Regulamentul din 27 mai 2013

Pentru a îndeplini cerințele generale necesare executării misiunilor, structura organizatorică a navei are două componente:

a)

de luptă;

b)

administrativă.

Cele două componente ale unei nave sunt structurate, prin repartizarea personalului și tehnicii de la bord, pe servicii de luptă, grupuri/grupe, respectiv posturi de luptă.

Comanda și controlul acestor structuri asigură eficacitatea acțiunilor navei pentru îndeplinirea misiunilor.

Comandantul componentei aeriene răspunde față de comandantul navei pentru starea de pregătire pentru luptă a componentei aeriene atunci cândla bord se îmbarcă o componentă aeriană.

Încadrarea unei nave se face conform statului de organizare.

Statul de organizare se întocmește potrivit tipului, clasei, rangului, înzestrării tehnice și misiunilor navei, atât pentru starea de pace, cât și pentru război.

Serviciile de luptă sunt următoarele:

a)

serviciul de luptă operații;

b)

serviciul de luptă logistic;

c)

serviciul de luptă electromecanic;

d)

serviciul de luptă senzori și armamente;

e)

serviciul de luptă aviație;

f)

serviciul de luptă scafandri.

Pentru nave cu misiuni speciale sau în cazuri excepționale, șeful Statului Major al Forțelor Navale ordonă înființarea unor servicii de luptă specifice sau altă organizare.

Fiecare serviciu de luptă este condus de un comandant al serviciului de luptă.

Pe timpul luptei comandanții serviciilor de luptă se află în postul de comandă al navei/serviciului de luptă, conform rolurilor navei.

Structura organizatorică a serviciilor de luptă, grupurilor, grupelor și posturilor de luptă este stabilită prin statul de organizare.

În funcție de rangul navei, serviciile de luptă sunt structurate pe grupuri, acestea pe grupe și grupele pe posturi de luptă.

Pentru fiecare post de luptă se stabilește o numerotare literală și numerică.

Numerotarea posturilor de luptă la navele de suprafață se face în cadrul fiecărui serviciu de luptă, în ordine crescătoare, de la prova la pupa, de sus în jos și de la tribord la babord, numerele fără soț în tribord, iar cele cu soț în babord.

Subunitatea de bază a navei este postul de luptă, denumit în continuare P.L.

Comandantul P.L. este cadru militar sau soldat/gradat profesionist.

Serviciul de luptă electromecanic este organizat pe grupuri, astfel:

a)

grupul propulsie;

b)

grupul energetic;

c)

grupul instalații auxiliare de bord;

d)

grupul vitalitate.

La submarin, serviciul de luptă electromecanic este organizat astfel:

a)

grupul motoare termice;

b)

grupul automatizări și instalații electrice auxiliare;

c)

grupul instalații electrice de forță și motoare electrice de propulsie;

d)

grupul vitalitate.

Serviciul de luptă aviație devine operațional și se exercită atunci când la bord este îmbarcat elicopterul destinat navei.

Organizarea serviciului de luptă aviație este prezentată în anexele nr. 4 și 5.

Serviciul de luptă scafandri este organizat pe grupuri, devine operațional și se exercită în funcție de dotarea și misiunile navei la care se îmbarcă scafandrii.

Responsabilitățile și îndatoririle specifice serviciului de luptă scafandrii de la bordul navei, atunci când acesta se organizează, sunt stabilite prin rolurile navei pentru diferite tipuri de activități.

În sensul prezentului regulament, prin personal îmbarcat permanent se înțelege personalul militar și civil încadrat în funcțiile prevăzute în statul de organizare al unității de nave/navei, potrivit actelor normative în vigoare.

Echipajul navei este constituit din întregul personal încadrat conform statului de organizare, înscris în registrul cu rolurile navei și în ordinul de zi pe unitate/ordinul de zi pe navă, denumit în continuare OZU/OZN.

Echipajul navei răspunde de:

a)

exploatarea navei în siguranță;

b)

întrebuințarea armamentului, instalațiilor și echipamentelor de la bord;

c)

modul de executare a serviciului de gardă și cart;

d)

menținerea vitalității navei, armamentului și tehnicii.

Personalul îmbarcat temporar la bordul unei nave militare este orice militar sau civil aflat la bord, altul decât cel prevăzut la art. 31.

Obligațiile personalului îmbarcat temporar la bordul navelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 6.

Pentru executarea misiunilor, funcțiile vacante din statul de organizare al navei pot fi încadrate temporar cu personal instruit/specializat sau în curs de instruire la bord.

Atunci când personalul îmbarcat temporar la bordul navei încadrează funcțiile vacante din statul de organizare al navei și execută la bord activități în conformitate cu cerințele postului respectiv, se consideră că face parte din echipajul navei.

La submarin, funcțiile vacante din statul de organizare pot fi încadrate numai cu personal ce a parcurs perioada de instruire specifică, a fost verificat și admis la exploatarea tehnicii de la bord.

Cetățenii străini îmbarcați temporar la bordul unei nave/ambarcațiuni militare/aeronave aparținând Forțelor Navale au aceleași obligații ca și membrii echipajului cu privire la respectarea regulilor la bord și vor fi instruiți în acest sens.

Vizitarea navelor militare de către cetățeni străini se aprobă de șeful Statului Major al Forțelor Navale.

Conducerea navei revine în exclusivitate comandantului acesteia.

Primul înlocuitor al comandantului navei este comandantul secund/ofițerul secund.

Comandantul navei stabilește prin OZU/OZN al doilea înlocuitor la comandă.

În rolurile navei se prevăd înlocuitori pentru fiecare funcție.

Pentru perioada absenței de la bord, titularul predă înlocuitorului tehnica și materialele pe care le are în primire și îl instruiește asupra principalelor atribuții și responsabilități care urmează a fi îndeplinite; preluarea responsabilităților unei persoane debarcate temporar se înscrie în OZU.

O persoană aflată la bord poate îndeplini simultan și responsabilitățile unei alte funcții, dar nu mai mult de una, pe o perioadă determinată de timp.

Conducerea navei se realizează din centrul de conducere al luptei/CCL sau punctul principal de comandă/PPC.

În funcție de rangul navei, se pot organiza CCL de rezervă/PPC de rezervă.

La bord pot fi organizate puncte de comandă îmbarcate ale eșaloanelor superioare. Art. 47. - La alertă, în funcție de organizarea navei, echipajul execută următoarele:

a)

încadrează punctele de comandă și P.L. în scopul de a acționa pentru ducerea acțiunilor

militare;

b)

încadrează posturile de acțiune pentru menținerea vitalității navei și pentru limitarea

efectelor acțiunilor adversarului, inclusiv a efectelor armelor de nimicire în masă, fără a fi limitată libertatea de acțiune și eficiența întrebuințării în luptă a navei.

Încadrarea membrilor echipajului în punctele de comandă și P.L. se realizează potrivit prevederilor din tabelele nominale cu funcțiile de luptă și repartizarea echipajului pe serii, documente care fac parte din rolurile navei.

Tabelele nominale prevăzute la alin. (1) se întocmesc potrivit modelelor prezentate în anexa nr. 8.

Rolurile navei se împart în roluri pentru luptă și roluri pentru activități

curente. navei.

La intrarea în serviciu a unei nave, comandantul navei răspunde de întocmirea rolurilor

Pentru navele de rangul 1, 2 și 3, rolurile se aprobă de către eșalonul superior.

Pentru navele de rangul 4, rolurile se întocmesc de statul major și se aprobă de către

comandantul unității.

Responsabilitatea

pentru

actualizarea

rolurilor

navei

revine

comandantului secund/ofițerului secund.

La unitățile de nave în compunerea cărora sunt nave de același tip se întocmesc roluri identice.

Comandantul unității stabilește nava care elaborează rolurile; după experimentare, fiecare comandant secund/ofițer secund redactează rolurile pentru nava proprie în termenul stabilit de comandantul unității.

Rolurile navei se schimbă sau se actualizează, în funcție de necesități, cu aprobarea eșalonului superior.

Pentru submarine nu se întocmesc decât rolurile necesare dintre cele prevăzute la art. 53 și art. 54.

Datorită specificului, pentru submarine se mai prevăd următoarele roluri:

a)

rolul pentru folosirea dispozitivului de marș cu motoarele Diesel în imersiune;

b)

rolul pentru imersiune rapidă;

c)

rolul pentru încărcarea bateriilor de acumulatori, cu mijloacele bordului în port, cu mijloacele bordului pe mare, cu mijloacele de la mal sau de la altă navă;

d)

rolul pentru transport și debarcare;

e)

rolul pentru staționarea pe fundul mării;

f)

rolul pentru lucrul personalului pe punte, în libera circulație și în afara bordului.

La submarine, rolurile pentru stările de pregătire pentru luptă nr. 1 și nr. 2 se întocmesc

separat, pentru situațiile când submarinele sunt în imersiune și la suprafață.

Comandantul secund/ofițerul secund are obligația de a ține la zi rolurile navei, din punct de vedere al schimbărilor care survin în cadrul echipajului.

La navele care nu au comandant secund/ofițer secund, această obligație revine comandantului navei.

Pe

timpul

exercițiilor

parțiale

sau

generale

pe

navă,

comandantul secund/ofițerul secund verifică viabilitatea rolurilor și propune modificarea, în funcție de necesități.

Anual sau când situația o impune, o comisie a unității analizează modificările rolurilor și propune comandantului navei/unității să aprobe completarea sau modificarea acestora.

Starea de pregătire pentru luptă reprezintă situația în care se află nava și echipajul la un moment dat pentru îndeplinirea misiunii și este ordonată de comandantul navei.

În funcție de misiunea primită, durata acesteia, natura și iminența amenințărilor din raionul de acțiune al navei și de capacitatea de reacție necesară echipajului și tehnicii de luptă, comandantul ordonă una din stările de pregătire pentru luptă.

Pe baza criteriilor prevăzute la art. 64 alin. (2) sunt stabilite următoarele stări de pregătire pentru luptă, denumite în continuare S.P.L.:

a)

S.P.L. nr. 1;

b)

S.P.L. nr. 2;

c)

S.P.L. nr. 3;

d)

S.P.L. nr. 4;

e)

S.P.L. nr. 5.

S.P.L. nr. 1, 2, 3 și 4 se ordonă atunci când nava se află în marș sau staționare la ancoră/geamandură.

S.P.L. nr. 1 este o stare de excepție ordonată atunci când nava desfășoară acțiuni militare și există o amenințare iminentă în raionul de acțiune al navei.

Obiectivul S.P.L. nr. 1 este de a întrebuința întreaga capacitate operațională a navei.

Întregul echipaj se prezintă la posturi și acționează pentru îndeplinirea misiunii de luptă ordonate, menținerea vitalității navei și limitarea efectelor acțiunilor inamicului, pe timpul ducerii acțiunilor militare.

S.P.L. nr. 2 se ordonă când nava desfășoară acțiuni militare și există posibilitatea de a se confrunta cu o amenințare în raionul de acțiune al navei.

Obiectivul S.P.L. nr 2 este de a se asigura cea mai bună capacitate operațională care poate fi menținută pentru o perioadă mai mare de timp, cu până la jumătate din echipaj.

Pe timpul S.P.L. nr. 2 se pune accentul pe componentele de avertizare.

