Regulamentul din 20 aprilie 1999

Capitolul 1 Condițiile de delimitare teritoriala a arealelor viticole

1. Delimitarea teritoriala a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor și a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, se realizează prin intermediul lucrărilor de intocmire a cadastrului viticol potrivit prevederilor

art. 5 alin. (1) lit. a) și b) din Legea viei și vinului nr. 67/1997 , denumita în continuare lege.

2. Prin normele de intocmire a cadastrului viticol care vor fi stabilite de Ministerul Agriculturii și Alimentatiei, împreună cu Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie, se va prevedea ca lucrarile de delimitare a arealelor viticole să se faca de către specialistii din domeniul evidentei funciare, în colaborare cu specialisti din domeniul viticulturii și vinificatiei și cu reprezentantii producătorilor viticoli, constituiti în comisii judetene, urmand ca acestea să fie definitivate de o comisie centrala constituita la nivelul Ministerului Agriculturii și Alimentatiei.

Componenta comisiei centrale și a comisiilor judetene pentru efectuarea delimitarii teritoriale a arealelor viticole prin intermediul lucrărilor de intocmire a cadastrului viticol și modul de functionare a lor se vor stabili prin ordin al ministrului agriculturii și alimentatiei.

3. Până la finalizarea delimitarii arealelor viticole potrivit prevederilor pct. 2 Ministerul Agriculturii și Alimentatiei va realiza actualizarea lucrărilor de nominalizare a arealelor viticole, pe podgorii și centre viticole, și de stabilire a teritoriilor care intră în componenta acestora, până la nivel de comune și sate. Forma actualizata a acestor lucrari va fi aprobata prin ordin al ministrului agriculturii și alimentatiei.

Capitolul 2 Normele de înființare, întreținere și defrisare a plantatiilor de viță de vie

A. Materialul saditor viticol

4. Definițiile pentru categoriile de material saditor viticol și de material de inmultire, prevăzute la art. 6 din lege, sunt indicate în lista nr. 1 din prezentul regulament.

5. Categoriile biologice de material saditor viticol admise pentru producere în România sunt urmatoarele:

a) materialul amelioratorului;

b) material prebaza;

c) material baza;

d) material certificat;

e) material standard.

Definițiile acestor categorii sunt date în lista nr. 1.

6. Producerea materialului saditor viticol se realizează în urmatoarele tipuri de plantatii viticole:

a) plantatii de conservare;

b) plantatii de preinmultire;

c) plantatii-mama de portaltoi;

d) plantatii-mama de soiuri roditoare;

e) plantatii de productie recunoscute;

f) scoli de vite.

Definițiile acestor tipuri de plantatii viticole sunt date în lista nr. 2 din prezentul regulament.

7. Producerea materialului saditor viticol se realizează în urmatoarele tipuri de unități:

a) unități de selecție;

b) unități de preinmultire;

c) unități de inmultire;

d) unități de productie.

Definițiile acestor unități sunt date în lista nr. 2.

B. Înființarea plantatiilor de viță de vie

8. Zonarea soiurilor de viță de vie, recomandate și autorizate pentru cultura în cadrul fiecarui areal viticol, se aproba prin ordin al ministrului agriculturii și alimentatiei, cu avizul Oficiului Național al Viei și Vinului (O.N.V.V.), denumit în continuare O.N.V.V.

Actualizarea acestei lucrari se face în baza propunerilor Institutului de Cercetari pentru Viticultura și Vinificație și ale statiunilor de cercetari vitivinicole, prin consultarea specialistilor din domeniu, cu avizul direcțiilor generale pentru agricultura și industrie alimentara judetene și al O.N.V.V.

9. Autorizatiile de plantare se elibereaza de către directiile generale pentru agricultura și industrie alimentara judetene și a municipiului București, în baza cererilor adresate acestora de către producătorii interesati, în condițiile prevăzute de art. 10 din lege. Autorizatiile de plantare se referă la suprafața totala care urmeaza să fie plantata de un producător, persoana fizica sau juridica, esalonat pe mai mulți ani.

Autorizatia de plantare cuprinde urmatoarele elemente:

a) numele/denumirea producătorului, persoana fizica sau juridica;

b) adresa/sediul producătorului;

c) locul plantarii: podgorie, centru viticol, iar dacă plantatia se infiinteaza în arealul viticol: comuna, satul, tarlaua, parcela, punctul cu denumirea cunoscuta local;

d) suprafața care se planteaza: totala, din care, pe ani;

e) soiul/soiurile folosite la plantare;

f) distantele de plantare între randuri și pe rand.

10. Cererile pentru eliberarea autorizațiilor de plantare se depun la directiile generale pentru agricultura și industrie alimentara judetene și a municipiului București cu cel puțin o luna înainte de data infiintarii plantatiei. Ele vor contine toate informațiile necesare pentru completarea autorizatiei de plantare și vor fi vizate de către specialistul de la centrul agricol teritorial și de reprezentantul din teritoriu al Inspecției de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol.

În cazul infiintarii de plantatii pe o suprafața mai mare de 3 ha, considerate ca suprafete totale pe un producător viticol, persoana fizica sau juridica, la cererea pentru eliberarea autorizatiei de plantare se va anexa proiectul de înființare a plantatiei viticole, vizat de către unitatea de cercetare vitivinicola din zona.

Proiectele pot fi intocmite de către unități de cercetare vitivinicola sau de agenti, specialisti, autorizati de către directiile generale pentru agricultura și industrie alimentara judetene și a municipiului București, cu avizul unității de cercetare vitivinicola din zona.

11. Înființarea de plantatii de viță de vie sub forma de noi parcele incadrate în masive viticole se va face ținându-se seama de condiția adoptarii de solutii privind orientarea randurilor, alegerea distantelor de plantare și asigurarea zonelor de intoarcere care să nu impiedice executarea lucrărilor de întreținere a viilor, de acces în plantatii, precum și a celor de întreținere și exploatare a lucrărilor hidroameliorative.

12. Prin hibrizi direct producători se înțelege vitele obtinute prin hibridari interspecifice între genitori americani sau euro-americani din prima și a doua generatie, rezistente la filoxera și la unele boli criptogamice, cu caracteristici inferioare ale strugurilor și vinurilor.

Soiurile din aceasta grupa, care intră în categoria celor interzise la plantare, conform prevederilor art. 11 din lege, precum și cele obtinute prin hibridari complexe, admise pentru cultura, vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii și alimentatiei.

C. Întreținerea plantatiilor de viță de vie

13. Detinatorii de plantatii de viță de vie sunt obligati să aplice lucrari de întreținere a acestora, care să asigure obtinerea unor recolte de struguri normale din punct de vedere calitativ și cantitativ.

14. Institutul de Cercetari pentru Viticultura și Vinificație, împreună cu reteaua sa de unități zonale, va elabora norme tehnice de cultura a vitei de vie, adaptate diferitelor zone și tipuri de plantatii, care vor fi puse la dispoziție producătorilor viticoli prin grija Ministerului Agriculturii și Alimentatiei.

15. Cultivatorii de viță de vie au obligația de a asigura conservarea amenajarilor pedo- și hidroameliorative existente pe suprafetele pe care acestia le dețin.

În acest scop ei se vor ingriji de întreținerea taluzelor pe terenurile terasate, de curatarea și repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanti, de menținerea în stare de functionare a sistemelor de irigatii, precum și de conservarea cailor de acces, a drumurilor de exploatare și a zonelor de intoarcere.

Distrugerea sau deteriorarea amenajarilor pedo- și hidroameliorative constituie infractiune și se pedepseste potrivit prevederilor art. 38 lit. a) din lege.

D. Defrisarea plantatiilor de viță de vie

16. Autorizatiile de defrisare a plantatiilor de viță de vie din soiuri nobile și de portaltoi se elibereaza de către directiile generale pentru agricultura și industrie alimentara judetene și a municipiului București, în baza cererilor adresate acestora de către detinatorii plantatiilor de viță de vie.

Autorizatia de defrisare cuprinde urmatoarele elemente:

a) numele/denumirea deținătorului, persoana fizica sau juridica;

b) adresa/sediul deținătorului;

c) amplasarea plantatiei: podgorie, centru viticol, iar dacă plantatia se afla în areal viticol: comuna, satul, tarlaua, parcela și punctul cu denumirea cunoscuta local;

d) suprafața supusă defrisarii;

e) data defrisarii: anul, luna, perioada de inceput-sfîrșit;

f) soiul/soiurile din plantatia supusă defrisarii;

g) vârsta plantatiei - numar de ani;

h) procentul de goluri din plantatii;

i) motivele invocate pentru propunerea de defrisare;

j) folosință care se da terenului propus pentru defrisare.

17. Condiția de obtinere a autorizatiei de defrisare a plantatiilor de viță de vie din soiuri nobile și de portaltoi pentru suprafete mai mari de 0,1 ha anual, de fiecare detinator, se referă la suprafața totala de plantatii propuse la defrisare pentru o perioadă de 5 ani.

18. Cererile pentru eliberarea autorizațiilor de defrisare a plantatiilor de viță de vie din soiuri nobile și de portaltoi se depun la directiile generale pentru agricultura și industrie alimentara judetene și a municipiului București cu cel puțin 6 luni înainte de data defrisarii. Ele vor contine toate informațiile necesare pentru completarea autorizatiei de defrisare și vor fi vizate de către specialistul de la centrul agricol teritorial și de reprezentantul din teritoriu al Inspecției de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol.

19. Defrisarea plantatiilor de viță de vie din soiuri de hibrizi direct producători se poate face fără autorizatie de defrisare, indiferent de suprafața.

Capitolul 3 Condițiile pe care trebuie să le indeplineasca vinurile și produsele pe bază de must, vin și subproduse vinicole proprii consumului uman direct

A. Clasificarea vinurilor și a altor produse pe bază de must, vin și subproduse vinicole

I. Vinurile

20. Vinurile, indiferent de categoria de calitate (de consum curent, de calitate și speciale), pot avea urmatoarele culori: alb, roz și rosu, în diferite nuante.

a) Vinurile de consum curent

21. Vinurile de consum curent, în functie de taria alcoolica dobandita, se clasifica astfel:

a) vin de masa, cu taria alcoolica cuprinsa între 8,5% și 9,5% în volume;

b) vin de masa superior, cu taria alcoolica de peste 9,5% în volume.

Din categoria vinurilor de consum curent face parte și vinul pelin, a cărui definiție este data în lista nr. 3.

22. Vinurile de consum curent pot fi obtinute și din soiuri cu rezistenta sporita la boli, rezultate prin hibridari complexe, admise pentru cultura.

23. Vinurile de hibrizi, obtinute din soiurile de hibrizi direct producători, nu se încadrează în categoria vinurilor de consum curent, ele formand o categorie separata, care se valorifica potrivit prevederilor art. 17 din lege.

Cele destinate comercializarii vor avea o tarie alcoolica dobandita de minimum 8,5% în volume.

b) Vinurile de calitate

24. Vinurile de calitate, în functie de nivelul lor calitativ, determinat de arealul de producere, de soiul sau de sortimentul de soiuri și de tehnologia aplicata, pot fi:

a) vinuri de calitate superioara - VS, având o tarie alcoolica dobandita de minimum 10% în volume;

b) vinuri cu denumire de origine, având o tarie alcoolica dobandita de minimum 10,5% în volume.

Vinurile de calitate superioara - VS pot fi exportate sub denumiri generice de Landwein, Vin de Pays, Country Wine sau altele similare, cu menționarea indicatiei geografice recunoscute. Pentru aceste vinuri se admite ca nivelul minim al tariei alcoolice totale să fie de 10% în volume, iar cel al tariei alcoolice dobandite, de 9% în volume.

25. Vinurile cu denumire de origine pot fi:

a) vinuri cu denumire de origine controlata - DOC;

b) vinuri cu denumire de origine controlata și trepte de calitate - DOCC.

Vinurile cu denumire de origine controlata - DOC trebuie să provina din struguri cu continut în zaharuri de minimum 180 g/l.

Vinurile cu denumire de origine și trepte de calitate - DOCC se pot incadra, în functie de stadiul de maturare a strugurilor la cules și de caracteristicile lor calitative și de compozitie, în urmatoarele categorii:

a) cules la maturitatea deplina - DOCC-CMD: vinuri provenite din struguri cu continut în zaharuri de minimum 196 g/l;

b) cules tarziu - DOCC-CT: vinuri provenite din struguri cu continut în zaharuri de minimum 220 g/l.

