafață

suplimentară

de până la

100 mp

15 lei +5 lei