S.P.L. nr. 2 se ordonă când situația din raionul de acțiune presupune realizarea unui grad ridicat de pregătire pentru armamentul, mijloacele tehnice și cele de apărare CBRN.

În S.P.L. nr. 2 la navă se execută carturi pe două schimburi, astfel încât aceasta să poată pune în aplicare imediat măsurile pentru respingerea atacurilor prin surprindere.

S.P.L. nr. 3 se aplică atunci când există indicii de amenințare, iar nava se află în raionul de acțiune fără implicare în acțiuni de luptă.

Obiectivul S.P.L. nr. 3 este de a menține disponibil armamentul pentru respingerea unei amenințări neașteptate și pentru a permite avertizarea rapidă a echipajului pentru a trece la un grad ridicat de pregătire pentru luptă.

S.P.L. nr. 3 poate fi menținută pentru o perioadă nedefinită de timp, echipajul acționând pe trei schimburi de luptă.

S.P.L. nr. 4 se aplică atunci când nu există indicii de amenințare, iar nava se află în raionul de acțiune, fără implicare în acțiuni de luptă.

Obiectivul S.P.L. nr. 4 este de a avea toate sistemele operaționale.

În S.P.L. nr. 4 se organizează trei schimburi de cart și funcționează un număr suficient

de senzori, astfel încât nava să poată fi avertizată imediat la apariția unei amenințări.

S.P.L. nr. 5 se aplică atunci când nava este în port, acostată la cheu, fără a exista indicii de amenințare.

Obiectivul S.P.L. nr. 5 este de a se asigura reacția la orice fel de amenințare.

În S.P.L. nr. 5 funcționează un număr suficient de senzori astfel încât să poată fi făcută avertizarea imediat la apariția unei amenințări.

Pentru a face față amenințărilor din medii multiple, comandantul navei ordonă stările de alertă ale sistemelor de luptă pentru a permite intrarea navei în luptă, rapid, în mod organizat, cu întreaga capacitate, conform priorităților stabilite din timp și funcție de iminența atacurilor.

Stările de alertă sunt ordonate pentru fiecare din următoarele medii:

a)

aerian/AAW;

b)

de suprafață/ASuW;

c)

sub apă/ASW-MCM.

Pentru menținerea și verificarea nivelului S.P.L. ordonat, precum și pentru executarea unor activități de pregătire pentru luptă, se desfășoară exerciții pe timpul cărora pe navă se aplică regula incidentului simulat/alerta de exercițiu.

Pe navă, S.P.L. sau regula incidentului simulat/alerta de exercițiu se transmit prin stația de convorbiri interioare, prin sonerie, voce sau prin lumini de semnalizare.

Semnalele pentru situațiile menționate la art. 71 alin. (2) și art. 73 alin. (2) sunt prevăzute în tabelele din anexa nr. 9.

Stările de alertă ale elicopterului organic reprezintă gradul de pregătire al echipajului și aeronavei pentru executarea unei misiuni și se materializează prin baremul de decolare.

Stările de alertă se stabilesc în funcție de tipul aeronavei, numărul și nivelul de pregătire al echipajelor.

În funcție de situația tactică, condițiile de timp și mediu, elicopterul se poate afla în alertă pe puntea de zbor sau în hangar.

Starea de alertă ale sistemelor de luptă reprezintă gradul de pregătire al acestora pentru întrebuințare și exprimă timpul, în minute, în care sunt gata de acțiune.

Stările de alertă ale sistemelor de luptă sunt ordonate de către ofițerul cu comanda

tactică sau comandantul de navă și sunt următoarele:

a)

starea de alertă ALB; armamentul indicat în stare de repaus, nu este pregătit de acțiune;

b)

starea de alertă GALBEN; armamentul indicat se află în curs de pregătire pentru

acțiune;

c)

starea de alertă ROȘU; armamentul indicat este gata de acțiune.

Nava și echipajul trebuie să fie pregătite permanent pentru intervenție în caz de avarii, precum și pentru prevenirea și limitarea efectelor acestora.

Aducerea navei și echipajului la nivelul de pregătire corespunzător situației de navigație sau de luptă, se realizează prin ordonarea nivelului de pregătire pentru vitalitate și a condițiilor de etanșeitate, presurizare și ventilație a corpului navei.

Etanșeitatea la gaze se realizează prin închiderea tuturor ușilor, tambuchiurilor, spiraielor, capacelor de ventilație și utilizarea sistemelor de filtroventilație pentru apărare CBRN.

Comandantul navei execută personal predarea/primirea funcției și a navei în prezența unei comisii a eșalonului superior.

Pe timpul predării-primirii funcției și a navei, de regulă, este planificată o ieșire pe mare/fluviu pentru evaluarea nivelului de pregătire al echipajului și a stării de funcționare a armamentului și tehnicii de la bord.

Raportul privind starea serviciilor de luptă și listele de inventariere a tehnicii de toate categoriile se anexează la actul de predare/primire.

Comisia eșalonului superior întocmește actul de predare/primire a funcției de comandant de navă, în conformitate cu reglementările specifice în vigoare.

Pe lângă responsabilitățile care îi revin conform regulamentelor în vigoare și secțiunii a 4-a din prezentul capitol, comandantul serviciului de luptă operații mai are următoarele responsabilități specifice:

a)

să consilieze comandantul pentru conducerea luptei;

b)

să planifice și să organizeze instrucției navei.

Îndatoririle specifice comandantului serviciului de luptă operații sunt următoarele:

a)

să organizeze și să conducă cercetarea la suprafață și aeriană;

b)

să conducă lupta în mediul electronic, aerian și acustic;

c)

să coordoneze operațiunile de criptare;

d)

să colecteze, să afișeze și să analizeze informațiile obținute cu ajutorul mijloacelor de cercetare;

e)

să realizeze imaginea recunoscută și să o redistribuie către P.L./utilizatorii de la bord;

f)

să conducă cercetarea antisubmarin, contra minelor și pentru detecția torpilelor lansate;

g)

să colecteze, să interpreteze și să disemineze informațiile hidrometeorologice obținute din raion;

h)

să centralizeze și să transmită cererile de natură operațională și logistică pentru îndeplinirea misiunilor navei;

i)

să obțină aprobările și instrucțiunile speciale privind manevra și acțiunile navei în situații specifice;

j)

să pregătească documentele pe linie de operații, ordinele de acțiune, rapoartele și dispozițiile din acest domeniu;

k)

să coordoneze acțiunile de fotografiere;

l)

să păstreze dosarele/materialele cu datele obținute de la cercetare;

m)

să coordoneze și să supravegheze activitățile comandanților de grupuri din subordine;

n)

să supravegheze operarea corespunzătoare a sistemului de comandă și control din CCL/PPC.

Comandantul grupului de luptă navigație și observare respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operații;

b)

i se subordonează nemijlocit șefii grupelor din subordine;

c)

i se subordonează direct întregul personal al grupului de luptă.

Responsabilitățile comandantului grupului de luptă navigație și observare sunt următoarele:

a)

să asigure navigația în siguranță;

b)

să asigure pilotajul navei;

c)

să organizeze serviciul timpului la bord;

d)

să organizeze desfășurarea ceremonialul militar la bord.

Îndatoririle specifice comandantului grupului de luptă navigație și observare:

a)

să

consilieze

comandantul

navei

cu

privire

la

executarea

manevrelor

de plecare/acostare, de ieșire/intrare din/în port, a trecerilor prin locuri înguste, a marșului și staționării la cheu/ancoră și de ancorare în funcție de condițiile meteo;

b)

să execute ordinele referitoare la îndeplinirea responsabilităților pe linia navigației primite direct de la comandantul navei;

c)

să informeze comandantul secund/ofițerul secund și pe șeful serviciului de luptă operații cu privire la principalele decizii luate pe linia navigației;

d)

să execute ordinele ofițerului principal cu lupta la suprafață/antiaeriană/antisubmarin pentru activitățile de luptă aprobate de comandantul navei;

e)

să colaboreze cu comandantul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor pentru executarea navigației precise pe timpul dragajului sau a executării minării.

f)

să urmărească starea de funcționare, păstrarea în siguranță și executarea periodică a întreținerii echipamentelor de navigație și hidrometeorologice;

g)

să informeze comandantul navei cu privire la deficiențele constatate în funcționarea instalației de guvernare a navei;

h)

să determine corecțiile la aparatura de navigație;

i)

să verifice zilnic și ori de câte ori este necesar, modul de completare a jurnalului de bord și a documentelor de navigație;

j)

să pregătească rapoartele, informările și înregistrările solicitate, inclusiv a acelora referitoare la funcționarea compaselor de la bord sau la prognoza hidrometeorologică;

k)

să studieze și să analizeze din sursele de informare datele cu privire la navigația în zona unde aceasta se execută;

l)

să urmărească modul de ținere a drumului navei și verificarea adâncimii apei la apropierea navei de coastă sau de zone cu ape mici;

m)

să actualizeeze și să corecteze hărțile, instrucțiunile privind executarea navigației, cărțile farurilor, precum și alte publicații nautice, păstrând înregistrările referitoare la aceste aspecte;

n)

să întocmească graficul luminozității și tabelele de deviații.

Comandantul grupului de luptă antiaeriană respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operații;

b)

are în subordine directă întregul personal al grupului de luptă antiaeriană;

c)

colaborează cu comandantul grupului de luptă la suprafță și cu comandantul grupului de luptă război electronic.

La navele unde funcția de comandant grup de luptă antiaeriană nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile stabilite în prezentul regulament sunt îndeplinite de către comandantul grupului de luptă la suprafață.

Comandantul grupului de luptă antiaeriană are următoarele responsabilități:

a)

să instruiască personalul grupului de luptă antiaeriană pe linia întrebuințării în luptă a armamentului din dotare și pentru respingerea acțiunilor de luptă ale mijloacelor aeriene ale inamicului;

b)

să coordoneze cercetarea aeriană.

Comandantul grupului de luptă antiaeriană are următoarele îndatoriri specifice:

a)

să planifice și să propună șefului operațiilor modul de folosire în luptă al senzorilor;

b)

să întocmească planul de control al spațiului aerian și ordinul pentru controlul spațiului

aerian;

c)

să planifice, să organizeze, să îndrume și să coordoneze instruirea militarilor din

subordine, utilizarea resurselor, exploatarea tehnicii și a armamentului, menținerea ordinii și disciplinei militare;

d)

să planifice, să coordoneze și să conducă pregătirea și verificarea tehnicii pentru folosire în luptă;

e)

să ordone setările sistemelor de luptă conform situațiilor create;

f)

să colaboreze cu comandantul grupului de luptă comunicații și informatică pentru planificarea comunicațiilor necesare exercitării comenzii și controlului;

g)

să urmărească modul de respectare al planului de control al emisiilor, denumit în continuare EMCON, și să ordone modificările acestuia în funcție de situația creată;

h)

să participe la elaborarea documentelor din domeniul de responsabilitate al postului.