Pentru producerea de vinuri rosii seci din această categorie recoltarea strugurilor poate fi facuta la un continut în zaharuri de minimum 204 g/l;

c) cules la innobilarea boabelor - DOCC-CIB: vinuri obtinute din struguri cu continut în zaharuri de minimum 240 g/l, cu atac de "mucegai nobil" sau culesi la stafidirea boabelor.

Principalele caracteristici de compozitie și de calitate pentru fiecare tip de vin cu denumire de origine, din categoriile DOC și DOCC, precum și modul lor de obtinere se stabilesc prin deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine.

26. În functie de conținutul lor în zaharuri, vinurile de consum curent și de calitate pot fi:

a) seci, cu un continut în zaharuri de până la 4 g/l inclusiv;

b) demiseci, cu un continut în zaharuri cuprins între 4,01 g/l și 12 g/l inclusiv;

c) demidulci, cu un continut în zaharuri cuprins între 12,01 g/l și 50 g/l inclusiv;

d) dulci, cu un continut în zaharuri de peste 50 g/l.

c) Vinurile speciale

Din categoria vinurilor speciale fac parte: Vinurile spumante

27. În functie de procesul tehnologic de obtinere, vinurile spumante se impart în:

a) vinuri spumante obtinute prin fermentare în butelii;

b) vinuri spumante obtinute prin fermentare în butelii și transvazate în rezervoare - procedeul prin transvazare;

c) vinuri spumante obtinute prin fermentare în rezervoare.

28. În functie de conținutul în zaharuri, vinurile spumante se impart astfel:

a) extra brut - între 0-6 g/l;

b) brut - între 6-15 g/l;

c) extra sec - între 12-20 g/l;

d) sec - între 17-35 g/l;

e) demisec - între 33-50 g/l;

f) dulce - peste 50 g/l.

29. Din grupa vinurilor spumante face parte și vinul Muscat spumant, a cărui definiție este data în lista nr. 3.

30. Anumite vinuri spumante, produse în condiții speciale și caracterizate prin insusiri de înaltă calitate, vor putea purta denumiri de origine.

Vinurile spumoase

31. După conținutul în zaharuri, vinurile spumoase se grupează în:

a) seci - până la 12 g/l;

b) demiseci - între 12-30 g/l;

c) demidulci - peste 30 g/l.

Vinurile perlante și petiante

32. Din categoria altor vinuri cu continut în dioxid de carbon, autorizate pentru producere, fac parte vinurile perlante și vinurile petiante, ale caror definitii sunt date în lista nr. 3.

Vinurile aromatizate

33. Din grupa vinurilor aromatizate fac parte:

a) vermutul;

b) alte vinuri aromatizate.

Definitia vermutului este data în lista nr. 3.

34. După conținutul în zaharuri, vermuturile se clasifica astfel:

a) extraseci - până la 12 g/l;

b) seci - între 12-40 g/l;

c) demiseci - între 40-80 g/l;

d) dulci - peste 80 g/l.

Vinurile licoroase

35. Din grupa vinurilor speciale fac parte și vinurile licoroase, a caror definiție este data în anexa nr. 2 la lege.

II. Alte produse pe bază de must și vin a) Produse pe bază de must

36. Din categoria altor produse pe bază de must fac parte:

a) mustul taiat;

b) mustul de struguri concentrat;

c) mustul de struguri concentrat rectificat;

d) sucul de struguri;

e) sucul de struguri concentrat;

f) sucul de struguri impregnat cu dioxid de carbon;

g) bautura spumanta slab alcoolica din struguri - tip petillant de raisins;

h) mistelul;

i) tulburelul.

Definițiile produselor menționate sunt indicate în lege și în lista nr. 3.

b) Produse pe bază de vin

37. Din categoria produselor pe bază de vin fac parte:

a) vinul alcoolizat;

b) distilatul de vin;

c) vinarsul;

d) rachiul de vin;

e) otetul din vin.

Definițiile produselor menționate sunt indicate în lege și în lista nr. 3.

38. Vinarsurile se clasifica în urmatoarele categorii:

a) vinarsuri comune;

b) vinarsuri superioare;

c) vinarsuri cu denumire de origine controlata.

Mențiunile privind nivelul calitativ al acestor categorii, inclusiv durata invechirii vinarsurilor se stabilesc prin standarde.

III. Produsele pe bază de subproduse vinicole

39. Din categoria produselor obtinute din subproduse vinicole fac parte:

a) alcoolul de origine viticola;

b) rachiul de drojdie;

c) spuma de drojdie;

d) rachiul de tescovina;

e) rachiul aromat de tescovina;

f) pichetul.

Pichetul este destinat exclusiv industrializarii, fiind interzisa comercializarea sa pentru consumul uman direct.

Definițiile produselor menționate sunt indicate în lege și în lista nr. 3.

40. Prin prelucrarea drojdiei de vin și a tescovinei de struguri se pot obtine și alte produse ca: acid tartric, coloranti naturali, ulei din seminte, tanin, furaje, composturi și altele asemenea.

B. Caracteristici organoleptice și de compozitie chimica ale vinurilor, produselor pe bază de must, vin și subproduse vinicole

41. Vinurile proprii consumului uman direct, altele decat cele speciale, trebuie să prezinte, în momentul comercializarii lor, urmatoarele caracteristici organoleptice și de compozitie chimica:

a) insusiri organoleptice caracteristice categoriei de calitate și tipului de vin, soiului sau sortimentului de soiuri, podgoriei, centrului viticol sau arealului delimitat pentru cele cu denumire de origine; vinurile trebuie să fie fără defecte de miros și de gust;

b) taria alcoolica la 20 gr C - minimum 8,5% alcool dobândit în volume și, respectiv, conținutul în alcool corespunzător categoriei de calitate și tipului de vin;

c) aciditate totala - minimum 4,5 g/l, exprimata în acid tartric (60 miliechivalenti pe litru);

d) aciditate volatila mai mica de 18 miliechivalenti pe litru (1,08 g/l, exprimata în acid acetic) pentru vinurile albe și roze și mai mica de 20 miliechivalenti pe litru (1,2 g/l, exprimata în acid acetic) pentru vinurile rosii. Aceste limite pot fi depășite numai pentru unele vinuri vechi, produse după tehnologii speciale;

e) extract sec nereducator, minimum:

1. pentru vinurile de consum curent albe și roze - 15 g/l;

2. pentru vinurile de consum curent rosii - 16 g/l;

3. pentru vinurile de calitate superioara - VS - albe și roze - 18 g/l;

4. pentru vinurile de calitate superioara - VS - rosii - 19 g/l;

5. pentru vinurile de calitate superioara cu denumire de origine, albe și roze - 19 g/l pentru vinurile DOC și 21 g/l pentru vinurile DOCC;

6. pentru vinurile de calitate superioara cu denumire de origine, rosii - 21 g/l pentru vinurile DOC și 23 g/l pentru vinurile DOCC.

În anii nefavorabili se poate admite punerea în consum a unor vinuri de consum curent și de calitate superioara - VS, cu un extract nereducator mai mic cu 1 g/l față de limitele menționate;

f) dioxid de sulf total, în urmatoarele limite maximale determinate în momentul punerii în consum:

1. vinuri rosii, seci - 160 mg/l;

2. vinuri albe și roze, seci - 210 mg/l;

3. vinuri rosii, demiseci - 210 mg/l;

4. vinuri albe și roze, demiseci - 260 mg/l;

5. vinuri demidulci și dulci - 300 mg/l;

6. vinuri provenite din struguri culesi la supramaturare, bogate în zaharuri și enzime oxidazice, de Cotnari, Murfatlar, Tarnave, Pietroasa - 350 mg/l;

g) aluminiu

- maximum 8 mg/l;

h) arsen

- maximum 0,2 mg/l;

i) bor (exprimat în acid boric) - maximum 80 mg/l;

j) brom

- maximum 1 mg/l;

k) cadmiu

- maximum 0,01 mg/l;

l) cupru

- maximum 1 mg/l;

m) fluor

- maximum 1 mg/l;

n) plumb

- maximum 0,2 mg/l;

o) staniu

- maximum 1 mg/l;

p) zinc

- maximum 5 mg/l;

r) metanol

- maximum 150 mg/l pentru vinurile albe

și roze și 300 mg/l pentru vinurile rosii;

s) sulfati, exprimati în sulfat de potasiu - maximum 1 g/l, cu urmatoarele excepții: maximum 1,5 g/l pentru vinurile cu invechire de cel puțin 2 ani, în vase, pentru cele indulcite și pentru cele obtinute prin adaosul în must sau în vin de alcool sau distilat de vin; maximum 2 g/l pentru vinurile obtinute prin adaos de must concentrat; maximum 2,5 g/l pentru vinurile obtinute prin evolutie sub pelicula;

s(,)) acid citric - maximum 1 g/l;

t) sodiu excedentar - maximum 60 mg/l, limita care poate fi depasita pentru vinurile obtinute din plantatii amplasate pe soluri saraturoase;

u) diglucozidul malvidinei - maximum 15 mg/l pentru vinurile rosii obtinute din struguri proveniti din soiuri nobile.

42. Sunt improprii consumului uman direct:

a) vinurile otetite, manitate, balosite și cele cu miros de hidrogen sulfurat, de mucegai sau cu alte mirosuri straine;

b) lichidul rezultat din spalarea tescovinei - pichet;

c) vinurile produse prin folosirea unor practici și tratamente neautorizate sau falsificate, precum și cele ale caror componente nu se încadrează în limitele prevăzute la pct. 41.

Vinurile improprii consumului uman direct sunt destinate, după caz, distilarii sau producerii otetului.

43. Mustul de struguri concentrat rectificat, definit la pct. 5 din anexa nr. 2 la lege, trebuie să prezinte urmatoarele caracteristici:

a) un pH de maximum 5, determinat la 25 gr Brix;

b) densitate optica, la 425 nm, de maximum 0,100, la o grosime a stratului de lichid de 1 cm, la 25 gr Brix;

c) un continut în zaharoza nedecelabil;

d) un indice Folin-Ciocalteau de maximum 6, determinat la 25 gr Brix;

e) aciditate titrabila de cel mult 15 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale;

f) un continut în dioxid de sulf de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;

g) un continut în cationi totali de maximum 8 miliechivalenti pe kilogramul de zaharuri totale;

h) conductivitate care să nu depășească 120 micro Simens pe centimetru, la 25 gr Brix și la 20 gr C;

i) un continut în hidroximetilfurfural de maximum 25 mg pe kilogramul de zaharuri totale;

j) prezenta mezoinozitolului.

44. Vinarsul, definit la pct. 15 din anexa nr. 2 la lege, poate fi pus în consum dacă indeplineste urmatoarele condiții:

a) nu prezinta gusturi particulare neplacute;

b) este obținut din distilate provenite din vinuri netratate cu schimbatori de ioni, raze ultraviolete sau ionizante.

Conținutul vinarsului în metale nu poate depăși urmatoarele limite:

a) arsen - 0,05 mg/l;

b) cupru - 5,0 mg/l;

c) plumb - 0,3 mg/l.

Limitele continutului vinarsului în alte componente, raportate la 100 ml alcool anhidru, sunt urmatoarele:

a) alcool metilic - maximum 200 mg;

b) aciditate totala, exprimata în acid acetic - maximum 400 mg;

c) esteri, exprimati în acetat de etil - între 75 mg și 500 mg;

d) alcooli superiori, exprimati în alcool izoamilic - maxi- mum 400 mg;

e) aldehide, exprimate în aldehida acetica - între 5 mg și 60 mg;

f) furfural - maximum 2 mg;

g) acid cianhidric - absent.

Aceste limite se vor diferentia, în functie de calitatea și de vechimea vinarsurilor, prin standarde tehnice.

45. Pentru rachiurile de vin și cele obtinute din drojdie de vin și tescovina de struguri se stabilesc urmatoarele limite ale continutului în compusi raportati la 100 ml alcool anhidru:

a) alcool metilic - maximum 1.000 mg;

b) esteri, exprimati în acetat de etil - între 100 mg și 600 mg;

c) alcooli superiori, exprimati în alcool izoamilic - între 100 mg și 750 mg;

d) aciditate totala, exprimata în acid acetic - între 100 mg și 750 mg;

e) aldehide, exprimate în aldehida acetica - între 5 mg și 80 mg;

f) furfural - maximum 2 mg;

g) acid cianhidric - urme.

