Ordinul nr. 398/1999
privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin Legea nr. 108/1996 , cu modificările și completările ulterioare, referitoare la măsuri asiguratorii și la contestația la executare silită
prezumat în vigoare
Ministrul finanțelor,
având în vedere dispozițiile referitoare la măsuri asiguratorii și la contestația la executare silită, cuprinse în
Ordonanța Guvernului nr. 11/1996
privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin
Legea nr. 108/1996 , cu modificările și completările ulterioare, în baza prevederilor art. 109 din ordonanța mai sus menționată și ale
art. 12 din Hotărârea Guvernului nr. 447/1997
privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, cu modificările ulterioare,
emite următorul ordin:
Articolul 1
Se aprobă Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 11/1996
privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin
Legea nr. 108/1996 , modificată și completată prin
Ordonanța Guvernului nr. 53/1997 , referitoare la măsuri asiguratorii și la contestația la executare silită, anexa la prezentul ordin.
Articolul 2
Direcția generală de colectare a veniturilor statului și de aplicare a executării silite, Direcția generală a trezoreriei, Direcția Generală a Vamilor și unitățile sale teritoriale, direcțiile generale ale finanțelor publice și controlului financiar de stat județene și a municipiului București și unitățile subordonate vor lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin.
Articolul 3
Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul finanțelor, Decebal Traian Remes
Anexa 1 NORME METODOLOGICE
pentru aplicarea prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 11/1996
privind executarea creanțelor bugetare, aprobată și modificată prin
Legea nr. 108/1996 , cu modificările și completările ulterioare, referitoare la măsuri asiguratorii și la contestația la executare silită
a) Măsuri asiguratorii
1. Referitor la art. 16
-----------------------
1.1. Măsurile asiguratorii dispuse de instanța judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional sunt modalități de asigurare a realizării creanțelor pentru care creditorul nu deține un titlu executoriu.
1.2. Pentru creanțele bugetare care urmează a fi stabilite de către instanțele judecătorești cererea pentru înființarea măsurilor asiguratorii se introduce o dată cu acțiunea împotriva plătitorului la instanța în a carei raza acesta își are domiciliul sau sediul, iar în cazul în care dosarul cauzei se soluționează de o alta instanța, aceasta devine competența să soluționeze și cererea de înființare a măsurilor asiguratorii.
1.3. În cazul în care organele de verificare constata, cu ocazia exercitării controlului, înainte de întocmirea procesului-verbal prin care se constata și se individualizează obligații bugetare, ca exista pericolul ca plătitorul sa înstrăineze bunurile ori sa sustragă veniturile sau bunurile de la executarea silită vor sesiza compartimentele de specialitate din cadrul organului fiscal din care fac parte, punând la dispoziție acestora documentele și informațiile necesare pentru solicitarea infiintarii de către instanța competența a măsurilor asiguratorii.
1.4. Instanța se va pronunța asupra cererii de înființare a măsurilor asiguratorii printr-o încheiere. Încheierea de încuviințare a măsurilor asiguratorii este executorie, urmând ca organul de executare sa procedeze de îndată la indisponibilizarea veniturilor și a bunurilor urmaribile ale plătitorului.
Când cererea de înființare a măsurilor asiguratorii se respinge, organul de executare, precum și persoanele care, potrivit legii, răspund solidar cu plătitorul pot introduce apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Încheierea de încuviințare a măsurilor asiguratorii poate fi atacată cu apel de către plătitor sau de către o altă persoană interesată în termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Recursul împotriva încheierilor instanței prin care au fost dispuse sau încuviințate măsurile asiguratorii nu suspenda executarea acestora.
Încheierea de încuviințare fiind executorie se transmite organelor de executare, de îndată și din oficiu, de către instanța care a încuviințat sau a dispus măsurile asiguratorii.
2. Referitor la art. 17
------------------------
2.1. La primirea dispoziției instanței organele de executare sunt obligate sa procedeze de îndată la identificarea bunurilor mobile și imobile, precum și a oricăror venituri ale plătitorului și la indisponibilizarea acestora în limita valorii necesare pentru realizarea creanței bugetare.
Înființarea popririi asigurătoare, a sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile sau a ipotecii asigurătoare asupra bunurilor imobile se face de către organele de executare, potrivit dispozițiilor privind executarea silită a creanțelor bugetare. Actele încheiate vor fi înaintate instanței.
2.2. O copie certificată de pe încheierea instanței sau de pe dispoziția organului competent care a dispus luarea măsurilor asiguratorii va fi transmisă și terțului poprit sau băncii.