Dacă nava este desemnată să conducă lupta antiaeriană în cadrul unei grupări navale, în calitate de coordonator al apărării antiaeriene locale, comandantul grupului de luptă antiaeriană are următoarele îndatoriri specifice:

a)

să consilieze comandantul navei asupra tacticilor optime pentru coordonarea apărării antiaeriene a navelor din grupare;

b)

să coordoneze apărarea antiaeriană pentru gruparea navală;

c)

să emită ordine către navele din grupare, să urmărească executarea recunoașterii și identificarea țintelor aeriene;

d)

să pună în aplicare măsurile de apărare antirachetă pentru inducerea în eroare, evitarea și bruierea rachetelor, precum și întrebuințarea armamentului antiaerian pentru distrugerea fizică a rachetelor;

e)

să conducă/propună manevra de evitare a rachetelor de către nava proprie.

Comandantul grupului de luptă la suprafață respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operații;

b)

are în subordine directă întregul personal al grupului de luptă la suprafață;

c)

colaborează cu comandantul grupului de luptă la antiaeriană și cu comandantul grupului de luptă război electronic.

Comandantul grupului de luptă la suprafață are următoarele responsabilități specifice:

a)

să instruiască personalul grupului de luptă la suprafață pe linia întrebuințării în luptă a armamentului din dotare și pentru respingerea acțiunilor de luptă ale navelor inamicului;

b)

să coordoneze cercetarea navală.

Comandantul grupului de luptă la suprafață are următoarele îndatoriri specifice:

a)

să acționeze la ordin în calitate de ofițer coordonator al luptei la suprafață;

b)

să planifice și să propună șefului operațiilor modul de folosire în luptă al senzorilor;

c)

să planifice, să organizeze, să îndrume și să coordoneaze instruirea militarilor din subordine, utilizarea resurselor, exploatarea tehnicii și a armamentului, menținerea ordinii și disciplinei militare;

d)

să planifice, să coordoneze și să conducă pregătirea și verificarea tehnicii pentru folosire

în luptă,

e)

să ordone setările sistemelor de luptă conform situațiilor create;

f)

să colaboreze cu comandantul grupului de luptă comunicații și informatică pentru

planificarea comunicațiilor necesare exercitării comenzii și controlului;

g)

să urmărească modul de respectare al planului EMCON și să ordone modificările acestuia în funcție de situația creată;

h)

să participe la elaborarea documentelor din domeniul de responsabilitate al postului.

Dacă nava este desemnată să conducă lupta la suprafață în cadrul unei grupări navale, în calitate de coordonator al apărării navale locale, comandantul grupului de luptă la suprafață are următoarele îndatoriri specifice:

a)

să consilieze comandantul navei asupra tacticilor optime pentru coordonarea apărării navelor din grupare;

b)

să coordoneze apărarea navală pentru navele din gruparea navală și să realizeze imaginea unică recunoscută;

c)

să emită ordine către navele din grupare, să urmărească executarea recunoașterii și identificarea țintelor navale;

d)

să coordoneze activitățile ce se desfășoară în CCL/PPC pe linia luptei la suprafață.

Comandantul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operații;

b)

are în subordine directă întregul personal al grupului de luptă antisubmarin/contra

minelor.

Responsabilitățile comandantului grupului de luptă antisubmarin/contra minelor sunt

următoarele:

a)

să instruiască personalul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor pe linia întrebuințării în luptă a echipamentelor și armamentului din dotare, precum și a mentenanței acestuia;

b)

să coordoneze cercetarea antisubmarin/contra minelor.

Comandantul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor are următoarele îndatoriri specifice:

a)

să execute cercetarea antisubmarin/contra minelor și atacul antisubmarin;

b)

să planifice, să coordoneaze și să conducă pregătirea și verificarea tehnicii pentru folosirea în luptă;

c)

să ordone setările echipamentelor și armamentului din dotare conform situațiilor create;

d)

să asigure cunoașterea de către întregul personal din subordine a modului de întrebuințare a echipamentelor și armamentului antisubmarin/contra minelor;

e)

să cunoască modul de punere în aplicare a planurilor de atac și a măsurilor contratorpilă, a modului de întrebuințare al mijloacelor de comunicații sub apă pentru identificarea și clasificarea submarinelor;

f)

să întocmească planul de control al spațiului subacvatic și ordinul pentru controlul spațiului subacvatic;

minelor;

g)

să acționeze la ordin în calitate de ofițer coordonator al luptei antisubmarin/contra

h)

să colaboreze cu ofițerul cu comunicațiile pentru planificarea comunicațiilor necesare

exercitării comenzii și controlului în domeniul luptei antisubmarin/contra minelor;

i)

să participe la elaborarea documentelor din domeniul de responsabilitate al postului;

j)

să coordoneze punerea în aplicare a planului cu măsurile de reducere a zgomotelor la

bord.

Dacă nava este desemnată să conducă lupta antisubmarin/contra minelor în cadrul unei

grupări navale, în calitate de coordonator al apărării antisubmarin/contra minelor, comandantul grupului de luptă antisubmarin/contra minelor are următoarele îndatoriri specifice:

a)

să consilieze comandantul navei asupra tacticilor optime de întrebuințare a navelor și elicopterelor/aeronavelor din grupare pentru coordonarea luptei antisubmarin/contra minelor;

b)

să întocmească planurile de căutare și atac;

c)

să ordone măsurile contratorpilă și să pună în aplicare măsurile pentru inducerea în eroare, evitarea și bruierea torpilelor;

d)

să coordoneze acțiunea mijloacelor antisubmarin, aeriene și de suprafață, avute la dispoziție;

e)

să stabilească limitele de imersiune și gamele de frecvențe pentru sonarele de la bord;

f)

să revizuiască planul EMCON întocmit de ofițerul cu comanda tactică;

g)

să determine drumul și viteza submarinului pe timpul atacului, să obțină de la sonar și de la ceilalți senzori de la bordul navei informații privind submarinul și să raporteze orice modificare a elementelor de mișcare sau de poziție ale acestuia;

h)

să ordone și să asigure utilizarea eficientă a armamentului antisubmarin și să monitorizeze atacul;

i)

să coordoneze apărarea antisubmarin/contra minelor pentru gruparea navală;

j)

să conducă acțiunile de luptă ale elicopterelor antisubmarin aflate în control operațional;

k)

să comunice cu submarinele amice prin intermediul instalației de convorbiri sub apă;

l)

să coordoneze înregistrarea informațiilor pentru analiza ulterioară;

m)

să întocmească documentele necesare executării dragajului minelor marine;

n)

să colaboreze cu comandantul grupului de luptă navigație și observare pentru executarea navigației precise pe timpul dragajului sau a executării minării.

Comandantul grupului de luptă comunicații și informatică respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operații;

b)

are în subordine nemijlocită comandanții grupelor de comunicații și informatică;

c)

are în subordine directă întregul personal al grupului de comunicații și informatică.

Responsabilitățile comandantului grupului de luptă comunicații și informatică sunt următoarele:

a)

să instruiască personalul din subordine pe linia întrebuințării în luptă a echipamentelor;

b)

să asigure și să mențină politicile de securizare a comunicațiilor care includ securizarea criptologică, transmisiile securizate și securitatea fizică a echipamentelor de comunicații securizate și a informațiilor.

Comandantul grupului de luptă comunicații și informatică are următoarele îndatoriri specifice:

a)

să organizeze și să realizeze comunicațiile electronice și vizuale exterioare și să urmărească corecta exploatare la bord de către personalul din subordine a echipamentelor și sistemelor care contribuie la aceasta;

b)

să urmărească corectitudinea executării recepției, transmisiei și distribuirii tuturor mesajelor pe cale electronică sau vizuală;

c)

să verifice corectitudinea evidenței, controlului și mânuirii tuturor materialelor distribuite prin sistemele securizate de comunicații;

d)

să supravegheze respectarea întocmai a măsurilor privind transmiterea mesajelor în deplină concordanță cu restricțiile impuse de starea ordonată de EMCON;

e)

să urmărească exploatarea corectă și executarea mentenanței preventive a tuturor echipamentelor de comunicații externe electronice și vizuale;

f)

să raporteze comandantului navei și comandantului serviciului de luptă operații, elemente referitoare la gradul de întrebuințare al echipamentelor de comunicații și orice problemă legată de operarea lor în siguranță;

g)

să raporteze comandantului secund/ofițerului secund și comandantului serviciului de luptă operații toate problemele cu caracter administrativ care apar în cadrul grupului pe care îl conduce.

Comandantul grupului de luptă război electronic respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă operații;

b)

are în subordine nemijlocită comandantul grupului de luptă război electronic;

c)

are în subordonare directă întregul personal al grupului de luptă război electronic.

Responsabilitățile comandantului grupului de luptă război electronic sunt următoarele:

a)

să supravegheze și să coordoneze acțiunile de război electronic, atât la nivelul navei, cât și la nivel grupare navală, în situația în care este desemnat coordonator al războiului electronic pe gruparea navală;

b)

să supravegheze instruirea, admiterea și atribuirea sarcinilor tuturor operatorilor echipamentelor de război electronic, a ofițerilor de cart din CCL/PPC și în general, a întregului personal cu responsabilități pe linie de război electronic.

Comandantul grupului de luptă război electronic are următoarele îndatoriri specifice:

a)

să consilieze comandantul navei asupra modului de combatere a amenințărilor din punct de vedere al războiului electronic;

b)

să elaboreze planul EMCON, la nivelul navei, stabilit în cooperare cu ofițerii principali cu lupta la suprafață și lupta sub apă;

c)

să supravegheze respectarea planului EMCON pe linia războiului electronic și să consilieze comandantul navei pe linia securității emisiilor;

d)

să pună în aplicare măsurile și acțiunile stabilite de ofițerul cu comanda tactică;

e)

să planifice și să execute antrenamente ale personalului grupului de luptă război electronic pentru menținerea unui nivel optim de instruire;

f)

să transmită în CCL/PPC ordinele în domeniul războiului electronic cu privire la emisiile forțelor aliate, a celor posibil ostile și a celor ostile;

g)

să coordoneze și să supravegheze activitatea întregului personal al grupului de luptă război electronic;

h)

să acționeze ca direcțional al tuturor aspectelor pe linie de informații militare;

i)

să supravegheze managementul frecvențelor radar pe timpul emisiilor radarelor.

Îndatoririle specifice comandantului serviciului de luptă logistic sunt următoarele:

a)

să

realizeze

aprovizionarea,

recepționarea,

depozitarea,

distribuirea,

transferul, evidența, întreținerea tuturor materialelor, echipamentelor;

b)

să coordoneze activitățile grupului/grupei șefului de echipaj;

c)

să coordoneze activitățile grupului/grupei de apărare CBRN;

d)

să coordoneze activitățile grupului/grupei de asigurare tehnico-materială;

e)

să coordoneze activitățile grupului/grupei mentenanță;

f)

să coordoneze activitățile grupului/grupei de intendență;

g)

să coordoneze activitățile grupului/grupei de asigurare medicală;

h)

să înainteze solicitările pentru asigurarea plinurilor de muniții, combustibil, lubrifianți, apă, alimente și piese de schimb conform normelor;

i)

să asigure menținerea stării de întreținere a șalupelor, ambarcațiunilor navei, instalațiilor de ancorare, instalațiilor de remorcaj;

j)

să asigure existența mijloacelor de salvare individuale și colective, completarea acestora, precum și pregătirea echipajului pentru întrebuințarea lor;

k)

să coordoneze activitățile lucrărilor în arboradă, în afara bordajului și a curățeniei

navei;

l)

să verifice activitățile desfășurate în blocul alimentar și spațiile de depozitare a

alimentelor;

m)

să verifice existentul și starea calitativă și cantitativă a materialelor de resortul logisticii;

n)

să întocmească documentele necesare asigurării drepturilor bănești ale echipajului;

o)

să conducă și să coordoneze inventarierile periodice ale echipamentelor, armamentului, tehnicii și aparaturii, inclusiv ale echipamentelor predate în custodie la alte unități;

p)

să planifice și să urmărească executarea lucrărilor de mentenanță la tehnica de la bordul

navei;

q)

să planifice antrenarea personalului cu responsabilități în acordarea primului ajutor

medical și de evacuare.