Limitele de continut pentru metale sunt cele stabilite pentru vinars la pct. 44.

Capitolul 4 Practicile și tratamentele tehnologice autorizate

46. Practicile și tratamentele utilizate în obtinerea vinurilor și a bauturilor pe bază de must și vin trebuie să asigure o buna elaborare, conservare și evolutie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie să conduca la modificari ale compozitiei acestor bauturi în afara unor limite normale, asigurand pastrarea insusirilor de naturalete, autenticitate și legalitate pentru fiecare produs în parte.

47. Practicile și tratamentele autorizate a se aplică strugurilor proaspeti, mustului de struguri, mustului de struguri parțial fermentat, mustului de struguri destinat concentrarii și vinului nou în fermentare sunt urmatoarele:

47.1. trierea, cu ocazia culesului, a strugurilor sanatosi de cei avariati sau cu coacere incompleta. Separarea, la cules, a strugurilor, fragmentelor de struguri sau a boabelor atacate de mucegai nobil sau cu un grad avansat de stafidire, în vederea obtinerii de vinuri dulci cu denumire de origine;

47.2. spalarea strugurilor, la nevoie, atunci când acestia sunt destinati producerii sucurilor, urmata de zvantare;

47.3. zdrobirea boabelor;

47.4. dezbrobonirea sau desciorchinarea strugurilor;

47.5. tratarea strugurilor, mustuielii și musturilor cu anhidrida sulfuroasa, bisulfit de potasiu sau metabisulfit de potasiu. În cazul folosirii solutiilor apoase de anhidrida sulfuroasa, concentrația acestora nu trebuie să fie mai mica de 5%;

47.6. tratarea mustului sau mustuielii cu enzime pectolitice și cu preparate enzimatice de betaglucanaza;

47.7. macerarea mustuielii pentru obtinerea de vinuri rosii, roze sau aromate, precum și a celor rezultate din struguri stafiditi sau atacati de mucegai nobil, prin asigurarea contactului mai mult sau mai puțin prelungit între must și părțile solide ale strugurilor;

47.8. macerarea carbonica;

47.9. tratamentul termic al mustuielii pentru producerea de vinuri rosii din struguri slab colorati sau atacati de putregai cenusiu, fără ca prin acest procedeu să se produca o concentrare sau o diluare a mustului. Este interzisa încălzirea mustuielii prin injectare de vapori de apa;

47.10. scurgerea mustului, statica sau dinamica;

47.11. presarea strugurilor nezdrobiti, a mustuielii sau a bostinei;

47.12. limpezirea sau deburbarea mustului destinat producerii vinurilor albe pe cale gravitationala, cu sau fără racire, prin centrifugare sau filtrare cu sau fără adjuvanti de filtrare inerti;

47.13. pasteurizarea mustului;

47.14. refrigerarea mustului, urmata de stocarea sa la temperaturi scazute, în vederea folosirii sale ca materie prima pentru producerea de bauturi nealcoolice sau slab alcoolice, cu sau fără continut în dioxid de carbon, precum și pentru utilizarea ca partener cu "rezerva de zahar" în producerea de vinuri demiseci și demidulci;

47.15. tratarea musturilor, în vederea limpezirii, cu una sau mai multe dintre urmatoarele substante de uz oenologic: gelatina alimentara, clei de peste, cazeina sau cazeinat de potasiu, albumina de origine animala, bentonita, dioxid de siliciu sub forma de gel sau de solutii coloidale, caolin, tanin;

47.16. insamantarea mustului cu maiele de drojdie preparate din levuri selectionate sau din microflora spontana;

47.17. adaosul, ca stimulenti ai fermentatiei alcoolice, al unor substante chimice - "factori de crestere". Ca stimulenti se pot folosi:

- fosfat diamoniu sau sulfat de amoniu, singuri sau în amestec, până la limita maxima de 0,3 g/l;

- sulfit de amoniu sau bisulfit de amoniu, singuri sau în amestec, până la limita maxima de 0,2 g/l;

- diclorhidrat de tiamina, în limita a 0,6 mg/l exprimata în tiamina;

47.18. folosirea maielelor de bacterii lactice pentru producerea fermentatiei malolactice - dezacidifiere microbiologica;

47.19. racirea mustului în fermentare pentru evitarea cresterii temperaturii acestuia peste limitele admisibile tehnologic;

47.20. corectarea aciditatii totale a mustului - acidifie- rea musturilor, în anii cu deficit de aciditate, prin adaos de acid tartric în doza de maximum 2,5 g/l;

47.21. reducerea aciditatii totale a musturilor - dezaci- difierea chimica, prin adaos de tartrat neutru de potasiu, carbonat acid de potasiu sau carbonat de calciu. Vinul obținut din must dezacidifiat trebuie să conțină cel puțin 1 g/l acid tartric. Tratamentul se aplică, în cazuri excepționale, la musturile cu aciditate totala ridicata;

47.22. folosirea preparatelor din membrane celulare de levuri, în limita a 40 g/hl;

47.23. în anii cu condiții nefavorabile, se poate practica, potrivit prevederilor art. 21 din lege, imbogatirea musturilor în zahar, în vederea ridicarii potentialului alcoolic al vinurilor prin urmatoarele practici:

a) adaos de zaharoza - saptalizare, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat;

b) deshidratare parțială.

Imbogatirea musturilor în zahar poate fi facuta cu respectarea urmatoarelor condiții:

a) folosirea uneia dintre operațiunile menționate mai sus exclude posibilitatea utilizarii celorlalte;

b) adaosul de zaharoza poate fi practicat numai în cazul producerii vinurilor seci;

c) adaosul de must concentrat sau de must concentrat rectificat nu poate avea ca efect marirea volumului initial al mustului de struguri, al mustului parțial fermentat sau al vinului nou inca în fermentare cu mai mult de 6,5%;

d) concentrarea mustului în vederea deshidratarii sale partiale nu poate determina o reducere cu mai mult de 20% a volumului sau initial;

e) pentru producerea de vinuri cu denumire de origine, mustul trebuie să provina din struguri care să fi avut la recoltare un continut de minimum 170 g/l zahar pentru vinurile DOC și de minimum 180 g/l zahar pentru vinurile DOCC;

f) adaosurile se fac în must sau în mustul în fermentare;

g) adaosul de zaharoza se face prin dizolvare direct în must.

Musturile care au fost corectate prin adaos de indulcitori nu pot fi supuse concentrarii.

Metodologia de acordare a dreptului de folosire a adaosurilor pentru imbogatirea musturilor în zahar și controlul legat de executarea acestei operațiuni vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii și alimentatiei;

47.24. aerarea;

47.25. desulfitarea mustului, prin folosirea exclusiva de procedee fizice;

47.26. prelucrarea strugurilor, mustuielii și a mustului sub atmosfera inerta, prin folosirea azotului și a anhidridei carbonice;

47.27. tratamentul cu carbune de uz oenologic al musturilor albe patate. Cantitatea de carbune utilizata trebuie să fie mai mica de 100 g/hl must;

47.28. tratarea cu polivinilpolipirolidona, în doza de maximum 80 g/hl;

47.29. adaosul în must de alcool rectificat de origine viticola sau agricola sau de distilat de vin, inaintea sau în timpul fermentatiei alcoolice, în vederea obtinerii de mistel sau de vinuri licoroase;

47.30. adaosul în must al unui agent tensioactiv - amestec de mono- și digliceride ale acidului oleic - ca procedeu curativ pentru evitarea formarii de spuma în timpul fermentatiei alcoolice;

47.31. oprirea fermentatiei alcoolice a mustului în vederea obtinerii de vinuri cu continut în zaharuri, prin folosire de procedee fizice: frig, căldură, filtrare, centrifugare, precum și prin adaosul de dioxid de sulf și bentonita;

47.32. concentrarea mustului proaspat sau taiat prin deshidratarea parțială a mustului proaspat sau taiat, efectuata printr-o metoda autorizata, alta decat cea de incalzire pe foc direct;

47.33. concentrarea mustului prin osmoza inversa, cu condiția de a nu se provoca reducerea volumului initial al mustului cu mai mult de 20% și o crestere a tariei sale alcoolice potentiale cu mai mult de 2% în volume;

47.34. folosirea tratamentului cu carbonat de calciu cu un eventual continut de mici cantitati de sare dubla de calciu, de acid L(+) tartric și L(-) malic și utilizarea rasinilor schimbatoare de ioni numai în scopul producerii mustului de struguri destinat obtinerii mustului concentrat rectificat.

48. Practicile și tratamentele autorizate a se aplică vinurilor în etapele de pastrare, condiționare, maturare și imbuteliere sunt urmatoarele:

48.1. tragerea vinului de pe drojdie, pritocul vinului;

48.2. adaosul, în vederea conservarii și protejarii antioxidante a vinurilor, de anhidrida sulfuroasa, bisulfit de potasiu sau metabisulfit de potasiu, astfel ca vinurile sa nu depășească, la livrarea către consumatori, limitele maxime admise, prevăzute la pct. 41 lit. f). În cazul folosirii solutiilor apoase de anhidrida sulfuroasa, concentrația acestora nu trebuie să fie mai mica de 5%;

48.3. tratamentul cu carbune al vinurilor albe patate, cu condiția ca doza de carbune utilizata să fie mai mica de 100 g/hl;

48.4. limpezirea vinului prin cleire cu folosirea urmatoarelor produse: bentonita, caolin, gelatina alimentara, clei de peste, albumina, albus de ou, lapte degresat, cazeina, preparate enzimatice de betaglucanaza, dioxid de siliciu coloidal, tanin de uz oenologic, alte substante de limpezire autorizate și alginati (numai pentru producerea vinurilor spumante, cu fermentare în butelii);

48.5. limpezirea și stabilizarea vinurilor prin centrifugare sau filtrare, cu sau fără adjuvanti de filtrare inerti;

48.6. tratamentul vinului cu guma arabica, înainte de imbuteliere, prin folosirea unei doze care nu poate depăși 0,3 g/l;

48.7. adaosul în vin de acid citric, cu condiția ca la punerea sa în consum vinul sa nu conțină mai mult de 1 g/l acid citric;

48.8. aerarea sau oxigenarea vinului;

48.9. tratamentul vinului cu ferocianura de potasiu pentru eliminarea excesului în metale grele. Tratamentul trebuie efectuat de persoane calificate, cu respectarea condițiilor prevăzute prin instrucțiunile de aplicare în vigoare;

48.10. tratamentul vinului cu fitat de calciu, pentru prevenirea casării ferice la vinurile cu continut ridicat în fier, dar fără exces de cupru;

48.11. tratamentul vinului cu acid metatartric, pentru impiedicarea precipitarii tartratului monopotasic și a tartratului de calciu. Adaosul se face înainte de imbuteliere, în doza de cel mult 10 g/hl;

48.12. tratamentul prin frig - refrigerarea vinului, cu sau fără adaugare de cristale de bitartrat de potasiu, urmata de separarea, prin mijloace fizice, a cristalelor și coloizilor precipitati;

48.13. adaosul în vin de acid ascorbic, în doza de maximum 100 mg/l;

48.14. pasteurizarea vinurilor, în vrac sau în sticle, ca procedeu de stabilizare biologica și de inactivare a enzimelor prezente în vin;

48.15. adaosul, în vinurile cu continut în zaharuri fermentescibile, de acid sorbic sau sorbat de potasiu, în doza care să nu depășească 200 mg/l, exprimata în acid sorbic;

48.16. dezacidifierea chimica a vinurilor cu aciditate totala excesiva, prin adaos de tartrat neutru de potasiu, bicarbonat de potasiu, carbonat de calciu conținând eventuale mici cantitati de sare dubla de calciu a acizilor L(+) tartric și L(-) malic, tartrat de calciu sau acid tartric. Vinul rezultat trebuie să conțină cel puțin 1 g/l acid tartric. Tratamentul se aplică în mod excepțional;

48.17. dezacidifierea biologica a vinurilor, prin folosirea bacteriilor lactice;

48.18. egalizarea și cupajarea vinurilor.

