Decizia nr. 210/2013

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Simina Gagu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 10, art. 12 alin. (1) și (2), art. 13-19 și

art. 20-26 din Legea nr. 176/2010

privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea

Legii nr. 144/2007

privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Vasile Ghiorghe Gliga în Dosarul nr. 396/43/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului nr. 1.566D/2012 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se prezintă, pentru partea Agenția Națională de Integritate, directorul Direcției juridice, control, relații publice și comunicare, Ioana Lazăr, cu delegație depusă la dosar. Lipsește autorul excepției, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că dezbaterile inițiale au avut loc în ședința publică din 12 martie 2013, fiind consemnate în încheierea de la acea dată, când Curtea a dispus amânarea pronunțării pentru data de 28 martie 2013 și, ulterior, pentru datele de 3 aprilie 2013, 4 aprilie 2013 și 18 aprilie 2013. La această dată, în temeiul

art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , Curtea a dispus repunerea cauzei pe rol pentru data de 29 aprilie 2013.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Agenției Naționale de Integritate, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, pentru motivele expuse pe larg la termenele anterioare.

Reprezentantul Ministerului Public menține concluziile formulate la termenele anterioare în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, ca inadmisibilă, în ceea ce privește prevederile

art. 13-19 din Legea nr. 176/2010

și ca neîntemeiată, în ceea ce privește celelalte prevederi ale

Legii nr. 176/2010 .

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 23 octombrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 396/43/2011, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 1 alin. (3), art. 10, art. 12 alin. (1) și (2), art. 13-19 și

art. 20-26 din Legea nr. 176/2010

privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea

Legii nr. 144/2007

privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative.

Excepția a fost ridicată de Vasile Ghiorghe Gliga într-o cauză având ca obiect cererea de anulare a unui raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate în legătură cu încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că activitatea Agenției Naționale de Integritate se suprapune atât activității organelor de cercetare penală, cât și activității desfășurate de instanțele judecătorești. Astfel, dreptul inspectorilor de integritate de a evalua declarațiile de avere și de interese, precum și conflictele de interese sau incompatibilitățile echivalează cu desfășurarea unei activități jurisdicționale, iar sesizarea inspectorilor de integritate efectuată în condițiile

art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 176/2010

evocă activitatea organelor de cercetare penală.

Activitatea desfășurată de inspectorii de integritate implică administrarea și aprecierea unor probe, solicitarea oricăror informații necesare, iar, în final, întocmirea unui raport de evaluare ale cărui concluzii presupun deliberarea și adoptarea unei decizii în urma unei proceduri sumare și cvasi secrete.

Totodată, persoana cercetată de Agenția Națională de Integritate nu beneficiază de prezumția de nevinovăție, de vreme ce este "automat" și subînțeles considerată vinovată din momentul în care este subiectul unei evaluări.

În plus, modul în care Agenția Națională de Integritate obține informații cu privire la averea persoanelor, având acces la toate instituțiile, inclusiv bănci, reprezintă o încălcare a dispozițiilor constituționale privind garantarea și ocrotirii proprietății private, iar prezumarea, odată cu sesizarea Agenției, a caracterului ilicit al dobândirii averii constituie o încălcare a art. 44 alin. (8) din Constituție.

În fine, arată că, prin activitatea și atribuțiile ce sunt conferite Agenției Naționale de Integritate, este încălcat principiul separației puterilor în stat, imixtiunea și suprapunerea în activitatea de justiție fiind evidente.

Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale invocate.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere exprimat anterior în Dosarul nr. 1.528D/2011 al Curții Constituționale. Cu acel prilej, Avocatul Poporului a apreciat că prevederile din

Legea nr. 176/2010

supuse controlului de constituționalitate sunt neconstituționale, în măsura în care mențin soluțiile legislative constatate, prin

deciziile Curții Constituționale nr. 415 din 14 aprilie 2010

și nr. 1.018 din 19 iulie 2010, ca fiind în contradicție cu dispozițiile Legii fundamentale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 1 alin. (3), art. 10, art. 12 alin. (1) și (2), art. 13-19 și

art. 20-26 din Legea nr. 176/2010

privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea

Legii nr. 144/2007

privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010.

Prevederile

art. 1 alin. (3) din Legea nr. 176/2010

stabilesc atribuțiile Agenției Naționale de Integritate de desfășurare a activității de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege; art. 10 enumeră activitățile desfășurate de inspectorii de integritate; art. 12 alin. (1) și (2) se referă la îndeplinirea, de către Agenție, a activității de evaluare, din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice; art. 13-19 cuprind reguli privind evaluarea averii, iar art. 20-26 privesc evaluarea conflictelor de interese și a incompatibilităților.

Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 23 alin. (11) referitor la prezumția de nevinovăție, art. 44 alin. (2) și (8) referitor la garantarea și ocrotirea proprietății private și prezumția de liceitate a averii, art. 116 alin. (2) privind organizarea organelor de specialitate, art. 124 alin. (1) referitor la înfăptuirea justiției și art. 126 alin. (1) referitor la realizarea justiției prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

1. Din analiza actelor aflate la dosar, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în Dosarul nr. 396/43/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal într-o cauză având ca obiect anularea raportului de evaluare prin care Agenția Națională de Integritate a identificat elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al conflictelor de interese.

În aceste condiții, Curtea constată că dispozițiile

art. 13-19 cuprinse în secțiunea a 2-a "Evaluarea averii" din Legea nr. 176/2010

nu au legătură cu soluționarea cauzei câtă vreme litigiul dedus judecății instanței judecătorești se circumscrie sferei de incidență a prevederilor art. 20-26 cuprinse în secțiunea a 3-a "Evaluarea conflictelor de interese și a incompatibilităților" din

Legea nr. 176/2010 . Așa fiind, ținând seama de exigențele

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia aceasta "decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei", Curtea urmează a respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 13-19 din Legea nr. 176/2010 .

2. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a celorlalte prevederi de lege criticate, Curtea constată următoarele:

Referitor la criticile de neconstituționalitate vizând, în principal, presupusul caracter jurisdicțional al activității desfășurate de Agenția Națională de Integritate, Curtea constată că acestea au mai fost examinate de instanța de contencios constituțional, cu prilejul soluționării unor excepții de neconstituționalitate. Astfel, Curtea a statuat că Agenția desfășoară o activitate de evaluare a declarațiilor de avere, a datelor, a informațiilor și a modificărilor patrimoniale intervenite, a intereselor și a incompatibilităților pentru persoanele prevăzute de lege, fără a desfășura o activitate de judecată, în sensul celor constatate de Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010

(a se vedea, spre exemplu,

Decizia nr. 1.606 din 15 decembrie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 9 februarie 2012, și

Decizia nr. 1.042 din 11 decembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 8 februarie 2013).

De asemenea, Curtea a mai reținut că funcția jurisdicțională se caracterizează prin instituirea puterii organului de jurisdicție de a spune dreptul, de a soluționa printr-o hotărâre învestită cu puterea lucrului judecat un conflict cu privire la întinderea unor drepturi subiective și de a dispune, în condițiile legii, măsuri restrictive. Această funcție se circumscrie activității jurisdicționale propriu-zise care se exercită numai la cerere în cadrul unei proceduri formale caracterizate prin publicitate, contradictorialitate și oralitate.

Prin urmare, având în vedere aceste elemente, Curtea a constatat că Agenția Națională de Integritate nu desfășoară o activitate de jurisdicție, ci una administrativă, deoarece se realizează și din oficiu în cadrul unei proceduri lipsite de publicitate, oralitate și contradictorialitate și deoarece în competența sa nu intră soluționarea unor cazuri litigioase și nici sancționarea încălcărilor de lege. Totodată, Agenția Națională de Integritate nu pronunță hotărâri învestite cu autoritate de lucru judecat, ci întocmește rapoarte care se concretizează în evaluări ale unor fapte ori situații cu semnificație juridică a căror finalitate conferă dreptul de sesizare a instanțelor de judecată sau, după caz, a altor autorități și instituții competente în vederea dispunerii măsurilor prevăzute de lege.

Totodată, Curtea nu a reținut nici critica vizând presupusa încălcare a prezumției de nevinovăție, deoarece acest principiu este susceptibil de opozabilitate numai în materie penală (a se vedea, în sensul celor de mai sus,

Decizia nr. 663 din 26 iunie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 596 din 21 august 2012).

Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

În sfârșit, Curtea constată că toate celelalte critici de neconstituționalitate au în vedere aspecte referitoare la procedura de evaluare a averii, care, așa cum s-a arătat la pct. 1, nu au legătură cu soluționarea litigiului referitor la conflictul de interese.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 13-19 din Legea nr. 176/2010

privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea

Legii nr. 144/2007

privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Vasile Ghiorghe Gliga în Dosarul nr. 396/43/2011 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe judecătorești și constată că prevederile art. 1 alin. (3), art. 10, art. 12 alin. (1) și (2) și ale

art. 20-26 din Legea nr. 176/2010

privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea

Legii nr. 144/2007

privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 aprilie 2013.