La navele la care funcția de comandant serviciu de luptă logistic nu este prevăzută în statul de încadrare, șeful de echipaj îndeplinește responsabilitățile și îndatoririle prevăzute pentru această funcție în prezentul regulament.

Șeful de echipaj respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;

b)

are în subordine directă întregul personal al grupei șef echipaj;

c)

este șeful grupei de realimentare pe mare și i se subordonează întreg personalul destinat conform rolului.

Îndatoririle specifice șefului de echipaj sunt următoarele:

a)

să execute recepționarea, depozitarea, distribuirea, transferul, evidența, întreținerea materialelor necesare piturării și întreținerii navei;

b)

să conducă activitățile pentru menținerea stării de întreținere și funcționare a instalațiilor de punte;

c)

să conducă activitățile pentru menținerea aspectului marinăresc al navei;

d)

să verifice existentul și starea de funcționare a mijloacelor de salvare individuale și colective;

e)

să execute instrucția marinărească a echipajului;

f)

să asigure de starea de întreținere a arboradei și greementului.

Comandantul

grupului/grupei

asigurare

tehnico-materială

respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;

b)

are în subordine directă întregul personal al grupului/grupei.

Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei asigurare tehnico-materială sunt următoarele:

a)

să cunoască tehnica și materialele din dotare, regulile de exploatare, reparare, întreținere și depozitare a acestora;

b)

să întocmească la timp cereri de materiale, să asigure aprovizionarea la timp a navei și să țină evidența cu materiale de resort, luând măsurile necesare pentru primirea și depozitarea lor;

c)

să întocmească și să înainteze la timp documentele justificative pentru consumurile de materiale;

d)

să verifice existentul, starea echipamentului și materialelor aflate în folosință și să raporteze comandantului serviciului de luptă logistic situația acestora;

e)

să

urmărească

respectarea

regulilor

pentru

menținerea

vitalității

navei

în compartimentele repartizate pentru activități administrative, precum și ordinea și curățenia în aceste sectoare;

f)

să ia măsuri de păstrare și folosire a materialelor de resort, conform destinației acestora;

g)

să asigure materialele necesare pentru întreținerea și executarea reparațiilor curente.

La navele unde funcția de șef grupă asigurare tehnico-materială nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile prevăzute în prezentul regulament sunt îndeplinite de șeful de echipaj.

Comandantul grupului/grupei mentenanță respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;

b)

are în subordine directă întregul personal al grupului/grupei.

Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei mentenanță sunt următoarele:

a)

să asigure materialele necesare pentru întreținerea și executarea reparațiilor curente;

b)

să solicite piese de schimb, accesorii și materiale de întreținere pentru executarea lucrărilor de mentenanță;

c)

să întocmească și să înainteze la timp documentele justificative pentru consumurile de materiale;

d)

să cunoască tehnica din dotare, regulile de exploatare, reparare și întreținere;

e)

să execute intervenții la tehnică și armament conform solicitărilor pentru asigurarea menținerii nivelului de operativitate a navei;

f)

să execute la termenele stabilite lucrările de mentenanță la tehnica de la bordul navei;

g)

să solicite executarea la timp a verificărilor metrologice ale aparatelor de măsură din

dotare.

La navele la care funcția de șef grupă mentenanță nu este prevăzută în statul de

organizare, atribuțiile și îndatoririle care îi revin potrivit prezentului regulament sunt îndeplinite de șeful de echipaj sau de un alt cadru militar numit de comandantul navei.

Comandantul grupului/grupei intendență respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;

b)

are în subordine directă întregul personal al grupului/grupei.

Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei intendență sunt următoarele:

a)

să asigure cu echipament de instrucție și protecție a echipajului;

b)

să cunoască nomenclatura materialelor și modul de aplicare a regulilor prevăzute de instrucțiuni privind primirea, conservarea, distribuirea și evidența materialelor și echipamentelor;

c)

să asigure și să verifice existența și păstrarea în condiții de securitate a materialelor și exactitatea operațiunilor înscrise în acte și în evidență;

d)

să urmărească depozitarea materialelor conform prevederilor instrucțiunilor în vigoare;

e)

să predea, la termenele stabilite, documentele justificative pentru primiri/distribuții de materiale;

f)

să pregătească și să prezinte comisiilor de inventariere materialele din depozit/magazie.

La navele la care funcția de șef grup/grupă intendență nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile și îndatoririle care îi revin potrivit prezentului regulament sunt îndeplinite de șeful de echipaj sau de un alt cadru militar numit de comandantul navei.

Comandantul grupului/grupei apărare CBRN respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;

b)

are în subordine directă personalul grupului/grupei apărare CBRN.

Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei apărare CBRN sunt următoarele:

a)

să execute pregătirea întregului echipaj privind apărarea CBRN;

b)

să asigure și să distribuie echipajului mijloacele individuale de apărare CBRN;

c)

să asigure și să verifice evidența, folosirea și păstrarea corespunzătoare a tehnicii și materialelor de resort aflate pe navă;

d)

să conducă verificarea periodică a funcționării aparaturii CBRN de pe navă, precum și a instalațiilor fixe de decontaminare și de protecție prin perdea de apă;

e)

să țină evidența și să gestioneze materialele radioactive la bord;

f)

să ia măsuri pentru trimiterea la reparații a tehnicii și materialelor de protecție chimică și pentru etalonarea aparaturii.

La navele la care funcția de comandant grup/grupă apărare CBRN nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile și îndatoririle care îi revin potrivit prezentului regulament sunt îndeplinite de șeful de echipaj sau de un alt cadru militar numit de comandantul navei.

Comandantul grupului/grupei asigurare medicală respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă logistic;

b)

are în subordine nemijlocită sanitarul șef;

c)

se subordonează pe linie de specialitate medicului șef al unității;

d)

are în subordine directă întregul personal al grupei.

Îndatoririle specifice comandantului grupei asigurare medicală sunt următoarele:

a)

să urmărească aplicarea la bordul navei a măsurilor igienico-sanitare, respectarea regulilor de igienă individuală, colectivă, de igienă a muncii și regimul de efort al echipajului;

b)

să raporteze despre starea igienico-sanitară a echipajului, cazurile de îmbolnăviri apărute, internările de la infirmerie și spital, scutiții medical și starea bolnavilor internați;

c)

să trimită bolnavii la punctul medical/cabinetul medical al unității;

d)

să acorde consultații și să execute zilnic tratamentul ambulatoriu bolnavilor din echipajul navei;

e)

să acorde primul ajutor;

f)

să țină sub observație personalul care are nevoie de supraveghere medicală deosebită;

g)

să execute ședințe de instrucție sanitară cu echipajul navei;

h)

să asigure păstrarea, întreținerea și folosirea echipamentelor medicale, medicamentelor și materialelor sanitar-farmaceutice;

i)

să urmărească administrarea corectă a medicamentelor prescrise;

j)

să asigure în permanență o trusă de urgență;

k)

să acorde asistență medicală pe timpul instrucției, exercițiilor, activităților sportive și scăldatului, precum și pe timpul diferitelor lucrări la bord;

l)

să verifice zilnic, înainte de intrarea în serviciul de permanență/gardă și cart, starea de sănătate a personalului care urmează să intre în serviciu;

m)

să controleze starea igienico-sanitară a blocului alimentar și să trimită periodic la controlul medical personalul ce-l deservește;

n)

să recolteze periodic probe din apa potabilă și să le trimită la analiză;

o)

să nu permită consumul apei din surse necontrolate medical;

p)

să solicite, la nevoie, executarea dezinsecției și deratizării navei;

q)

să controleze calitatea și păstrarea alimentelor și a hranei pregătite pentru echipaj;

r)

să controleze prelevarea probelor de hrană și păstrarea acestora.

La navele unde funcția de comandant grupă asigurare medicală nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile stabilite în prezentul regulament sunt îndeplinite de către sanitarul șef.

Pe lângă responsabilitățile care îi revin conform regulamentelor în vigoare și secțiunii a 4-a din prezentul capitol, comandantul serviciului de luptă electromecanic consiliază comandantul pentru exploatarea eficientă a posibilităților instalațiilor de propulsie și auxiliare.

Îndatoririle

specifice

comandantului

serviciului

de

luptă

electromecanic

sunt următoarele:

a)

să ia măsuri pentru menținerea stării operaționale a instalațiilor de propulsie termice sau electrice, de energie electrică, a instalațiilor electrice de forță, auxiliare și automatizări și a sistemelor de prevenire/control al avariilor;

b)

să supravegheze direct toate lucrările care pot influența stabilitatea navei potrivit normelor de exploatare;

c)

să ia măsuri ca toate avariile și incidentele survenite la navă să fie remediate imediat și pe cât posibil, cu mijloacele bordului;

d)

să asigure funcționarea iluminatului, ventilației, condiționării, încălzirii și a instalațiilor destinate răcirii-refrigerării, pentru distibuirea apei pe navă și producerii aerului comprimat;

e)

să

urmărească

funcționarea,

întreținerea

și

repararea

instalațiilor,

tubulaturilor, echipamentelor electrice și electronice care nu sunt destinate altui serviciu de luptă;

f)

să verifice starea corpului navei;

g)

să verifice funcționarea, întreținerea și reparațiile la mașinile șalupelor;

h)

să urmărească îndeplinirea prevederilor din legislație privind protecția mediului;

i)

să verifice modul de executare a mentenanței instalațiilor aflate sub linia de plutire, a corpului navei și a sistemelor de mașini și electrice;

j)

să verifice modul de completare și păstrare a jurnalului de mașini;

k)

să raporteze imediat comandantul navei descoperirea petelor de hidrocarburi sau a surselor care poluează;

l)

să coordoneze lucrările de reparații și să solicite reparațiile la corpul navei sau la instalațiile ce afectează etanșeitatea navei;

m)

să asigure condițiile, echipamentele și personalul necesar pentru reparații la corp, în compartimentele mașini, precum și la alte compartimente, în limita posibilităților serviciului de luptă electromecanic;

n)

să asigure funcționarea și să urmărească executarea mentenanței tuturor echipamentelor de protecție antimagnetică a navei.

Comandantul serviciului de luptă electromecanic este responsabil pentru securitatea și sănătatea în muncă a echipajului la navele unde nu sunt funcții specifice prevăzute în statul de organizare.

Comandantul

grupului

propulsie

respectă

următoarele

relații

de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului/ajutorului comandantului serviciului de luptă electromecanic;

b)

are în subordine nemijlocită comandanții P.L.;

c)

are în subordine directă personalul grupului propulsie.