Cupajarea vinurilor se poate efectua în urmatoarele condiții:

a) cupajarea vinurilor albe cu cele rosii este interzisa;

b) pentru vinurile de calitate superioara - VS și pentru cele cu denumire de origine se admite cupajarea între vinuri aparținând aceleiasi categorii și care provin numai din arealele delimitate pentru producerea fiecarui vin în parte. Cupajarea acestor vinuri trebuie facuta în interiorul arealelor destinate producerii lor;

c) cupajarea vinurilor importate din tari diferite este interzisa;

d) vinurile de cupaj care se valorifica sub denumirea unui soi sau prin indicarea unui an de recolta trebuie să provina în proportie de minimum 85% din soiul sau din anul de recolta mentionat;

48.19. adaosul în vin de parteneri cu rezerva de zahar, care pot fi: must de struguri, must "taiat", must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat sau vin parțial fermentat, bogat în zaharuri, în vederea obtinerii de vinuri cu continut în zahar. Indulcirea vinurilor poate fi facuta prin adaugarea partenerilor cu rezerva de zahar menționați, în cantitate totala de maximum 35 g/l zaharuri. Pentru producerea vinurilor cu denumire de origine prin acest procedeu partenerul cu rezerva de zahar trebuie să provina din acelasi areal delimitat de producere, iar opera- tiunea de indulcire trebuie executata numai în interiorul arealului rezervat producerii vinului respectiv;

48.20. tratarea vinurilor cu preparate enzimatice;

48.21. adaosul în vin de polivinilpolipirolidona - PVPP, în vederea reducerii continutului vinurilor în tanin și în alti polifenoli. Doza de PVPP folosita nu poate depăși 80 g/hl;

48.22. tratarea vinurilor cu sulfat de cupru pentahidrat, în scopul indepartarii gustului și mirosului de hidrogen sulfurat. Doza de sulfat de cupru nu poate depăși 1 g/hl, iar conținutul în cupru al vinului rezultat trebuie adus, prin tratament, la un nivel egal sau mai mic de 1 mg/l;

48.23. stabilizarea tartrica a vinurilor prin electrodializa;

48.24. maturarea vinului, cu sau fără contact cu lemn de stejar;

48.25. utilizarea dioxidului de carbon, argonului sau azotului, separat sau în amestec, numai în scopul crearii unei atmosfere inerte și a manipularii produsului la adapost de aer;

48.26. imbutelierea vinurilor la cald;

48.27. imbutelierea sterila a vinurilor.

49. Introducerea în vin a unor cantitati reduse de apa, strict reclamate de prepararea solutiilor de dioxid de sulf sau a diferitelor preparate de limpezire nu se considera ca fiind frauduloasa.

50. Practicile și tratamentele autorizate a se aplică în producerea vinurilor speciale și a altor produse de origine viticola sunt urmatoarele:

50.1. producerea vinurilor spumante cu fermentarea secundara în butelii, prin aplicarea urmatoarelor operațiuni tehnologice: pregătirea vinului de baza prin asamblare, condiționare; adaosul licorii de tiraj, a maielei de fermenti selectionati sau preparate din membrane celulare de levuri, eventual de activatori de fermentare, precum și a produselor de limpezire; tirajul; fermentarea vinului în butelii; remuajul; degorjarea cu sau fără inghetarea depozitului adus pe dop; adaosul eventual al licorii de expeditie; dopuire definitivă. Licoarea de expeditie se prepara din vin, cu adaos de zaharoza, must de struguri sau must de struguri parțial fermentat, must concentrat sau must concentrat rectificat, folosite singure sau în amestec, cu eventual adaos de distilat de vin. În prepararea licorii de expeditie nu se folosesc produse sintetice. Pentru producerea vinurilor spumante vinul materie prima va avea o tarie alcoolica totala de minimum 9% în volume; la comercializare, vinurile spumante vor avea o tarie alcoolica dobandita de minimum 10% în volume;

50.2. producerea vinurilor spumante cu fermentare secundara în rezervoare se face în mod asemanator cu cea a vinurilor spumante cu fermentare în butelii, cu deosebirea ca fermentarea vinului are loc în recipiente sub presiune, cu inchidere etansa, eliminarea depozitului se face prin filtrare izobara, iar imbutelierea se executa în condiții izobare;

50.3. producerea vinurilor spumoase prin impregnarea cu anhidrida carbonica de uz alimentar, cu sau fără adaos de licoare de expeditie. Vinurile spumoase au o tarie alcoolica dobandita de minimum 8,5% în volume;

50.4. vinurile spumante cu fermentare în butelii, cele cu fermentare în rezervoare și vinurile spumoase nu pot fi produse în aceleasi localuri;

50.5. producerea vermutului prin folosirea adaosurilor de must, must concentrat, must concentrat rectificat, zaharoza, alcool alimentar rectificat, distilat din vin, caramel, administrate separat sau în amestec, precum și din macerate de plante admise de legislatia sanitara;

50.6. producerea vinurilor speciale licoroase prin adaosul în must de alcool alimentar rectificat sau distilat de vin, precum și prin adaosul în vin de must concentrat, must concentrat rectificat, mistel, folosite separat sau în amestec;

50.7. producerea vinarsurilor prin aplicarea urmatoarelor operațiuni tehnologice: cupajarea distilatelor invechite; aducerea distilatului la taria alcoolica de comercializare, prin diluare cu apa dedurizata; adaos eventual de bonificatori, reprezentati prin extracte hidroalcoolice obtinute din fructe și plante admise de legislatia sanitara; adaugarea eventuala de zaharoza, glicerina alimentara și caramel;

50.8. producerea rachiurilor de drojdie și tescovina prin aplicarea urmatoarelor operațiuni tehnologice: cupajarea distilatelor, aducerea distilatului la taria alcoolica de comercializare prin diluare cu apa dedurizata, adaugarea, eventual, de zaharoza și caramel. Pentru producerea unor sortimente de rachiuri de drojdie și tescovina aromatizate se pot folosi adaosuri de extracte hidroalcoolice obtinute din fructe și plante admise de legislatia sanitara;

50.9. pentru condiționarea și stabilizarea produselor menționate la acest punct este admisa aplicarea procedeelor prevăzute pentru vinuri la pct. 47.

51. Utilajele, uneltele și recipientele folosite la vinificație, precum și în procesul maturarii, condiționarii, imbutelierii și transportului produselor vinicole vor fi confectionate din materiale care să indeplineasca urmatoarele condiții:

a) sa nu imbogateasca produsele cu care vin în contact în compusi daunatori calității acestora. În acest sens este interzisa folosirea utilajelor, uneltelor și recipientelor, confectionate din staniu, zinc, plumb, fier, precum și a unor rasini și lacuri neautorizate din punct de vedere tehnologic și sanitar sau în compozitia cărora intervin acesti compusi;

b) sa nu conțină compusi solubili care, ajunsi în masa bauturilor, sa puna în pericol sănătatea omului;

c) sa nu influenteze nefavorabil insusirile organoleptice ale produselor cu care vin în contact.

52. În producerea otetului din vin trebuie respectate urmatoarele condiții:

a) sa nu fie produs prin adaosuri de acizi minerali sau organici, de substante toxice sau esente sintetice;

b) la prelucrarea lui sa nu fie folosite materii colorante straine de natura vinului.

La fabricarea otetului sunt interzise urmatoarele practici:

a) folosirea vinurilor care au suferit, o dată cu fermentatia acetica, și alte fermentatii paralele, cu excepția celor malo- sau citrolactice;

b) folosirea uneltelor și a recipientelor confectionate din alte materiale decat cele acido-rezistente.

Fabricile de otet din vin nu au voie să dețină în incinta lor materii și materiale care pot fi folosite la falsificarea acestui produs.

Otetul din vin destinat comercializarii poate fi produs numai pe bază de licență de fabricatie.

53. Condițiile de calitate ale materialelor tehnologice sunt cele prevăzute în Codexul oenologic international, elaborat de Oficiul International al Viei și Vinului.

54. Principalele caracteristici de calitate și compozitie ale diferitelor produse de origine vitivinicola destinate comercializarii se stabilesc prin standarde elaborate de Asociația de Standardizare din România și de Ministerul Agriculturii și Alimentatiei.

Capitolul 5 Normele de realizare, evidenta și atestare a produselor vitivinicole

A. Evidenta productiei vitivinicole

55. Declaratia de stocuri, care se depune de către producătorii, depozitarii și comerciantii de vinuri cu ridicata înainte de data de 15 august a fiecarui an, trebuie să conțină:

a) numele și adresa declarantului;

b) calitatea declarantului: producător, depozitar, comerciant;

c) cantitatea de vin și de alte produse vinicole din stoc, pe categorii;

d) locul în care se afla depozitate produsele.

Declaratia se depune la primaria pe a carei raza teritoriala sunt depozitate produsele.

56. Declaratia de recolta care se depune de producătorii de vin după terminarea fermentarii mustului, dar nu mai tarziu de 1 decembrie a anului de recolta, trebuie să conțină:

a) numele și adresa producătorului;

b) suprafața de vie de pe care a provenit vinul; cei care au cumparat strugurii trebuie să declare furnizorul, fără indicarea suprafetei de vie;

c) cantitatea de vin și de alte produse vinicole, pe categorii. Se va menționa, dacă vinul a fost tras de pe drojdie, și cantitatea de drojdie rezultata. Cantitatea totala de drojdie de vin va reprezenta, în functie de modul de vinificare, maximum 15% pentru presare cu prese continue și maximum 10% pentru presare cu alte tipuri de prese;

d) cantitatea de struguri, must, vin și de alte produse vinicole din recolta anului respectiv, primita sau expediata.

La declaratia de recolta se admite o abatere cantitativa de ±10% .

Declaratia de recolta se depune la primaria pe a carei raza teritoriala este depozitat vinul, iar în cazul solicitarii unei denumiri de origine, un exemplar din aceasta declaratie va fi depus și la oficiul teritorial al Oficiului Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri și alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.); denumit în continuare O.N.D.O.V.

B. Condiții de obtinere și atestare a vinurilor și a produselor pe bază de must și vin cu denumire de origine

57. Dreptul de producere a vinurilor cu denumire de origine pe un anumit teritoriu este acordat prin decizii emise pentru fiecare denumire de origine în parte, eliberate de O.N.D.O.V., avizate de O.N.V.V. și aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și alimentatiei.

Decizia de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine cuprinde urmatoarele elemente:

a) denumirea de origine;

b) arealul delimitat pentru producerea vinurilor, cu indicarea comunelor și satelor care intră în areal și a limitelor sale teritoriale;

c) soiurile sau sortimentele de soiuri;

d) categoriile și tipurile de vin prevăzute a se obtine;

e) sistemul de cultura, numărul de butuci la hectar, formele de conducere și sistemele de taiere, regimul de fertilizare, irigare și altele asemenea;

f) nivelul productiei maxime de struguri la hectar, pe soiuri;

g) conținutul minim de zaharuri al strugurilor la cules;

h) procedeele tehnologice de producere a vinurilor;

i) principalele caracteristici fizico-chimice și organoleptice pe care trebuie să le indeplineasca vinurile.

58. În baza deciziilor menționate se acordă proprietarilor care dețin plantatii apte de a produce vinuri cu denumire de origine, la solicitarea lor și pentru suprafetele care raspund cerințelor prevăzute, dreptul de a produce astfel de vinuri, consemnat prin autorizații de producători de vinuri cu denumire de origine.

Autorizatiile de producători de vinuri cu denumire de origine cuprind urmatoarele elemente:

a) numele/denumirea, domiciliul/sediul deținătorului plantatiei;

b) denumirea de origine ce poate fi folosita;

c) plantatiile recunoscute pentru producerea vinurilor - pe soiuri, parcele, suprafete;

d) productiile maxime de struguri și de vin ce pot fi obtinute pe categorii de calitate și soiuri;

e) locurile și unitatile în care se realizează diferitele faze ale procesului tehnologic de vinificare.

Aceste autorizații se actualizeaza ori de cate ori intervin modificari ale condițiilor de producere a strugurilor și vinurilor.

Autorizatiile de producători de vinuri cu denumire de origine se elibereaza de O.N.D.O.V. în baza cererilor intocmite de detinatorii plantatiilor viticole indreptatite sa produca astfel de vinuri. Aceste cereri se reinnoiesc ori de cate ori se produc modificari ale plantatiilor - suprafete noi intrate în productie, defrisari - sau în legătură cu locul în care se realizează diferitele faze ale procesului de vinificare.