Sumele de bani datorate cu orice titlu debitorului de către o terta persoana sunt indisponibilizate în limitele prevăzute de lege, în mâinile terțului poprit, de la data primirii adresei de înființare a popririi de către acesta.
Pentru deținătorii de conturi bancare, în măsura în care este necesar pentru asigurarea realizării creanței bugetare, sumele în lei și/sau în valută existente în contul plătitorului sunt indisponibilizate. Din momentul indisponibilizarii și până la judecarea cauzei banca nu va face nici o plata care ar diminua suma supusă indisponibilizarii, cu excepția sumelor necesare pentru plata drepturilor salariale.
3. Referitor la art. 18
-----------------------
3.1. Sumele în lei ridicate ca efect al măsurilor asiguratorii se consemnează la unitățile abilitate pe numele plătitorului, la dispoziția organului care a încuviințat sau a dispus măsurile asiguratorii, căruia i se va preda documentul de depunere în termen de 3 zile de la data depunerii.
3.2. Organul de executare care a aplicat sechestrul asigurator constata operațiunile efectuate printr-un proces verbal, din care va lasă câte un exemplar custodelui și plătitorului, un exemplar îl va retine, iar alt exemplar va fi depus la instanța.
Bunurile în privinta cărora sunt necesare măsuri spre a împiedica înstrăinarea sau sustragerea vor fi sechestrate asigurator cu punere de sigilii.
b) Contestația la executare silită
4. Referitor la art. 76
------------------------
4.1. Debitorul, creditorii care participa la executare ori care și-au depus titlurile în vederea distribuirii sumelor realizate prin executare silită, terțul poprit, procurorul, persoanele care dețin în coproprietate sau în devălmășie cu debitorul bunurile supuse executării silite sau care pretind ca au un drept de proprietate sau un alt drept real asupra acestor bunuri, precum și orice altă persoană interesată pot face contestație la executare silită.
4.2. Contestația la executare poate fi facuta:
a) împotriva executării silite în întregime;
b) împotriva oricărei modalități de executare silită: poprire, executare silită prin decontare bancară, executare silită asupra bunurilor mobile sau asupra bunurilor imobile;
c) împotriva fiecărui act de executare;
d) împotriva refuzului organului de executare de a îndeplini un act de executare silită.
4.3. În cazul în care titlul executoriu în temeiul căruia a fost începută executarea silită nu este o hotărâre a instanței ori a colegiilor sau secției jurisdicționale a Curții de Conturi și dacă nu exista o procedură prin care contestarea acestuia să poată fi facuta la o instanța judecătorească, persoanele prevăzute la pct. 4.1 pot face contestație la executare și împotriva titlului executoriu.
Contestația împotriva titlului executoriu poate fi facuta cu privire la titlurile executorii emise de organele de executare, și anume:
a) procesul-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, aprobat de conducătorul organului de executare;
b) procesul-verbal de stabilire a cuantumului majorărilor de întârziere, dobânzilor, penalitatilor sau a altor sume acordate prin titlul executoriu, aprobat de conducătorul organului de executare;
c) titlul executoriu întocmit de organele de executare, pe baza avizului de urmărire ori a evidentei pe plătitori, pentru obligațiile bugetare constituite de debitor și neachitate la scadenta;
d) procesul-verbal, aprobat de conducătorul organului de executare, privind sumele datorate de adjudecatarul care nu depune imediat prețul bunului mobil valorificat;
e) procesul-verbal de licitație, în cazul în care cumpărătorului, persoana fizica, i s-a încuviințat plata prețului bunului imobil în rate.
5. Referitor la art. 77
-----------------------
5.1. Persoanele prevăzute la pct. 4.1 pot formula contestația la executare în termen de 15 zile de la data la care, din comunicarea somației ori din alte instiintari primite cu ocazia efectuării executării silite sau în orice alt mod, a luat cunoștința de executarea ori de actul de executare pe care îl contesta, de refuzul organului de executare de a efectua un act de executare, precum și de eliberarea sau de distribuirea sumelor realizate prin executare silită, al căror cuantum sau mod de distribuire îl contesta.
5.2. Persoanele care pretind ca au un drept de proprietate asupra bunului urmărit pot introduce contestația la executare în termen de cel mult 15 zile de la data valorificării acestuia.
6. Referitor la art. 78
------------------------
6.1. În cazul în care contestatorul formulează cerere de suspendare a executării silite, organele de executare vor cere instanței obligarea acestuia la depunerea unei cauțiuni care să asigure realizarea creanțelor bugetare pentru care a fost începută executarea silită, precum și a celor reprezentând cheltuieli de executare.
--------------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.