Îndatoririle specifice comandantului grupului propulsie sunt următoarele:

a)

să asigure funcționarea, întreținerea și repararea motoarelor principale de propulsie și a instalațiilor auxiliare aferente acestora;

b)

să efectueze și să verifice reglarea parametrilor motoarelor și a instalațiilor aferente;

c)

să supravegheze personal exploatarea motoarelor principale pe timpul manevrelor sau în alte situații;

d)

să nu permită aprinderea/stingerea focului din căldări fără permisiunea comandantului serviciului de luptă electromecanic;

e)

să păstreze jurnalele de combustibil și să transmită rapoartele zilnice privind consumul de combustibil și apă;

f)

să păstreze și să completeze jurnalul de mașini și cărțile de exploatare;

g)

să pregătească documentele necesare executării mentenanței sau a altor operațiuni, în funcție de necesități.

Comandantul

grupului

energetic/automatizări

și

instalații

electrice auxiliare/instalații electrice de forță și motoare electrice de propulsie respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului/ajutorului comandantului serviciului de luptă electromecanic;

b)

are în subordine nemijlocită comandanții P.L.;

c)

are în subordine directă personalul grupului grupului energetic/automatizări și instalații electrice auxiliare/instalații electrice de forță și motoare electrice de propulsie.

Comandantul grupului energetic/automatizări și instalații electrice auxiliare/instalații electrice de forță și motoare electrice de propulsie răspunde de buna funcționare și mentenanța motoarelor electrice de propulsie a instalațiilor electrice de forță, a generatoarelor de energie electrică, a acumulatorilor, sistemelor de distribuție a energiei electrice și automatizărilor, precum și a sistemelor și echipamentelor electrice auxiliare.

Îndatoririle specifice comandantului grupului energetic/automatizări și instalații electrice auxiliare/instalații electrice de forță și motoare electrice de propulsie sunt următoarele:

a)

să completeze jurnalele și cărțile de exploatare a echipamentelor energetice;

b)

să efectueze și să verifice reglarea parametrilor motoarelor și instalațiilor aferente din responsabilitate;

c)

să ia măsuri ca toate avariile și incidentele de natură electrică survenite la navă să fie remediate imediat și pe cât posibil cu mijloacele bordului;

d)

să asigure mentenanța tehnicii și aparaturii din cadrul grupului;

e)

să pregătească documentele necesare executării mentenanței sau altor operațiuni, în funcție de necesități;

f)

să asigure condițiile tehnice și personalul necesar pentru deservirea echipamentelor energetice.

Comandantul grupului vitalitate/grupului instalații auxiliare de bord respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului/ajutorului comandantului serviciului de luptă electromecanic;

b)

are în subordine nemijlocită comandanții P.L.;

c)

are în subordine directă personalul grupului vitalitate/grupului instalații auxiliare de

bord.

Îndatoririle specifice comandantului grupului vitalitate/grupului instalații auxiliare de

bord sunt următoarele:

a)

să supravegheze etanșarea navei în condiția ordonată;

b)

să supravegheze desfășurarea testelor de etanșare în compartimente;

c)

să monitorizeze avariile care includ stabilitatea și asieta navei;

d)

să pregătească și să actualizeze listele/schemele controlului avariei și stabilității și să se asigure că sunt afișate listele de control corecte la compartimente;

e)

să asigure și să verifice starea completelor de vitalitate;

f)

să execute antrenamente cu echipajul navei în controlul avariilor, lupta cu focul și apa;

g)

să verifice funcționarea și mentenanța sistemelor de vitalitate și auxiliare.

Pe lângă responsabilitățile care îi revin conform regulamentelor în vigoare și secțiunii a 4-a din prezentul capitol, comandantul serviciului de luptă senzori și armamente mai are următoarele responsabilități specifice:

a)

să controleze respectarea modului de păstrare în siguranță a armamentului și munițiilor;

b)

să acționeze în calitate de consilier tehnic al comandantului navei pe timpul ducerii acțiunilor militare.

Îndatoririle specifice comandantului serviciului de luptă senzori și armamente sunt următoarele:

a)

să urmărească menținerea în stare de funcționare și în parametri nominali a senzorilor și armamentului aflate în responsabilite;

b)

să urmărească întreținerea senzorilor și armamentului;

c)

să aprobe planul de mentenanță a senzorilor și armamentului și să urmărească desfășurarea lucrărilor de mentenanță planificate;

d)

să supravegheze implementarea măsurilor din planul de control al emisiilor;

e)

să formuleze și să înainteze din timp cererile de materiale și piese, scule și accesorii pentru senzorii și instalațiile aflate în responsabilitate;

f)

să urmărească întreținerea, mânuirea, testarea, depozitarea, evidența și întrebuințarea materialelor explozive, incluzând muniția de toate felurile, accesoriile pentru muniție și materialele pirotehnice;

g)

să urmărească întrebuințarea corectă, mentenanța și reparațiile sistemelor de luptă la suprafață și sub apă, precum și a sistemelor de luptă contra minelor, atunci când acestea sunt instalate la bord;

h)

să execte inspecția periodică a magaziilor de muniții și verificarea funcționării sistemelor de stropire, în conformitate cu documentele în vigoare din acest domeniu;

i)

să urmărească menținerea în stare de funcționare a sistemelor de închidere a magaziilor de muniții;

j)

să asigure protecția fizică exterioară a navei prin colaborarea cu șeful structurii de securitate, să întocmească planul protecției fizice exterioare a navei și să urmărească punerea acestuia în aplicare.

Comandantul grupului/grupei senzori respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă senzori și armamente;

b)

are în subordine directă întregul personal al grupei.

Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei senzori sunt următoarele:

a)

să urmărească funcționarea corectă și în parametri nominali a tehnicii și senzorilor de care răspunde direct sau prin subordonații săi;

b)

să verifice menținerea standardelor de întreținere a tehnicii și compartimentelor, conform algoritmului de verificare stabilit la nivelul serviciului de luptă;

c)

să elaboreze planul de mentenanță pentru desfășurarea lucrărilor de mentenanță planificate;

d)

să coordoneze modul de executare a mentenanței și inspecțiilor periodice;

e)

să raporteze comandantului serviciului de luptă senzori și armamente despre starea de operativitate a tehnicii și aparaturii;

f)

să coordoneze remedierea eventualelor defecțiuni ale tehnicii și aparaturii, conform priorităților stabilite de comandant privind continuarea acțiunilor de luptă.

Comandantul grupului/grupei armament respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă senzori și armamente;

b)

are în subordine directă întregul personal al grupului/grupei.

Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei armament sunt următoarele:

a)

să urmărească funcționarea corectă și în parametri nominali a armamentului și echipamentelor de luptă;

b)

să verifice menținerea întreținerii tehnicii și compartimentelor, conform algoritmului de verificare stabilit la nivelul serviciului de luptă;

c)

să elaboreze planul de mentenanță pentru tehnica aflată în primire;

d)

să controleze modul de executare a mentenanței și al inspecțiilor periodice;

e)

să raporteze comandantului serviciului de luptă senzori și armamente despre starea de operativitate a armamentului și a sistemelor de luptă;

f)

să coordoneze remedierea eventualelor defecțiuni ale armamentului și sistemelor de luptă, conform priorităților stabilite de comandant privind continuarea acțiunilor de luptă.

Comandantul grupului/grupei asigurare tehnică cu armament și muniție respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă senzori și armamente;

b)

are în subordine directă întregul personalul al grupului/grupei.

Îndatoririle specifice comandantului grupului/grupei asigurare tehnică cu armament și muniții sunt următoarele:

a)

să cunoască tehnica din dotare, armamentul și munițiile, regulile de exploatare, reparare, întreținere și depozitare a acestora;

b)

să întocmească la timp cereri de asigurare cu muniții, să asigure aprovizionarea la timp a navei și să țină evidența cu materiale de resort, luând măsurile necesare pentru primirea și depozitarea lor;

c)

să întocmească și să înainteze la timp documentele justificative pentru consumurile de

muniții;

d)

să verifice existentul, starea tehnicii, armamentului și munițiilor și să raporteze

comandantului serviciului de luptă senzori și armamente situația acestora;

e)

să

urmărească

respectarea

regulilor

pentru

menținerea

vitalității

navei

în compartimentele repartizate, precum și ordinea și curățenia în aceste sectoare;

f)

să ia măsuri de păstrare și folosire a materialelor de resort, conform destinației acestora;

g)

să asigure materialele necesare pentru întreținerea și executarea reparațiilor curente.

La navele unde funcția de comandant grup/grupă asigurare tehnică cu armament și muniție nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile prevăzute în prezentul regulament sunt îndeplinite de comandantul grupului/grupei armament.

În condițiile prevăzute la art. 28 din prezentul regulament, personalul aeronautic de la bordul navei se subordonează operativ comandantului serviciului de luptă aviație și acționează pentru planificarea, pregătirea și desfășurarea misiunilor de zbor de la bordul fregatei, în conformitate cu procedurile standard de operare și normele de securitate a zborului.

Comandantul serviciului de luptă aviație are în subordine directă întregul personal al serviciului de luptă aviație și pe timpul desfășurării activităților de zbor are în subordine operativă întregul personal aeronautic de la bordul navei, indiferent de funcția de bază și structura unde este încadrat în echipajul navei.

Comandantul serviciului de luptă aviație este unul din piloții comandanți; este singurul în măsură să decidă asupra modului și condițiilor executării unei misiuni de zbor și are următoarele îndatoriri specifice:

a)

să organizeze și să conducă întreaga activitate aeronautică de la bordul navei;

b)

să avizeze programul de zbor, de mentenanță și alte activități ce urmăresc menținerea unei stări de operativitate ridicată;

c)

să avizeze programul zilnic al navei în ceea ce privește activitățile ce influențează activitatea de zbor;

d)

să stabilească echipajul care execută misiunea și să verifice pregătirea acestuia pentru

zbor; zborului;

e)

să urmărească modul cum sunt completate documentele de planificare și evidență a

f)

să se asigure că îndeplinirea îndatoririlor generale ale personalului aeronautic sau alte

activități la care acesta participă la bord nu se suprapun cu activitățile de zbor sau nu le influențează în mod negativ;

g)

să raporteze comandantului navei despre starea de operativitate a elicopterului, a echipajului, a personalului tehnic și de asigurare.

Comandantul echipei tehnice respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă aviație;

b)

are în subordine directă întregul personal tehnic de aviație din cadrul serviciului de luptă

aviație.

Comandantul echipei tehnice răspunde de:

a)

ordinea interioară în hangar, de materialele și inventarul elicopterului;

b)

modul de fixare și asigurare a elicopterului;

c)

planificarea și executarea operațiunilor de mentenanță preventivă și corectivă, și de

gestionarea și întreținerea tuturor echipamentelor de aviație, inclusiv a elicopterului.

Îndatoririle specifice comandantului echipei tehnice sunt următoarele:

a)

să ia în primire la îmbarcare și să predea la debarcare toate echipamentele, facilitățile și materialele de aviație de la bordul navei;

b)

să verifice funcționarea echipamentelor și facilităților de aviație de la bord și să răspundă de corecta lor exploatare;

c)

să se asigure că personalul care execută amararea și manipularea elicopterului este

instruit;

d)

să cunoască și să aplice întocmai procedurile standard;

e)

să avizeze toate lucrările și intervențiile pentru recuperarea aeronavei prăbușite sau amerizate forțat;

f)

să cunoască permanent și să raporteze comandantului serviciului de luptă aviație starea tehnică a elicopterului, resursa de zbor rămasă și lucrările regulamentare care trebuie executate la bord.