Autorizatiile de producători de vinuri cu denumire de origine pot fi acordate, în nume colectiv, și producătorilor de vinuri autorizati care realizează vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de viță de vie situați în arealele destinate producerii vinurilor respective și care dețin plantatii ce corespund condițiilor stabilite prin deciziile menționate la pct. 57.

59. Dreptul folosirii de către producător a unor denumiri de origine pentru anumite loturi de vin produse se acordă anual de către O.N.D.O.V. prin eliberarea de certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu denumire de origine.

Eliberarea acestor certificate se face potrivit urmatoarei proceduri:

1. În plantatiile recunoscute ca fiind corespunzătoare pentru producerea vinurilor cu denumire de origine se verifica anual, prin sondaj și la momentele cele mai potrivite, urmatoarele elemente ale tehnologiei de cultura: sistemul de taiere și incarcatura de ochi viabili pe butuc, nivelul productiei de struguri, starea fitosanitara a plantatiei, executarea irigarii pe bază de aprobare, alte elemente prevăzute prin deciziile de acordare a dreptului de producere a vinurilor cu denumire de origine.

2. După terminarea culesului, respectiv după cel mult 15 zile de la incheierea fermentarii mustului și nu mai tarziu de 1 decembrie, producătorii de struguri și de vinuri vor depune la oficiul teritorial al O.N.D.O.V. o declaratie de recolta pentru luarea în evidenta a vinurilor considerate apte de a evolua ca vinuri cu denumire de origine.

3. După cel mult 6 luni de la vinificare vinurile luate în evidenta în baza declaratiilor de recolta vor fi supuse aprecierii organoleptice și unor analize sumare de laborator.

Probele trimise pentru analiza vor fi furnizate de producătorii de vinuri, pe raspunderea lor, ele reprezentand vinuri lotizate pe tipuri. Va fi comunicata cantitatea de vin produsa din fiecare proba trimisa pentru analiza, cu indicarea recipientelor în care sunt depozitate vinurile.

Analizele vor fi executate de laboratoare autorizate, iar aprecierea organoleptica va fi facuta în comisii de degustare care acționează sub autoritatea O.N.D.O.V.

4. Vinurile apte de a evolua ca vinuri cu denumire de origine vor fi luate în evidenta de oficiul teritorial al O.N.D.O.V. și vor fi urmarite în fazele lor de stocare, condiționare, maturare și invechire. Evolutia calității și compozitiei lor va fi urmarita periodic prin sondaje, prin analize de laborator și aprecieri organoleptice facute de laboratoarele autorizate. Dacă se constată că anumite loturi de vin și-au pierdut insusirile valoroase de compozitie și calitate, ele vor fi eliminate din randul celor indreptatite a primi o denumire de origine.

5. Certificatele de atestare a denumirilor de origine se elibereaza vinurilor luate în evidenta, urmarite pe tot parcursul evolutiei lor potrivit prevederilor alineatului precedent, în urma analizelor de laborator și a aprecierilor organoleptice executate de laboratoare autorizate asupra probelor de vin, pregatite pentru punerea în consum.

Certificatele de atestare a denumirilor de origine conțin urmatoarele elemente:

a) numele și adresa producătorului de vinuri, respectiv unitatea care executa imbutelierea și livrarea vinurilor;

b) identitatea loturilor de vin: soiul sau sortimentul, categoria de calitate, anul de recolta, cantitatea - numărul de butelii posibil de realizat;

c) proveniență vinurilor;

d) caracteristicile de compozitie și calitate ale vinurilor.

În baza acestor certificate, producătorii de vin primesc dreptul de a comercializa vinurile sub denumirile de origine revendicate, în limita cantităților inscrise în certificate.

60. Evidenta stocurilor de vin cu denumire de origine se tine la producătorul de vinuri, care este obligat sa inscrie într-un registru special toate livrarile de vin, în limita cantității certificate.

61. O dată cu transferarea strugurilor și, respectiv, a vinurilor de la un producător la altul prin vanzare-cumparare sau pe alte cai, se transfera și toate drepturile și oblibațiile privind producerea vinurilor cu denumire de origine.

62. Declasarea unui vin de calitate superioara cu denumire de origine se face la producător sau comerciant, ori de cate ori se constată că vinul și-a modificat în sens negativ caracteristicile organoleptice și de compozitie, nemaiindeplinind condițiile stabilite pentru vinurile respective.

Declasarea se face în urma sesizarii reprezentantilor organelor cu atribuții pe linia controlului calității produselor, precum și la cererea scrisa a producătorilor sau comerciantilor. Ea se efectueaza în baza verificărilor facute la fața locului și a rezultatelor analizelor fizico-chimice și organoleptice efectuate de laboratoarele autorizate.

În cazul în care din verificările efectuate se constata necesitatea declasarii unui vin, laboratoarele autorizate vor stabili categoria de calitate la care urmeaza să fie reincadrat vinul și vor comunică decizia adoptata persoanei care detine vinul, în termen de 15 zile de la data prelevarii probelor.

Deținătorul vinului poate face contestație asupra deciziei luate în termen de 15 zile, depunand-o la O.N.D.O.V. pentru reanalizare. Pe baza rezultatelor contraanalizei sau expertizei, O.N.D.O.V. va adopta hotărârea definitivă în decurs de 15 zile.

Producătorul sau comerciantul în cauza va inscrie în evidentele sale decizia definitivă conform careia își va valorifica vinul.

63. Vinurile spumante cu denumire de origine sunt produsele de înaltă calitate obtinute din soiuri recomandate pentru aceasta direcție de productie, cultivate în areale viticole delimitate, prin folosirea tehnologiei de fermentatie secundara în butelii. Atât producerea vinului materie prima, cat și fermentarea în butelii trebuie facute în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata.

În cazuri speciale, Ministerul Agriculturii și Alimentatiei poate autoriza, prin O.N.D.O.V. și cu avizul O.N.V.V., ca fermentarea în butelii să se faca și în afara arealului delimitat de proveniență a strugurilor, cu condiția ca vinul spumant obținut să fie valorificat cu denumirea locului de producere a vinurilor materie prima și cu indicarea unității în care s-a facut fermentarea în butelii.

64. Vinarsurile cu denumire de origine sunt produsele de înaltă calitate obtinute din soiuri recomandate pentru aceasta direcție de productie, cultivate în areale viticole delimitate.

Pentru producerea vinarsurilor cu denumire de origine vor fi indeplinite urmatoarele condiții:

a) distilarea vinurilor să fie facuta numai cu instalații de tip "Charente" sau cu alte instalații de distilare discontinua, cu dubla distilare și cu eliminarea fractiunilor de la inceputul și sfârșitul redistilarii;

b) invechirea distilatelor să fie facuta în vase din lemn de stejar cu capacitate de maximum 600 litri pe o perioadă de cel puțin 3 ani;

c) obtinerea vinurilor materie prima, distilarea lor, invechirea distilatelor și imbutelierea vinarsurilor să fie realizate în arealul delimitat pentru denumirea de origine revendicata.

În cazuri speciale, Ministerul Agriculturii și Alimentatiei poate autoriza, prin O.N.D.O.V. și cu avizul O.N.V.V., ca invechirea distilatelor și imbutelierea vinarsurilor să se faca în afara arealului delimitat pentru denumirea de origine revendicata, cu condiția ca vinarsul să fie valorificat sub denumirea locului de producere a strugurilor materie prima și de distilare, precum și cu indicarea unității în care s-au facut invechirea distilatelor și imbutelierea vinarsurilor.

65. Denumirile de origine pot fi acordate și unor vinuri licoroase de înaltă calitate.

66. În cazul producerii vinurilor speciale și a vinarsurilor cu denumire de origine, va fi respectata aceeasi metodologie bazata pe controale efectuate atât în etapa de elaborare a materiei prime, cat și în procesul de obtinere a produsului finit.

67. Metodologia de control și de atestare în producerea vinurilor și a vinarsurilor cu denumire de origine va fi stabilita prin instrucțiuni elaborate de O.N.D.O.V., avizate de O.N.V.V. și aprobate prin ordin al ministrului agriculturii și alimentatiei.

Capitolul 6 Normele privind comercializarea vinurilor și a celorlalte produse vinicole

A. Comercializarea pe piața interna

68. Vanzarea produselor în vrac se face prin folosirea documentelor tipizate, stabilite de către Ministerul Finanțelor.

69. Producătorii și comerciantii de produse în vrac sunt obligati sa tina evidenta acestora, conform normelor Ministerului Finanțelor. Documentele de evidenta se țin în acelasi local în care sunt depozitate produsele. Intrarile și iesirile de produse se opereaza în cel mult 24 de ore de la efectuarea lor. Stocurile trebuie să corespunda cu evidentele la zi.

70. Producătorii și comerciantii de produse în vrac sunt obligati ca pe recipientele în care sunt depozitate produsele destinate vanzarii sa inscrie urmatoarele: capacitatea, pentru recipientele mai mari de 100 de litri, produsul și anul de recolta.

71. Pentru produsele cu denumire de origine care circulă în vrac în condițiile legii, în vederea imbutelierii, la documentele de însoțire a transportului se vor adauga, în mod obligatoriu, copii de pe certificatul de atestare a denumirii de origine și de pe buletinul de analiza.

Pentru produsele cu denumire de origine imbuteliate nu mai este necesară copia de pe certificatul de atestare, elementele de garantare a calității fiind menționate pe eticheta, sub raspunderea celui care a efectuat imbutelierea.

72. În cadrul unităților cu specific de alimentatie publică, vinurile și alte produse vinicole imbuteliate pot fi comercializate la consumator și în cantitati mai mici decat cele ale recipientului în care au fost imbuteliate.

B. Comercializarea la export

73. Pentru livrare la export vinurile și celelalte produse vinicole cu denumire de origine pot fi exportate în stare imbuteliata sau neimbuteliata (în vrac).

74. Documentele de certificare a calității produselor destinate livrarii la export, solicitate de partenerii externi prin contracte între părți, vor fi eliberate de către organele menționate în contracte.

Lista laboratoarelor autorizate în vederea executarii de analize pentru vinurile destinate exportului, precum și lista specialistilor desemnați să semneze documentele de atestare a calității vinurilor și celorlalte bauturi provenite din must și vin, împuterniciți ai Inspecției de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, vor fi stabilite prin ordin al ministrului agriculturii și alimentatiei.

75. Persoanele sau agentii economici din strainatate care cumpara struguri pentru vinificare, produsi în condițiile stabilite pentru obtinerea de vinuri cu denumire de origine, și doresc să le valorifice sub denumirea respectiva trebuie să execute vinificarea, până la obtinerea vinului finit, într-un centru de vinificare din România, în condițiile legii.

76. Din strugurii pentru vinificare, exportati ca atare, nu se pot produce vinuri cu denumire de origine.

C. Ambalarea și etichetarea

77. Prin punerea în consum a vinurilor și a celorlalte bauturi pe bază de must și vin sub forma imbuteliata se înțelege valorificarea lor prin ambalarea în butelii de sticlă sau în alte ambalaje autorizate.

Ambalarea în butelii de sticlă este obligatorie în cazul vinurilor cu denumire de origine, vinarsurilor și vinurilor speciale, cu excepția pelinului.

78. La ambalarea vinurilor cu denumire de origine este obligatorie închiderea buteliilor de sticlă cu dopuri de pluta sau prin inchidere filetata asigurata.

79. În etichetarea vinurilor de consum curent și a celor de calitate se folosesc urmatoarele indicatii obligatorii:

1. categoria de calitate a vinului: vin de masa; vin de masa superior; vin de calitate superioara - VS; vin cu denumire de origine controlata - DOC; vin cu denumire de origine controlata și trepte de calitate - DOCC-CMD; DOCC-CT; DOCC-CIB.

Pentru vinurile cu denumire de origine controlata denumirea categoriei de calitate va trebui scrisa complet pe eticheta principala;

2. indicatia geografica recunoscută pentru vinurile de calitate superioara - VS, respectiv denumirea de origine recunoscută pentru vinurile cu denumire de origine;

3. denumirea soiului sau soiurilor pentru vinurile cu denumire de origine, eventual și pentru unele vinuri de calitate superioara - VS, cu excepția anumitor vinuri destinate exportului. Atunci când vinul se comercializeaza sub denumirea unui soi, el trebuie să provina în proportie de cel puțin 85% din soiul indicat. Când pe eticheta este indicată denumirea a doua sau trei soiuri, ele vor fi trecute în ordinea descrescanda a participării lor în constituirea vinului, cu condiția ca soiul cel mai puțin reprezentat în cupaj să dețină minimum 15% .