Comandantul echipei de conducere și asigurare pe puntea de zbor respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului serviciului de luptă aviație;

b)

se subordonează operativ, pe timpul executării operațiunilor de zbor, comandantului navei/șefului operațiilor;

c)

cooperează cu ofițerul de cart și cu controlorul de zbor, respectiv AC/H;

d)

are în subordine întreaga echipă de punte și îl are ca ajutor pe șeful echipei de amarare.

Îndatoririle specifice comandantului echipei de conducere și asigurare pe puntea de zbor sunt următoarele:

a)

să conducă activitățile de pregătire a punții de zbor și să asigure dirijarea elicopterului în zona sa de responsabilitate;

b)

să realizeze conducerea în siguranță a activităților desfășurate pe puntea de zbor în vederea lansării sau recuperării elicopterului;

c)

să coordoneze echipele de intervenție pe puntea de zbor;

d)

să conducă desfășurarea tuturor activităților pe timpul executării zborului;

e)

să se asigure de primirea tuturor ordinelor și a informațiilor de la puntea de comandă și să le transmită personalului din subordine și echipajului elicopterului aflat pe punte sau în zbor în zona sa de responsabilitate;

f)

să asigure dirijarea zborului elicopterului aflat în zona sa de responsabilitate, având legătură radio permanentă cu pilotul căruia îi transmite toate informațiile necesare executării decolării, apropierii și apuntării;

g)

să asigure dirijarea elicopterului prin semnale, pe puntea de zbor, la decolare, pe timpul apropierii finale și pe timpul apuntării.

Personalul din echipajul navei, care face parte din echipa de punte, este pregătit și atestat pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice în cadrul echipei de amarare și manevrare elicopter și al echipei de intervenție în caz de incendiu și prăbușire.

Pregătirea și atestarea personalului prevăzut la alin. (1) se realizează prin cursuri și convocări periodice la unitatea de elicoptere și prin antrenamente desfășurate la bordul navei sub îndrumarea ofițerului de aviație de la bord.

Pe lângă responsabilitățile care îi revin conform regulamentelor în vigoare și secțiunii a 4-a din prezentul capitol, șeful grupei poliție militară este comandantul grupei pentru paza și apărarea navei.

Șeful grupei poliție militară respectă următoarele relații de subordonare:

a)

se subordonează nemijlocit comandantului secund/ofițerului secund;

b)

are în subordine directă întregul personal al grupei.

Îndatoririle specifice șefului grupei poliție militară sunt următoarele:

a)

să urmărească menținerea ordinii și disciplinei pe navă;

b)

să urmărească respectarea legilor, regulamentelor militare, ordinelor și dispozițiunilor în baza cărora se desfășoară activitățile la bordul navelor militare;

c)

să urmărească respectarea ordinelor date de comandantul navei;

d)

să execute cercetarea penală specială la bord;

e)

să țină evidența evenimentelor deosebite, a abaterilor disciplinare săvârșite și a sancțiunilor aplicate și să înainteze documentele necesare biroului personal;

f)

să însoțească pe comandantul navei și pe vizitatorii aflați la bord;

g)

să execute, cu aprobarea comandantului secund/ofițerului secund, controale pe navă;

h)

să prezinte comandantului secund/ofițerului secund rapoarte cu privire la rezultatele controalelor efectuate pe navă, atât pe timpul staționării la cheu, cât și pe timpul ieșirilor pe mare;

i)

să asigure respectarea instrucțiunilor și reglementărilor cu privire la persoanele care urcă la bord și nu fac parte din echipajul navei;

j)

să elaboreze planul pentru paza și apărarea locului de staționare, precum și cel de protecție a forței;

k)

să aducă la cunoștința întregului efectiv regulamentele, ordinele, instrucțiunile și dispozițiunile apărute;

l)

să ia măsuri de prevenire a sustragerilor de materiale, în special a armamentului, munițiilor, materialelor explozive și toxice;

m)

să instruiească personal miliarii care execută serviciul de permanență/gardă și cart;

n)

să urmărească pregătirea la timp și desfășurarea în condiții normale de lucru a tuturor activităților cu caracter religios, a prezentărilor de filme de instrucție și a altor activități cu caracter special.

Șeful grupei de poliție militară este reprezentantul comandantului navei în relațiile cu comenduirea de garnizoană și cu structurile de poliție militară.

La navele la care funcția de șef grupă poliție militară nu este prevăzută în statul de organizare, atribuțiile stabilite în prezentul regulament sunt îndeplinite de către șeful de echipaj sau de un alt cadru militar numit de comandantul de navă.

Accesul la bordul navei se face numai pe schela/scara navei.

Când nava se află în dană dublă sau în larg, accesul la bord se face prin locurile special amenajate.

Persoanele care intră și ies de la bord, indiferent de câte ori fac acest lucru, vor fi înscrise în registrul de schelă.

Accesul persoanelor la bordul navei este permis după ce ofițerul de gardă pe navă a efectuat controlul documentelor personale; se interzice reținerea acestor documente de către personalul din serviciul de gardă și cart.

Este permis accesul la bordul navei, fără controlul documentelor personale, următoarelor categorii de personal:

a)

persoanelor însoțite de ofițerii din comandamentul unității din care face parte nava, de comandantul navei sau de comandantul secund/ofițerul secund;

b)

personalului din comandamentul unității din care face parte nava;

c)

membrilor echipajului navei.

Soldații și gradații profesioniști, ofițerii studenți, studenții și elevii din instituțiile de învățământ ale Forțelor Navale, precum și personalul îmbarcat temporar când se întorc din învoiri, permisii, concedii, detașări, spital sau alte situații, au acces la bordul navei pe baza documentelor justificative care se prezintă obligatoriu ofițerului de gardă pe navă.

În afara orelor de program, accesul membrilor echipajului la bord, mai puțin personalul din serviciul de gardă și cart, este permis numai cu aprobarea prealabilă a comandantului navei/unității.

Vizitarea navei cu diferite ocazii și activitățile de protocol organizate la bord, pe punte sau la interior, se desfășoară în ziua și între orele stabilite, numai cu aprobarea comandantului unității/navei și după prelucrarea regulilor de comportare la bord, sănătate și securitate în muncă, completate cu afișaj în limba română și engleză și marcaj vizibil al zonelor/locurilor periculoase pe întreaga navă, atât la interior, cât și la exterior.

Vizita pe navă sau părăsirea locului de desfășurare a protocolului de către personalul din afara bordului, se face numai cu aprobare și cu un însoțitor numit de comandantul secund/ofițerul secund pe un itinerar dinainte stabilit.

Persoanelor îmbarcate temporar pe navă li se aduc la cunoștință referitoare la regulile de comportare la bord, organizarea serviciului interior, condițiile de hrănire și cazare în părțile ce le privesc.

Personalul care execută lucrări de reparații la bordul navei, trebuie să cunoască măsurile de siguranță la bordul navei și regulile de securitate și sănătate în muncă specifice.

În activitatea zilnică, de regulă, deplasarea echipajului pe punte se face

astfel:

a)

cadrele militare prin bordul tribord;

b)

soldații și gradații profesioniști, studenții și elevii instituțiilor militare de învățământ

prin bordul babord.

Când nava este acostată cu bordul babord la cheu, comandantul navei poate schimba bordurile pentru circulație.

Pe timpul alertelor, echipajul se deplasează pe punte către prova prin bordul tribord, iar către pupa prin bordul babord.

Pe scări, urcarea/coborârea se anunță prin cuvântul „Urc” sau „Cobor”; prioritate are persoana care urcă.

Oricine găsește pe navă bani, obiecte de valoare, acte de identitate sau alte documente, le predă imediat ofițerului de gardă/cart pe navă, care este obligat să consemneze acest lucru în jurnalul de bord și să ia măsuri de identificare a posesorului.

Când nu se poate stabili posesorul, obiectele se predau comandantului secund/ofițerului

secund.

Fumatul pe navă este permis numai în locurile stabilite prin ordinul

comandantului navei și consemnate în OZN/OZU.

La submarin, fumatul este permis numai când nava este la suprafață, în chioșc, sau pe punte, cu aprobarea comandantului navei sau a ofițerului de cart.

Fumatul este interzis:

a)

pe timpul activităților de instrucție;

b)

pe timpul inspecțiilor, vizitelor, controalelor, alertelor, exercițiilor, lucrărilor și manevrelor;

c)

pe timpul manevrării muniției, combustibililor, materialelor explozive și a celor ușor inflamabile;

d)

în șalupe, în ambarcațiunile navei aflate lângă navă sau la post.

Se interzice introducerea și consumul băuturilor alcoolice la bordul navei, cu excepția următoarelor situații:

a)

la activitățile de protocol;

b)

pentru întregul echipaj, în cadrul normelor zilnice de hrană și cu ocazia zilelor festive, sub condiția consumării băuturilor alcoolice în ziua pentru care au fost alocate.

Se interzice consumul băuturilor alcoolice de către personalul care este sau care urmează a intra în serviciu de permanență/gardă și cart.

Se interzice accesul în compartimentele închise sau în alte încăperi fără aprobarea comandantului secund/ofițerului secund sau a comandantului serviciului de luptă electromecanic.

Ușile încăperilor prevăzute la alin. (1) vor fi încuiate permanent.

La bord, rufele se usucă în compartimente special destinate, la mandar sau pe straja tenzilor.

Este interzisă uscarea rufelor în bucătării, compartimentele mașini, careuri, popote, pe diferite agregate în funcțiune, calorifere sau radiatoare electrice.

În intervalul de timp de la ridicarea și până la coborârea pavilionului, militarii care intră sau ies de pe navă salută pavilionul navei.

Salutul pavilionului se execută la capătul superior al schelei sau pe platforma superioară a scării, prin întoarcerea către pavilion.

Personalului îmbarcat temporar la bordul unei nave militare i se aduce la cunoștință prevederile prezentului regulament referitoare la regulile de comportare la bord, organizarea serviciului interior, condițiile de hrănire și cazare în părțile ce le privesc.

Personalul îmbarcat temporar la bordul unei nave militare se înscrie în jurnalul de bord și în OZN, specificându-se pe ce bază și în ce scop s-a efectuat îmbarcarea.

În cazul subunităților constituite, în jurnalul de bord se înscriu doar gradul, numele și prenumele comandantului de subunitate și efectivul de militari îmbarcați.

După sosirea la bord, șeful de echipaj distribuie fiecărei persoane centură/vestă de salvare, arătându-i modul de folosire a acesteia, iar comandantul secund/ofițerul secund trece persoanele în rolul de abandon al navei, le repartizează pe mijloace de salvare colectivă și organizează antrenamente cu acestea.

Navele militare pot îmbarca, transporta și debarca/desanta una sau mai multe subunități militare constituite în vederea executării misiunilor de luptă sau a desfășurării activităților specifice de instrucție.

Subunitatea militară îmbarcată ca desant sau pentru transport se repartizează la bord în conformitate cu rolurile navei.

Comandantul secund/ofițerul secund al navei repartizează și încăperile unde se va depozita armamentul, tehnica de luptă, muniția și toate bunurile materiale ale subunității îmbarcate.