În cazul unor sortimente traditionale autorizate, constituite din mai mult de trei soiuri, se va inscrie pe eticheta mențiunea sortiment traditional;

4. tipul vinului dat de conținutul sau în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

5. taria alcoolica dobandita minima a tipului de vin, exprimata în procente în volume;

6. volumul nominal al produsului în mililitri, centilitri sau decilitri pentru recipiente mai mici de un litru și în litri pentru recipiente de un litru și mai mari;

7. tara de origine pentru vinurile importate sau pentru cele care se exporta;

8. denumirea unității care a executat imbutelierea, înscrisă cu caracterele cele mai mici folosite în inscriptionarile de pe eticheta;

9. data ambalarii sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii.

80. Indicatiile facultative ce pot fi folosite în etichetarea vinurilor de consum curent și a celor de calitate sunt urmatoarele:

1. marca de comert, cu condiția ca ea sa nu creeze confuzii cu denumirea de origine sau cu indicatia geografica recunoscută ce poate fi atribuita vinului;

2. denumirea exploatarii viticole, domeniului, numai în cazul vinurilor de calitate provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiția de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii;

3. anul de recolta, în cazul vinurilor cu denumire de origine sau a celor de calitate superioara - VS, cu condiția ca vinul sa provina în proportie de cel puțin 85% din anul indicat;

4. vechimea vinului, cu posibilitatea folosirii termenului de vin vechi pentru vinurile supuse unui proces de invechire de cel puțin 3 ani în cazul celor rosii și de cel puțin 2 ani în cazul celor albe;

5. numele/denumirea persoanei/persoanelor fizice sau juridice care au participat la procesul de elaborare, imbuteliere sau comercializare a produselor;

6. alte mențiuni care amplifica informatia asupra calității vinurilor sau condițiilor speciale de producere și imbuteliere, după cum urmeaza:

- imbuteliat la producător, la origine, pentru vinurile obtinute din recolta proprie și imbuteliate în unitatea sau în domeniul în care au fost produse;

- imbuteliere speciala, pentru vinurile imbuteliate în legătură cu un eveniment deosebit sau într-un scop special, pentru care se va indica evenimentul sau scopul;

- vin de vinoteca, pentru vinurile de calitate deosebită, cu buchet format în sticlă, invechite în vinoteca și reprezentand loturi mai restranse, constituite din butelii, eventual numerotate la punerea în consum;

- vin medaliat, pentru unele vinuri de înaltă calitate medaliate la concursuri naționale sau internationale de anvergura; în acest caz se va menționa medalia primita, concursul la care vinul a participat și anul;

- soi pur, pentru vinurile foarte tipice, care provin în proportie de 100% din soiul mentionat;

- vin din butoaie alese, pentru vinurile de înaltă calitate, cu denumire de origine, produse în cantitati limitate sub responsabilitatea deosebită a unui specialist de reputatie care își inscrie numele pe eticheta;

- comoara pivnitei, pentru vinurile cu denumire de origine obtinute în ani deosebit de favorabili, ajunse la apogeul calității lor sub responsabilitatea unui specialist de reputatie care își inscrie numele pe eticheta;

- rezerva, pentru vinurile pastrate în recipiente cel puțin 2 ani și invechite în sticle cel puțin 3 luni;

- vin tanar, pentru vinurile puse în consum până la finele anului în care au fost obtinute ca produse condiționate;

- vin nou, pentru vinurile comercializate în anul următor celui în care au fost elaborate, până la noua recolta;

- vin maturat în baricuri, pentru vinurile pastrate în vase din lemn de stejar cu capacitate între 200 l și 350 l.

Se pot inscrie pe eticheta și alte mențiuni care se referă la:

- istoria vinului sau a firmei producătoare;

- condiții naturale ale arealului de producere, tehnici de cultura speciale, de cules și de elaborare a vinurilor;

- recomandari privind consumarea vinului: temperatura, asociere cu mancaruri și altele asemenea;

- unele mențiuni suplimentare referitoare la insusiri senzoriale, date analitice, altele decat taria alcoolica, indicatii complementare asupra provenientei, reprezentari grafice;

7. codul produsului.

81. Indicatiile obligatorii se inscriu în acelasi camp vizual. Indicatiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principala, fie pe contraetichetă, capisoane, fluturasi sau buline.

Folosirea contraetichetei este obligatorie pentru vinurile cu denumire de origine.

82. Indicatiile inscrise pe eticheta trebuie să fie citete și vizibile. Termenii folositi în etichetare trebuie să fie intelesi de consumatori.

83. Prin termen de valabilitate, în sensul legii, se înțelege termenul de garantare a stabilitatii, convenit între producător și comerciant. Indicarea termenului de valabilitate este obligatorie numai în cazul bauturilor cu tarie alcoolica mai mica de 10% în volume.

84. Pentru vinurile imbuteliate destinate exportului etichetele pot cuprinde indicatii facute în limba tarii importatoare, cu excepția celor referitoare la denumirile de origine sau la indicatiile geografice recunoscute. Mențiunile inscrise pe aceste etichete vor respecta prevederile contractelor incheiate și/sau ale legislației tarii importatoare.

Pentru vinurile de export se pot folosi ca denumiri de soi cele sub care ele se cultiva în România sau sinonime ale acestora. Denumirile soiurilor pentru vin, cultivate în România, care pot fi utilizate în etichetare, sunt indicate în lista nr. 4.

Vinurile exportate vor purta pe etichete mențiunea Produs în România sau traducerea acesteia în limba tarii importatoare.

85. Vinurile de import vor fi comercializate sub denumirile cu care au fost importate. Cele care se imbuteliaza în tara vor purta pe eticheta mențiunea Imbuteliat în România, indicandu-se și denumirea unității care a executat imbutelierea.

86. Vinurile speciale și celelalte bauturi pe bază de must și vin vor purta pe etichete mențiunile prevăzute la pct. 81 și 82, adaptate specificului produsului.

În cazul vinurilor spumante, pe etichete se va indica, în mod obligatoriu, tehnologia de producere folosita: Vin spumant obținut prin fermentarea în sticlă, în aceasta sticlă sau prin metoda traditionala; Vin spumant obținut prin fermentare în rezervoare; Vin spumant obținut prin fermentare în sticle și rezervoare. În cazul acestor vinuri se va indica, de asemenea, tipul vinului dat de conținutul sau în zaharuri: extrabrut, brut, extra-sec, sec, demisec, dulce.

La vinarsuri, etichetele trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, indicarea categoriei produsului, conform mențiunilor de la pct. 38, și a nivelului lor calitativ. Se va face, de asemenea, indicarea tariei alcoolice dobandite a produsului - % în volume.

Pentru vinurile speciale și vinarsurile indreptatite la încadrare în categoria produselor cu denumire de origine, pe etichete va fi mentionata și denumirea de origine recunoscută pentru bauturile respective.

87. Este interzisa înscrierea pe etichete a oricarei indicatii, insemn sau ilustratii susceptibile de a crea confuzii asupra originii sau naturii produsului. Aceasta interdictie vizeaza și invocarea unor denumiri de origine pe care produsele respective nu sunt indreptatite să le poarte în exprimari cum ar fi: tip, gen, după metoda din... și altele asemenea.

Capitolul 7 Atribuțiile și modul de organizare și functionare ale organismelor pentru indrumarea și coordonarea realizării productiei vitivinicole

A. Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol

88. Atribuțiile Inspecției de Stat pentru Controlul Tehnic

Vitivinicol sunt urmatoarele:

a) urmareste respectarea prevederilor legale privind înființarea și defrisarea plantatiilor de viță de vie, modul de întreținere a plantatiilor și de conservare a amenajarilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare;

b) avizeaza cererile intocmite pentru înființarea și defrisarea plantatiilor de viță de vie pe suprafete mai mari de 0,1 ha de familie sau agent economic, în vederea acordarii autorizațiilor de plantare, respectiv de defrisare, de către directiile generale pentru agricultura și industrie alimentara judetene și a municipiului București;

c) colaboreaza cu specialistii din cadrul Inspecției de stat pentru calitatea semintelor și materialului saditor din cadrul Ministerului Agriculturii și Alimentatiei, în scopul aplicarii normelor de producere și comercializare a materialului saditor viticol;

d) verifica și controlează modul de aplicare a prevederilor legale privind producerea, în vederea comercializarii, a strugurilor, vinurilor și celorlalte produse vitivinicole, indiferent de producător.

e) verifica activitatea laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii și Alimentatiei în vederea efectuării de analize și expertize la vinuri și alte bauturi obtinute din must, vin și subproduse vitivinicole pentru consumul intern și pentru export;

f) executa, în colaborare cu O.N.D.O.V., acțiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor și a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;

g) executa expertize tehnice și analize în domeniul realizării productiei de struguri, vinuri și alte produse vitivinicole;

h) indeplineste și alte atribuții stabilite de actele normative în vigoare.

89. Pentru asigurarea calității produselor vitivinicole care intră în sfera comercializarii, Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol colaboreaza cu organele Ministerului Sănătății și ale Oficiului pentru Protectia Consumatorilor, participand, în urma solicitarii acestora, la anchetarea încălcării normelor sanitare sau de calitate.

90. Pentru contraventiile constatate conform prevederilor art. 39-42 din lege, în afară de intocmirea actelor de constatare, personalul Inspecției de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol este imputernicit să aplice amenzi, iar pentru amenzile încasate pe loc, sa emita chitante. Sumele încasate se varsă în termenele legale în conturile indicate de către organele teritoriale ale Ministerului Finanțelor, acestea constituind venituri la bugetul de stat.

91. Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol se organizeaza și funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentatiei, cu finanțare de la bugetul aprobat pentru Ministerul Agriculturii și Alimentatiei.

Aceasta este constituita dintr-un compartiment central, format din 3 inspectori, care funcționează la sediul ministerului, și din 26 de posturi de inspectori teritoriali, care funcționează la directiile generale pentru agricultura și industrie alimentara din județele cu pondere viticola, a caror repartizare se aproba prin ordin al ministrului agriculturii și alimentatiei. Numărul total de posturi prevăzut se încadrează în cel aprobat pentru activitatea Ministerului Agriculturii și Alimentatiei, la centru și în teritoriu.

92. Pentru executarea unor lucrari speciale, legate de actiunile de control tehnic vitivinicol: expertize, analize de vinuri și altele asemenea, vor putea fi folositi și specialisti atrasi, care vor fi retribuiti pentru serviciile prestate.

B. Oficiul Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri și alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.)

93. O.N.D.O.V. indeplineste urmatoarele atribuții:

a) elaboreaza norme tehnice pentru producerea vinurilor cu denumire de origine, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii și alimentatiei, cu consultarea O.N.V.V.;

b) întocmește, cu consultarea O.N.V.V., proiecte de ordine ale ministrului agriculturii și alimentatiei pentru aprobarea denumirilor de origine pentru vinuri și alte produse vitivinicole;

c) elibereaza decizii privind acordarea dreptului de producere a vinurilor și a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;

d) elibereaza autorizații de producător de vinuri și alte produse vitivinicole cu denumire de origine, în baza cererilor intocmite de detinatorii plantatiilor viticole indreptatite sa produca astfel de bauturi sau de către producătorii de vinuri care realizează vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de viță de vie, care dețin astfel de plantatii;

e) elibereaza certificate de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor și a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, în baza verificărilor efectuate în legătură cu respectarea normelor tehnice de realizare a acestor produse, precum și a controlului analitic și organoleptic executat asupra celor pregatite în vederea comercializarii;

f) analizeaza contestațiile depuse în legătură cu deciziile de retragere a certificatelor menționate anterior;

g) controlează, împreună cu Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, modul de respectare și aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul denumirilor de origine pentru vinuri și alte produse vitivinicole;

h) retrage temporar sau definitiv documentele de atestare, în cazul în care se constata nerespectarea de către producător a prevederilor deciziei de denumire de origine sau a documentelor de atestare pentru anumite loturi de produse vitivinicole, sesizand totodata Inspecția de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, în vederea constatarii infracțiunilor sau a contraventiilor la lege;

i) asigura, prin intermediul specialistilor împuterniciți, numiti prin ordin al ministrului agriculturii și alimentatiei, semnarea documentelor de atestare a calității vinurilor și a celorlalte bauturi provenite din must și vin, destinate exportului;

j) indeplineste și alte atribuții stabilite de actele normative în vigoare.