Acesta, împreună cu comandantul subunității care se îmbarcă stabilesc graficul îmbarcării oamenilor și materialelor.

Pentru menținerea ordinii și respectarea regulilor la bordul navei, comandantul subunității îmbarcate, organizează serviciul interior pe subunitate.

Atunci când este necesar, comandantul navei poate ordona ca personalul subunității îmbarcate să participe la lucrările de întreținere și curățenie pe navă.

Personalul îmbarcat temporar la bord este repartizat pe compartimente de locuit de către comandantul secund/ofițerul secund.

Cazarea unor personalități militare sau civile se execută conform ordinelor date de comandantul navei, iar dacă printre persoanele îmbarcate sunt și femei, acestora li se repartizează, pe cât posibil, încăperi separate.

Timpul pentru recuperarea capacității de muncă a personalului se acordă în perioada imediat următoare terminării ieșirii pe mare/fluviu sau a misiunilor astfel încât să nu afecteze desfășurarea activităților la bord.

Personalul care participă la ieșiri pe mare/fluviu sau exerciții beneficiază de zile de recuperare a capacității de muncă, după cum urmează:

a)

o zi recuperare pentru fiecare 3 zile neîntrerupte de activitate pe mare/fluviu sau la cheu;

b)

suplimentar, câte o zi recuperare pentru fiecare zi de sărbătoare legală/repaus săptămânal față de cele prevăzute la lit. a), dacă acestea au fost cuprinse în perioada desfășurării activităților.

Cuantificarea numărului de zile de ieșire pe mare/fluviu se face prin numărarea intervalelor a câte 24 de ore de la momentul ieșirii din port până la intrarea în port.

Fracțiunile de zile care depășesc 8 ore, raportate la ora plecării în misiune, se adaugă la cuantificare ca zile întregi.

Zilele de recuperare vor fi acordate numai pentru una din situațiile prevăzute la art.151, art. 153, art. 156, art. 157 și art. 468 fără a se realiza efectul cumulativ al acestora.

Pentru serviciul de gardă și cart, care se execută pe timpul ieșirilor pe mare/fluviu în cadrul exercițiilor sau misiunilor și care nu depășesc 48 de ore pe săptămână, nu se acordă alte zile de recuperare, în afară de cele prevăzute la art. 151.

Pentru serviciul de gardă și cart, care se execută pe timpul staționării la cheu se acordă zile de recuperare a capacității de muncă în conformitate cu prevederile art. 468.

Pe timpul executării serviciului de navă pentru intervenție la mare/fluviu și navă pentru salvare-avarii, cu echipaj permanent la bord, în port sau pe mare/fluviu, se acordă timp pentru recuperarea capacității de muncă în condițiile prevederilor art. 151.

Personalul care execută serviciul de permanență și de luptă/intervenție la domiciliu, nu beneficiază de zile de recuperare.

Când nava se află în alte locuri decât cel de bazare permanentă, plecarea de la bord a personalului îmbarcat se aprobă de către comandantul navei.

Comandantul navei stabilește ora plecării, itinerarul de deplasare al mijloacelor de transport, locul de debarcare a învoiților, locul și ora plecării/înapoierii la/de la uscat a ambarcațiunilor, precum și serviciile care asigură ordinea, disciplina și siguranța pe timpul transportului și debarcării/îmbarcării învoiților.

Revista la bord are ca scop verificarea ordinii interioare, stării de întreținere, curățeniei și aspectului marinăresc al navei, stabilirea gradului de pregătire atins la instrucția de specialitate, de vitalitate și marinărească, însușirea de către militari a rolurilor de luptă zilnice, precum și a prevederilor prezentului regulament.

Pe timpul desfășurării revistei la bord se verifică, de asemenea, aspectul exterior al militarilor, starea echipamentului, armamentului, tehnicii de la bord și modul de întreținere al acestora.

Revista la bord se pregătește și se desfășoară cu întregul echipaj, pe baza unui plan de pregătire detaliat care va conține sarcinile de pregătire stabilite pentru toți membrii echipajului, întocmit de comandatul secund/ofițerul secund al navei și aprobat de comandantul navei.

Planul de pregătire a revistei la bord se elaborează pe baza cerințelor reieșite din planul de desfășurare primit de la eșalonul care va executa revista la bord, a constatărilor rezultate în urma verificării/inspectării preliminare a stării de întreținere a navei, în raport cu practica și spiritul marinăresc, potrivit detaliilor menționate în anexa nr. 10.

Inspecțiile

și

controalele

la

unitățile

de

nave/nave

se

execută

în conformitate cu normele în vigoare, referitoare la organizarea și executarea inspecțiilor și controalelor de către eșaloanele care au drept de inspecție sau de control.

La sosirea comisiei de inspecție/control, întregul echipaj al navei trebuie să fie adunat la pupa navei; după prezentarea raportului de către comandantul navei, la ordinul persoanei care conduce inspecția/controlul ofițerul de gardă/cart pe navă comandă: „Pregătiți nava pentru inspecție/control!”.

Încăperile navei se deschid, se luminează și se scot capoatele de pe armament, tehnică și ambarcațiunile navei; militarii care nu au în primire armament, aparatură și tehnică, se aliniază în locurile fixate prin ordin sau trec la posturi conform rolului.

Când nava este pregătită pentru inspecție/control, comandantul navei raportează persoanei care conduce inspecția/controlul.

Membrii comisiei de inspecție/control care verifică serviciile de luptă sunt întâmpinați de către comandanții acestora și dau raportul numai în cazul în care cei care verifică sunt mai mari sau egali în grad.

Când cel care execută inspecția/controlul este însoțit de comandantul navei, raportul se dă celui care execută inspecția numai dacă acesta este mai mare sau egal în grad decât comandantul navei.

Dacă pe timpul inspecției/controlului sosește un șef care este superior în grad persoanei care conduce inspecția/controlul, raportul se dă de către comandantul navei, iar cel care execută inspecția se prezintă.

Persoana care conduce inspecția/controlul este însoțită de comandantul navei și de comandantul/ofițerul secund.

Personalul îmbarcat este obligat să posede cunoștințe cu privire la lucrul în condițiile specifice de la bord, astfel încât activitățile să se desfășoare în siguranță.

Pe timpul prezenței la bord, personalul îmbarcat trebuie să respecte legislația specifică în domeniul securității și sănătății în muncă.

Organizarea și conducerea activității de instruire pe linia securității și sănătății în muncă la bordul navelor militare se consemnează în OZN/OZU menționându-se nominal, persoanele care efectuează instruirea introductiv generală, instruirea la locul de muncă, instruirea periodică și durata acestora și se desfășoară în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Înainte de andocări, reparații, lucrări în arboradă sau în afara bordajului, îmbarcări- debarcări de muniții, rachete, torpile, bombe antisubmarin, mine, trageri de artilerie, lansări de rachete, bombe și mine, dragaj, lucrări de distrugeri, conducătorii activităților dispun în mod obligatoriu instruirea la schimbarea condițiilor de muncă și consemnarea efectuării instruirii în OZU/OZN și în jurnalul de bord.

Instruirea la schimbarea condițiilor de muncă se consemnează în fișa individuală de instruire, în care semnează, atât cei instruiți, cât și cel care a condus instruirea, iar verificarea însușirii instruirii se efectuează de către comandantul secund/ofițerul secund al navei.

Conducătorii activităților prevăzute la alin. (2) trebuie să dea dispoziții de efectuare a lucrării numai după ce au verificat personal situația echipamentului de protecție folosit și s-au luat toate măsurile de securitate, referitoare le regulile care trebuie respectate pe tot timpul efectuării acestor lucrări, efectuând o supraveghere tehnică permanentă și completă.

Persoanele îmbarcate temporar la bordul navei, pentru completarea echipajului, dacă provin de la nave similare și de pe funcții corespunzătoare activităților ce urmează să le desfășoare, sunt instruite de conducătorul locului de muncă la sosirea la bord, iar instruirea se înscrie în fișa individuală de instruire, la rubrica destinată instruirii la schimbarea condițiilor de muncă.

Persoanele îmbarcate temporar la bordul navei, altele decât cele menționate la alin. (5) sunt instruite la urcarea la bord de către comandantul secund/ofițerul secund cu privire la riscurile de accidentare și îmbolnăvire profesională specifice la bordul navei, prevederile instrucțiunilor proprii, măsurile de acordare a primului ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor.

Instruirea persoanelor prevăzute la alin. (6) se finalizează prin semnarea fișei colective de instruire, care se va păstra la comandantul navei și are o valabilitate de 30 de zile calendaristice; o copie a fișei colective de instruire se predă inspectorului cu securitatea și sănătatea în muncă al unității de nave/navei.

În situația în care se produce decesul unei persoane aflate la bord în timp ce nava se află pe mare în apele teritoriale, la bord se desfășoară următoarele activități:

a)

comandantul navei ordonă măsuri de izolare a locului decesului, de conservare a probelor și de anunțare a organului de cercetare competent;

b)

se constată decesul;

c)

toate activitățile desfășurate se consemnează în jurnalul de bord;

d)

comandantul navei eliberează extras din jurnalul de bord pentru serviciul public comunitar local al persoanelor din locul de debarcare.

În situația în care se produce decesul unei persoane aflate la bord în timp ce nava se află pe mare în afara teritoriului statului român, la bord se desfășoară activitățile prevăzute la alin.

(1)

lit. a), b) și c); la sosirea în țară, comandantul navei eliberează extras din jurnalul de bord și îl transmite prin căpitănia portului de debarcare serviciului public comunitar local de evidența persoanelor a sectorului 1 al municipiului București.

De regulă, defunctul trebuie să fie înmormântat la uscat.

Când depărtarea de primul port de escală este mai mică de 24 de ore, corpul defunctului se păstrează la bord până la intrarea în portul respectiv, unde, imediat după sosire prin mijlocirea organelor consulare, se fac formalitățile pentru debarcarea, trimiterea în țară sau înmormântarea defunctului.

În situația în care nava se află în marș, iar decesul s-a produs dintr-o boală contagioasă și/sau depărtarea de primul port de escală este mai mare de 24 de ore și nu sunt condiții pentru păstrarea adecvată în camere frigorifice disponibile și izolate a corpului celui decedat, defunctul se introduce într-un sicriu lestat sau se învelește într-o tendă cusută și lestată, după care se scufundă în mare.

Coordonatele punctului unde decedatul a fost scufundat se înscriu în jurnalul de bord.

Personalul îmbarcat este obligat să respecte normele de protecția mediului și să ia toate măsurile necesare prevenirii poluării de orice fel.

Se interzice aruncarea peste bord a oricăror substanțe ori materiale, indiferent de natura

acestora.

Șeful serviciului de luptă logistic răspunde pentru modul de organizare și desfășurare a colectării deșeurilor de la bord în conformitate cu reglementările în vigoare.

Locurile pentru colectarea deșeurilor pe navă se stabilesc prin OZN/OZU.

La tancurile maritime și fluviale, remorcherele maritime de salvare, dragoarele maritime, puitoarele de mine, corvetele, navele purtătoare de rachete, fregatele și navele de construcție similară din Forțele Navale se întocmește planul de intervenție în caz de poluare cu hidrocarburi.

Planul de intervenție în caz de poluare cu hidrocarburi se aprobă de comandantul eșalonului superior și este pus în aplicare în situații reale sau în cadrul exercițiilor generale pe navă.