94. O.N.D.O.V. se organizeaza și funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentatiei ca unitate cu personalitate juridica și cu finanțare extrabugetara.

Sursele de finanțare extrabugetara pentru activitatea O.N.D.O.V. se constituie din sumele încasate de la producătorii și comerciantii de produse vitivinicole, care solicită dreptul de a produce și valorifica produsele obtinute prin folosirea unei denumiri de origine sau a unei indicatii geografice recunoscute.

Nivelurile sumelor percepute în acest scop se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii și alimentatiei.

95. Cheltuielile privind plata analizelor de laborator și a aprecierilor organoleptice, în vederea atestării denumirilor de origine pentru produsele vitivinicole, sunt suportate de producători.

Aprecierea organoleptica a vinurilor și a altor produse vitivinicole se face în comisii formate din degustatori autorizati, care funcționează la sediul unităților de cercetari vitivinicole, în care își desfășoară activitatea oficiile teritoriale ale O.N.D.O.V.

96. Pentru executarea unor lucrari speciale, legate de actiunile de control și de atestare în realizarea vinurilor și a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, vor putea fi folositi și specialisti atrasi, care vor fi retribuiti pentru serviciile prestate în limita bugetului de venituri și cheltuieli aprobat.

C. Oficiul Național al Viei și Vinului (O.N.V.V.)

97. O.N.V.V. se organizeaza și funcționează în subordinea Ministerului Agriculturii și Alimentatiei ca organism specializat, cu caracter tehnico-științific, cu personalitate juridica și cu finanțare extrabugetara.

98. Atribuțiile O.N.V.V. sunt urmatoarele:

a) participa la definirea politicii în domeniul vitivinicol și la stabilirea cadrului legal de producere a strugurilor, vinurilor și a bauturilor pe bază de must și vin, în concordanta cu interesele economiei naționale și ale viticultorilor, precum și cu reglementarile adoptate pe plan international;

b) participa la elaborarea unor proiecte de legi și de alte acte normative pentru sectorul vitivinicol, ținând seama de problemele dezvoltării viticulturii și vinificatiei în tara noastra;

c) initiaza și participa la actiunile importante reclamate de dezvoltarea viticulturii, conform prevederilor din lege privind delimitarea arealelor viticole, introducerea cadastrului viticol, stabilirea soiurilor recomandate și autorizate pentru cultura pe areale, producerea vinurilor cu denumire de origine și altele asemenea;

d) initiaza și sprijina organizarea de manifestari naționale și internationale cu caracter vitivinicol: congrese, simpozioane, consfatuiri, concursuri de struguri și vinuri și altele asemenea;

e) asigura legătură tarii noastre cu organismele internationale de profil;

f) participa la editarea unor reviste de specialitate destinate informării specialistilor și producătorilor interni și externi;

g) indeplineste și alte atribuții stabilite de actele normative în vigoare.

99. Din O.N.V.V. fac parte specialisti din domeniul viticulturii, oenologiei și economiei vitivinicole, recunoscuti pentru valoarea lor profesionala și morala, din cercetare, invatamant și productie.

100. Finantarea activității O.N.V.V. se realizează prin:

a) sponsorizari acordate de agenti economici de productie și comercializare a produselor și materialelor vitivinicole, de organizații profesionale ale producătorilor, de către firme de producere și comercializare a produselor auxiliare și de uz fitosanitar, de unele organizații neguvernamentale, precum și de alte institutii și organisme;

b) cotizatii ale membrilor săi și donatii.

Capitolul 8 Dispozitii finale

101. Pentru indeplinirea atribuțiilor prevăzute la art. 32-35 din lege organismele nou-înființate sunt sprijinite de unitatile de cercetare vitivinicola din subordinea Academiei de Stiinte Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Sisesti", care efectueaza studii și analize pentru stabilirea strategiei naționale în domeniul productiei vitivinicole, elaboreaza și promovează tehnologii noi, participa la stabilirea arealelor viticole și a sortimentului de soiuri recomandate și autorizate în cadrul fiecarui areal, participa la elaborarea normelor tehnice pentru producerea strugurilor, vinurilor și a altor produse vitivinicole cu denumire de origine, participa la pregătirea viticultorilor și vinificatorilor, efectueaza analize specifice, emit buletine de analiza și acorda asistența tehnica de specialitate.

102. Limitele de derogare de la prevederile art. 10, 11, 13, 20 și 21 din lege în cazul infiintarii sau detinerii de plantatii viticole, realizării și detinerii în stoc de vinuri și bauturi pe bază de must și vin de către unitatile de cercetare, de invatamant, de incercare a soiurilor sau de testare a produselor, în scop experimental sau didactic, sunt urmatoarele:

a) înființarea sau detinerea de plantatii viticole din alte soiuri decat cele recomandate și autorizate, până la maximum 1,0 ha din fiecare soi;

b) producerea și detinerea în stoc de vinuri sau de alte produse pe bază de must și vin, în afara celor autorizate conform prezentului regulament, până la maximum 100 hl de fiecare produs sau varianta experimentala de produs.

Aceste produse nu pot fi valorificate pentru consumul uman direct decat cu respectarea tuturor celorlalte prevederi din regulament.

103. Ministerul Agriculturii și Alimentatiei este autorizat sa emita ordine în legătură cu urmatoarele obiective și acțiuni privind dezvoltarea și realizarea productiei vitivinicole din România:

a) nominalizarea arealelor viticole și stabilirea localitatilor care intră în componenta acestora;

b) stabilirea soiurilor de viță de vie roditoare, recomandate și autorizate pentru cultura, pe areale viticole;

c) completarea și actualizarea condițiilor de compozitie fizico-chimica pe care trebuie să le indeplineasca vinurile, produsele pe bază de must și vin, precum și alte produse rezultate din subprodusele viticole;

d) actualizarea practicilor și tratamentelor tehnologice autorizate;

e) stabilirea normelor tehnice pentru producerea vinurilor și a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;

f) aprobarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor și a altor produse vitivinicole cu denumire de origine;

g) stabilirea listei laboratoarelor autorizate pentru efectuarea controlului de calitate a vinurilor și a listei specialistilor împuterniciți să semneze documentele de atestare a calității vinurilor și a celorlalte bauturi pe bază de must și vin;

h) aprobarea regulamentelor de organizare și functionare ale Inspecției de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, Oficiului Național al Viei și Vinului (O.N.V.V.) și Oficiului Național al Denumirilor de Origine pentru Vinuri și alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.);

i) modificarea sau completarea prevederilor pct. 2, 3, 8, 12, 47, 57, 67, 74, 91, 94 și 103 din prezentul regulament;

j) armonizarea prevederilor tehnice din prezentul regulament cu reglementarile Uniunii Europene și cu recomandarile Oficiului International al Viei și Vinului.

104. Recensamantul patrimoniului viticol se va realiza, potrivit prevederilor art. 45 din lege, de către Ministerul Agriculturii și Alimentatiei, în colaborare cu Comisia Naționala pentru Statistica, în baza metodologiei care va fi elaborata de aceste institutii. Fondurile necesare pentru efectuarea acestei lucrari vor fi inscrise în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Agriculturii și Alimentatiei. Primul recensamant al patrimoniului viticol va fi realizat după definitivarea lucrărilor de stabilire a drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole.

105. Ministerul Agriculturii și Alimentatiei va asigura difuzarea actelor normative emise pentru viticultura și vinificație:

Legea viei și vinului nr. 67/1997 , regulamentul de aplicare a legii, alte reglementari aprobate prin ordine ale ministrului agriculturii și alimentatiei și altele asemenea, astfel încât ele să fie aduse la cunoștința producătorilor de struguri, material saditor viticol, vinuri și de alte produse pe bază de struguri, must și vin.

LISTA 1

-------

DEFINITII

ale categoriilor de material saditor viticol, de material de inmultire și ale categoriilor biologice ale acestora

1. Materialul saditor viticol (de plantare) este constituit din:

a) vite altoite - vite obtinute prin altoire între butasul altoi și butasul portaltoi, având cel puțin trei radacini principale și cordita maturata pe o lungime minima de 10 cm, destinate infiintarii de plantatii sau plantarii în goluri;

b) vite nealtoite din soiuri roditoare - vite obtinute prin inradacinarea butasilor de viță de vie roditoare, având cel puțin trei radacini principale și cordita maturata pe minimum 10 cm, destinate plantarii pe terenuri nisipoase, în care nu exista pericolul atacului de filoxera radicicola la soiurile sensibile sau pe orice tip de sol, la soiurile rezistente la filoxera;

c) vite portaltoi - vite obtinute prin inradacinarea butasilor portaltoi, având cel puțin trei radacini principale și cordita maturata pe o lungime minima de 10 cm, destinate infiintarii de plantatii de portaltoi sau plantarii în goluri.

2. Materialul de inmultire este constituit din:

a) coardele altoi - ramificatii ale tulpinii cu lemn maturat de 1 an, cu lungimea de cel puțin 8 ochi viabili și diametrul minim de 8 mm, obtinute din plantatii recunoscute, destinate obtinerii de altoi sau de butasi pentru inradacinare;

b) butasi din soiuri roditoare pentru inradacinare - fragmente de coarde de vita roditoare de 1 an, cu lungimea minima de 30 cm și diametrul de cel puțin 6 mm, având 1-2 ochi viabili în partea lor superioara;

c) butasi de portaltoi pentru altoire - fragmente de coarde de 1 an, cu lungimea minima de 30 cm și diametrul internodului de cel puțin 8 mm;

d) butasi portaltoi pentru inradacinare - fragmente de coarde de 1 an, cu lungimea minima de 30 cm și diametrul internodului de cel puțin 6 mm, care au în partea lor superioara 1-2 ochi viabili.

3. Categoriile biologice de material saditor viticol sunt definite astfel:

a) materialul amelioratorului este materialul saditor viticol care:

1. a fost produs de ameliorator sau sub directa sa responsabilitate;

2. este atestat ca liber de principalele boli virotice prin testare individuala;

3. este destinat producerii de material saditor viticol din categoria biologica prebaza.

Prin ameliorator se înțelege institutia sau persoana care a creat sau a identificat prin metode stiintifice un soi sau o clona. Amelioratorii pot fi institutele și statiunile de cercetare agricole, instituțiile de invatamant superior de profil agricol, întreprinderi particulare specializate, asociații între institutii de cercetare, întreprinderi particulare și firme straine, persoane fizice;

b) materialul prebaza este materialul saditor viticol care:

1. a fost produs de mentinatori;

2. este constituit din clone libere de principalele boli virotice;

3. provine din plantatii de preinmultire în care exista o garantie totala ca solul nu este infestat cu organisme dăunătoare sau cu vectori ai acestora, în special cu nematozi - vectori ai virusurilor;

4. este destinat producerii de material saditor viticol din categoria biologica baza.

În terminologia curenta, materialul prebaza este echivalentul categoriei biologice superelita.

Prin mentinator se înțelege institutia sau persoana indicată în Registrul de stat, cu responsabilitatea de a menține un soi cu caracteristicile avute la data inscrierii.

Mentinatorul poate fi amelioratorul soiului sau o persoană autorizata, juridica ori fizica, careia amelioratorul i-a transferat acest drept printr-o tranzactie legala.

Plantatiile cu material prebaza se infiinteaza în unitatile titulare de brevet al soiului nou sau al clonului după obtinerea certificatului ca materialul biologic este liber de principalele boli virotice, iar solul nu este infestat cu nematozi-vectori;

c) materialul baza este materialul saditor viticol care:

1. a fost produs de mentinator sau sub directa sa responsabilitate;

2. provine din plantatii de inmultire înființate cu material saditor viticol din categoria biologica prebaza, pe soluri pentru care exista o garantie maximala ca sunt libere de organisme dăunătoare sau de vectori ai acestora;

3. este liber de principalele boli virotice;

4. este destinat producerii de material saditor viticol din categoria biologica certificat.

În terminologia curenta, materialul saditor viticol din categoria baza corespunde categoriei biologice elita;

d) materialul certificat este materialul saditor viticol care:

1. a fost produs de agenti economici autorizati;

2. provine din plantatii-mama furnizoare de coarde și de butasi liberi de principalele boli virotice, înființate cu material saditor viticol din categoria biologica baza;

3. este destinat infiintarii de plantatii de productie sau de material de inmultire.

În terminologia curenta, materialul saditor viticol din categoria certificat corespunde categoriei biologice înmulțirea I;

e) materialul standard este materialul saditor care:

1. a fost produs de agenti economici autorizati;

2. provine din plantatii de productie recunoscute în care s-au aplicat lucrari de selecție în masa;

3. este destinat infiintarii de plantatii de productie de struguri.

În terminologia curenta, materialul saditor viticol din categoria standard corespunde categoriei biologice selectionat. Acest material va disparea în momentul în care producția de material saditor viticol certificat va acoperi toate solicitarile.

Pentru vitele altoite categoria biologica se stabileste în functie de cea a materialului de inmultire folosit la altoire, după cum urmeaza:

1. vitele altoite din categoria biologica prebaza pot fi obtinute prin folosirea de altoi din categoria prebaza și portaltoi din categoriile prebaza și baza;

2. vitele altoite din categoria baza pot fi obtinute prin folosirea de altoi din categoria baza și portaltoi din categoriile baza și certificat;

3. vitele altoite din categoria certificat pot fi obtinute prin folosirea de altoi din categoria certificat și portaltoi din categoriile baza sau certificat;

4. în toate combinatiile de altoire în care unul dintre parteneri, altoi sau portaltoi, este din categoria biologica standard, vor rezultă vite altoite de această categorie.

Vitele portaltoi, precum și vitele nealtoite din soiuri roditoare vor avea aceeasi categorie biologica cu cea a butasilor din care provin, dacă s-au respectat cu rigurozitate condițiile tehnice și biologice în pepiniera și în afara acesteia: de manipulare, condiționare, transport și altele asemenea.

LISTA 2

-------

DEFINITII

ale tipurilor de plantatii viticole care produc material saditor viticol și ale unităților producătoare

1. Producerea materialului saditor viticol se realizează în urmatoarele tipuri de plantatii:

a) plantatii de conservare - înființate de amelioratori au de mentinatori cu vite din categoria biologica materialul amelioratorului, testate individual ca libere de principalele boli virotice;

b) plantatii de preinmultire - înființate de amelioratori sau de mentinatori cu vite din categoria biologica prebaza, libere de principalele boli virotice și care furnizeaza material de inmultire pentru producerea de butasi sau de vite din categoria biologica baza;

c) plantatii-mama de portaltoi - înființate cu vite portaltoi din categoria biologica baza de către mentinator sau sub supravegherea sa ori cu vite din categoria certificat de către agenti economici autorizati;

d) plantatii-mama de soiuri roditoare - înființate cu vite din categoria biologica baza de către mentinator sau sub supravegherea sa ori cu vite din categoria certificat de către agenti economici autorizati;

e) plantatii recunoscute pentru producerea de coarde-altoi sau de butasi portaltoi - plantatii de productie destinate obtinerii de material saditor din categoria standard în urma aplicarii unor lucrari de selecție în masa;

f) scoli de vite - culturi destinate obtinerii de vite portaltoi sau de vite altoite ori nealtoite din soiuri roditoare.

2. Producerea materialului saditor viticol se realizează în urmatoarele tipuri de unități:

a) unități de selecție - unități ale mentinatorului care preiau clone indiferent de origine, le devirozeaza, le cultiva în condiții controlate, le studiaza din punct de vedere genetic, sanitar și al aptitudinilor culturale și tehnologice, asigurand conservarea clonelor pe întreaga durata de multiplicare. Activitatea unităților de selecție se desfășoară potrivit schemelor și normelor stabilite de Institutul de Cercetari pentru Viticultura și Vinificație sub controlul Inspecției de stat pentru calitatea semintelor și a materialului saditor. Unitatile de selecție sunt singurele abilitate sa produca material prebaza destinat unităților de preinmultire și inmultire, ele fiind reprezentate prin Institutul de Cercetari pentru Viticultura și Vinificație și întreaga retea de statiuni de cercetari viticole din subordinea sa;

b) unități de preinmultire - unități care produc și distribuie material din categoria biologica baza în plantatii de preinmultire, utilizand numai material din categoria biologica prebaza, furnizat de unitatile de selecție. Materialul din categoria biologica baza produs este destinat infiintarii plantatiilor-mama de preinmultire, care trebuie realizate pe clone, iar în cadrul acestora, pe familii sanitare plantate separat, cu posibilitatea de identificare a fiecarei clone;

c) unități de inmultire - unități care produc și distribuie material din categoria biologica certificat, destinat obtinerii materialului de plantare - vite altoite și nealtoite. Pentru aceasta infiinteaza plantatii-mama numai cu material din categoria biologica baza, furnizat de unități abilitate pentru producerea acestuia. Plantatiile-mama de inmultire se infiinteaza pe soiuri și clone;

d) unități de productie - unități care produc material de plantare necesar infiintarii plantatiilor producătoare de struguri și plantarii în goluri. În functie de condițiile de care dispun, precum și de materialul de inmultire utilizat, aceste unități pot produce fie material de plantare din categoria biologica certificat, fie material standard, dar nu pot produce în acelasi timp material din ambele categorii.

Activitatea unităților producătoare de material saditor viticol se desfășoară sub controlul Inspecției de stat pentru calitatea semintelor și a materialului saditor și sub indrumarea unităților de cercetare vitivinicola. Unitatile producătoare de material saditor viticol vor tine evidenta activităților și a rezultatelor obtinute în registre insotite de planuri ale plantatiilor, pe care le prezinta organelor abilitate pentru control.

LISTA 3

-------

DEFINITII

ale unor produse obtinute din must, vin și subproduse vitivinicole

1. Mustul de struguri parțial fermentat este produsul provenit prin fermentarea mustului de struguri, având o tarie alcoolica dobandita mai mare de 1% în volume, dar mai mica de trei cincimi din taria sa alcoolica totala. Totodata, în cazul producerii unor vinuri de calitate cu denumire de origine, musturile a caror tarie alcoolica dobandita este mai mica de trei cincimi din taria lor alcoolica totala, dar nu mai puțin de 5,5% în volume, nu sunt considerate musturi parțial fermentate.

2. Vinul brut este vinul cu fermentatie alcoolica incheiata, inaintea separarii sale de drojdie.

3. Vinul Pelin este produsul obținut din mustul fermentat în prezenta pelinului sau a unor plante din randul cărora predomina pelinul, eventual și a unor fructe, precum și din vin în care s-a adaugat extract alcoolic din aceleasi plante și fructe, cu sau fără folosirea indulcitorilor autorizati: must taiat, must concentrat sau zaharoza.

4. Vinul Muscat spumant este bautura efervescenta provenita din must de struguri cu aroma de tip Muscat, al cărui continut în zahar este de minimum 180 g/l. El are un continut în dioxid de carbon de origine endogena, rezultat în urma fermentarii mustului în rezervoare, dezvoltand în sticlele în care este imbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20 gr C. Vinul Muscat spumant are o tarie alcoolica dobandita de minimum 6% în volume.

5. Vinul petiant este produsul cu continut în dioxid de carbon de origine endogena, care dezvolta în sticlele în care este imbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsa între 1 și 2,5 bari la temperatura de 20 gr C, cu tarie alcoolica dobandita de minimum 7% în volume și tarie alcoolica totala de minimum 9% în volume.

6. Vinul perlant este produsul cu un continut în dioxid de carbon de origine total sau parțial exogena, care dezvolta în sticlele în care este imbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsa între 1 și 2,5 bari la temperatura de 20 gr C, cu tarie alcoolica dobandita de minimum 7% în volume și tarie alcoolica totala de minimum 9% în volume.

7. Bautura spumanta slab alcoolica din struguri - tip petillant de raisins este produsul cu tarie alcoolica dobandita de maximum 3% în volume și continut în zahar de peste 80 g/l, cu dioxid de carbon de origine endogena, rezultat în urma fermentarii mustului în rezervoare, care dezvolta în sticlele în care este imbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 20 gr C.

8. Sucul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obținut prin deshidratarea parțială a sucului de struguri prin folosirea unei metode autorizate, alta decat cea de incalzire pe foc direct, astfel ca indicele refractometric determinat la temperatura de 20 gr C sa nu fie mai mic de 50,9% . Se admite ca sucul de struguri concentrat să aibă un continut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.

9. Vermutul este bautura aromatizata obtinuta din vin, cu adaos de alcool alimentar, zaharoza, caramel și extracte din plante admise de legislatia sanitara. Proportia vinului care intră în compozitia vermutului trebuie să fie de cel puțin 70% din volumul produsului finit. Taria alcoolica dobandita a vermutului este de minimum 15% în volume.

10. Distilatul de vin este produsul obținut prin distilarea vinului, care se folosește pentru producerea vinarsului sau a rachiului de vin.

11. Rachiul de vin este bautura alcoolica obtinuta din distilat de vin, prin aducerea acestuia la taria alcoolica de comercializare prin adaos de apa potabila dedurizata, cu sau fără invechire și adaugare de bonificatori autorizati.

12. Rachiul de tescovina este bautura alcoolica obtinuta prin distilarea tescovinei de struguri fermentate, cu sau fără adaos de apa, și prin aducerea distilatului rezultat la taria alcoolica de comercializare prin adaos de apa potabila dedurizata.

13. Rachiul de drojdie este bautura alcoolica obtinuta prin distilarea drojdiei de vin și aducerea distilatului rezultat la taria alcoolica de comercializare prin adaos de apa potabila dedurizata, cu sau fără adaugare de bonificatori autorizati.

14. Spuma de drojdie este bautura alcoolica obtinuta prin distilarea drojdiei de vin, cu separarea fractiunilor de la inceputul și sfârșitul distilarii și maturarea distilatului în vase din lemn de stejar timp de minimum 3 luni. Obtinerea produsului finit se face prin aducerea distilatului la taria alcoolica de comercializare în urma adaosului de apa potabila dedurizata. În producerea spumei de drojdie este admisa adaugarea de bonificatori autorizati.

15. Pichetul este produsul obținut prin epuizarea cu apa a tescovinei proaspete sau fermentate, fără adaos de zahar. El poate fi folosit numai pentru industrializare, la producerea alcoolului de origine viticola și a otetului, fiind interzisa comercializarea sa pentru consumul uman.

LISTA 4

-------

DENUMIRILE

soiurilor pentru vin folosite în România și ale sinonimiilor admise

Denumirea soiului folosită în România

Sinonimii admise pentru vinurile exportate

1

2

Aligote

-

Băbească neagră

Grossmuttertraube, Hexentraube

Burgund, mare

Grossburgunder, Blauerlimberger, Limberger, Blaufrankisch, Kekfrankos, Frankovka

Busuioacă de Bohotin, Busuioacă

Schwarzer Muscat

Cabernet Sauvignon

-

Cadarcă

Schwarzer Kadarka, Rubinroter Kadarka

Chardonnay

- -

Columna

-

Creață

Zackelweiss

Fetească albă

Madchentraube, Leanyka, Leanka

Fetească neagră

Schwarze Madchentraube

Fetească regală

Konigliche Madchentraube, Konigsast, Kiralyleanka

Frâncușă

Mildweisser

Furmint

Galbenă de Odobești, Galbenă

-

Grasă de Cotnari, Grasă

Dicktraube

Majarcă, Majarcă albă

Slancamenca

Merlot

-

Muscat Ottonel

-

Mustoasă, Mustoasă de Maderat

Mustafer, Staftraube

Neuburger

-

Oporto

Portugieser, Blauer Portugieser, Porfugais Bleu

Pinot gris

Rulander, Grauburgunder, Grauer Burgunder, Grauer Monch, Pinot Grigio

Pinot noir

Spatburgunder, Blauer Spatburgunder, Pinot nero

Plăvaie

-

Riesling italian, Riesling

Welschriesling, Olasz Riesling, Olasrizling

Riesling de Rhin

Weisser Riesling, Rheinriesling, Riesling renano, White Riesling

Rkațiteli

-

Roșioară

Pamid

Sangiovese

-

Sauvignon, Sauvignon blanc

-

Steinschiller

Rosentraube, Kovidinka

Sarba

-

Tămâioasă românească

Rumanische Weihrauchtraube, Tamianka

Traminer, Traminer roz

Gewurtztraminer, Rosetraminer

Zghihară de Huși

-

Zweigelt

Blauer Zweigelt

NOTA:

Lista poate fi completata sau actualizata prin ordin al ministrului agriculturii și alimentatiei.

------------