Pentru intervenția în caz de poluare cu hidrocarburi, în funcție de tipul de navă, la bord se asigură materiale absorbante și de intervenție stabilite prin reglementări ale eșalonului superior.

Încăperile de locuit de la bord trebuie să asigure condiții normale pentru cazarea, hrănirea, menținerea sănătății personalului îmbarcat și a capacității de luptă a echipajului navei.

Fiecare încăpere de locuit trebuie să aibă un număr de ordine; numerotarea se face de la prova spre pupa, de la tribord la babord și pe punți, de sus în jos.

Fiecare încăpere de locuit are un inventar cu materialele din încăperea respectivă; inventarul se întocmește de către gestionarul materialelor.

Pentru fiecare încăpere de locuit, se numește prin OZN un responsabil care ia în primire inventarul și răspunde de ordinea și curățenia din compartiment.

În încăperile de locuit este interzisă păstrarea materialelor sau obiectelor, altele decât cele destinate pentru salvare, funcționarea și vitalitatea navei.

Orice persoană îmbarcată la bordul unei nave militare are dreptul la cazare; repartizarea personalului îmbarcat pe cabine și cazărmi se face în raport cu gradul și funcția fiecăruia.

Planul cu repartizarea încăperilor de locuit se întocmește de către comandantul secund/ofițerul secund și se aprobă de către comandantul navei.

Cabina comandantului navei nu se repartizează altor persoane.

Soldații și gradații profesioniști din echipajul navei sunt repartizați pe cabine, careuri și cazărmi astfel încât să fie cât mai aproape de P.L. pe care le deservesc.

În timpul staționării în port, echipajele submarinelor, navelor de rangul 4 și al navelor speciale mici sunt cazate la cazărmi plutitoare sau în clădiri la cheu.

Careurile sunt încăperi destinate ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor pentru adunări, convocări de pregătire și servitul hranei.

Comandantul navei stabilește alte activități care se pot desfășura în careuri.

În situația în care la bordul navei nu există decât un careu, acesta este folosit în mod eșalonat, pe categorii de personal.

La navele care au încăperi special destinate pentru comandanții/șefii de la eșaloanele superioare, în care intră și un salon, acesta este considerat salonul comandantului superior.

Comandantul superior stabilește personalul care desfășoară activități în salon.

Pe timpul cât în cabină se află una sau mai multe persoane, este interzisă

încuierea ușii, atât ziua, cât și noaptea.

Amararea obiectelor din fiecare cabină, careu, salon și cazarmă se execută conform rolurilor navei de către personalul căruia i-a fost repartizată.

În timpul marșului, antrenamentelor, inspecțiilor și revistelor la bord, cabinele, careurile, cazărmile și saloanele nu se încuie.

Au dreptul de a intra în aceste încăperi numai militarii repartizați conform rolului și persoanele care execută controlul sau inspecția.

Cheile de la cabine se păstrează la persoanele care le ocupă, cu obligația ca la plecarea de la bord să le predea ofițerului de gardă/cart pe navă; dublurile acestor chei se păstrează la șeful de echipaj.

Deschiderea cabinei în lipsa aceluia care o ocupă se face numai cu aprobarea comandantului secund/ofițerului secund sau ofițerului de gardă pe navă.

Echipajele cazate pe cazarma plutitoare nu sunt cuprinse în rolurile

acesteia.

Folosirea echipajelor pentru întreținerea cazărmii plutitoare se poate face numai cu aprobarea șefului de stat major al unității de nave.

Echipajele cazate pe cazarma plutitoare întrețin numai compartimentele pe care le utilizează.

Modul de acțiune a echipajelor cazate la cazarma plutitoare, în caz de incendiu, avarii sau accidente, se stabilește prin instrucțiuni, elaborate de către comandantul cazărmii plutitoare și aprobate de șeful de stat major al unității de nave.

Când echipajele execută acțiuni pe mare/fluviu, comandanții navelor sunt obligați să înștiințeze comandantul cazărmii plutitoare și în același timp să prezinte un tabel cu militarii care rămân la cazarma plutitoare.

În situația în care nu se emit ordine speciale, acești militari intră în subordinea comandantului cazărmii plutitoare și pot fi numiți la executarea serviciului de manență/gardă și cart și la întreținerea navei.

La plecarea navelor pe mare/fluviu, compartimentele de locuit și magaziile echipajelor se predau comandantului cazărmii plutitoare.

Cheile compartimentelor respective se păstrează la ofițerul de gardă/cart pe cazarma plutitoare/unitatea de nave.

Încălzirea

compartimentelor

se

realizează

funcție

de

condițiile

de temperatură exterioară pentru asigurarea condițiilor de muncă și de funcționare a tehnicii.

La bordul navei este interzisă folosirea altor surse de încălzire decât a celor prevăzute prin dotarea navei.

Personalul îmbarcat primește drepturile de hrană conform normelor stabilite prin instrucțiunile în vigoare.

Comandanții au obligația să asigure o alimentație rațională cu preparate pregătite și servite în condiții igienice.

Zilnic, înainte de distribuire, hrana preparată este verificată de medicul/sanitarul navei și de către ofițerul de gardă/cart pe navă care avizează documentul de distribuție a hranei.

Planul meniu săptămânal este întocmit de intendentul navei sau o persoană desemnată de comandant și este avizat de către șeful serviciului de luptă logistic și medic/sanitar.

Comandantul secund/ofițerul secund aprobă planul meniu săptămânal.

Comandantul navei aprobă modificările planului meniu și substituirile de alimente. Art. 206. - (1) Cadrele militare servesc masa în careuri.

(2) Studenții și elevii servesc masa, dacă este posibil, separat de soldații și gradații profesioniști care fac parte din echipaj.

(3) Cu aprobarea comandantului navei, studenții din ultimul an de studiu, pe timpul practicii, pot servi masa la careul ofițerilor.

Seriile de intrat la masă se stabilesc de către comandantul secund/ofițerul secund al navei.

Comandantul navei servește masa la careu, cu ofițerii; în această situație se respectă următorul protocol:

a)

personalul din prima serie ia loc la masă cu 5-10 minute înainte de ora stabilită;

b)

cu 5 minute înainte de ora fixată pentru servitul mesei se raportează comandantului

navei;

c)

ofițerii încep să servească masa după sosirea comandantului navei la careu;

d)

comandantul navei poate servi masa separat atunci când nava are prevăzut un salon sau

dacă este invitat de comandantul superior;

e)

comandantul superior servește masa la careu împreună cu comandantul navei și niciodată înaintea acestuia;

f)

dacă comandantul nu poate veni la masă, el dă aprobarea pentru servitul mesei.

Distribuirea hranei se face în timpul stabilit prin programul orar.

Militarilor care nu au venit la timp la masă nu li se mai păstrează hrana, cu excepția celor care se găsesc în serviciul de zi sau la lucrări ordonate, în afara bordului navei, caz în care aceasta se păstrează conform reglementărilor în vigoare.

Militarilor care lucrează în afara navei, la distanțe mari, li se trimite hrana la locul de lucru; dacă transportul hranei nu este posibil, aceștia primesc la plecarea de la navă, hrană rece.

Militarii care sunt în serviciu de cart sunt înlocuiți, pentru a servi masa, de către militarii din schimbul următor.

Baia cu apă caldă se execută obligatoriu de către întregul echipaj al navei, ori de câte ori este nevoie; comandantul secund/ofițerul secund al navei aprobă programul de îmbăiere, la propunerea medicului/sanitarului navei.

Personalul din serviciul de zi, din serviciul de luptă electromecanic, bucătarii, militarii din grupul/grupa intendență și cei care execută lucrări de reparații/revizii și întreținere la bord, fac zilnic duș cu apă caldă.

Când o navă se întoarce dintr-o misiune desfășurată în afara teritoriului statului român se execută, în mod obligatoriu, examinarea medicală a echipajului conform normelor în vigoare și, după caz, dezinfecția și dezinsecția.

Echipajul este supravegheat epidemiologic în conformitate cu normele legale specifice pentru prevenirea bolilor transmisibile sau infecțioase pe teritoriul țării.

În caz de boală infecto-contagioasă, se iau măsuri de izolare a navei și a echipajului și se declară starea de carantină, în funcție de caracterul epidemiei și de gravitatea bolii.

Starea de carantină se instituie din ordinul eșalonului superior, la propunerea șefului serviciului medical al unității de nave.

Când o navă urmează să desfășoare misiuni în afara teritoriului statului român, se efectuează în mod obligatoriu acțiuni de dezinsecție, dezinfecție și deratizare, în vederea obținerii Certificatului Internațional Dezinfecție Dezinsecție Deratizare, de la autoritățile sanitare portuare române.

Activitatea de asistență medicală la nivelul navelor/unităților de nave se realizează prin cabinete medicale cu sau fără staționar de către personalul medical de specialitate sau grupul/grupa asigurare medicală.

Prin personal medical se înțelege:

a)

medic;

b)

subofițer sanitar/asistent medical;

c)

sanitar; este un soldat și gradat profesionist, asistent medical sau soldat și gradat profesionist pregătit în a doua specialitate;

d)

personal paramedical; este personal fără pregătire medicală instruit special la diferite niveluri

în

acordarea

primului

ajutor

calificat,

utilizând

echipamente

specifice,

inclusiv defibrilatoarele semiautomate externe, acționând în echipe, într-un cadru instituționalizat.

Pentru supravegherea stării de sănătate și a dezvoltării fizice a militarilor se organizează controlul medical periodic al echipajului.

Controlul medical periodic al echipajului se efectuează la centrele medicale de specialitate, în baza planificării medicului șef al Forțelor Navale, în conformitate cu legislația în vigoare;

cu

această

ocazie,

comisia

de

expertiză

medicală

stabilește

aptitudinea

pentru îmbarcare/scufundare a personalului.

Medicul/sanitarul navei/unității de nave execută asigurarea medicală a activităților de scufundare.

Controlul medical al scafandrilor se execută înaintea fiecărei activități de scufundare.

Medicul poate interzice executarea activității de scufundare dacă personalul nu este într-o stare fizico-psihică corespunzătoare.

Personalul aeronautic execută controlul medical la Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială „General doctor aviator Victor Anastasiu” pentru obținerea aptitudinii medicale de zbor, în conformitate cu baremele medicale în vigoare.

Pentru personalul aeronautic îmbarcat se execută suplimentar controlul medical pentru obținerea aptitudinii de îmbarcare.

Medicul navei execută asigurarea medicală a zborului, atunci când există elicopter la

bord.

Controlul medical al membrilor echipajului elicopterului îmbarcat se execută înaintea fiecărei activități de instrucție planificată și înaintea fiecărei misiuni de zbor ordonate.

Medicul poate interzice executarea zborului dacă membrii echipajului nu sunt într-o stare fizico-psihică corespunzătoare.

Acordarea primului ajutor se execută de către medicul/sanitarul navei.

Pe timpul executării unor misiuni pe mare/fluviu de către navele care nu sunt încadrate cu personal sanitar, comandantul unității de nave solicită eșalonului superior să asigure asistență medicală pe toată durata misiunii.

Dacă situația impune, ajutorul medical se acordă și în cazul când acesta este solicitat de către o navă întâlnită pe mare sau fluviu.

Personalul care lucrează permanent la blocul alimentar este supus periodic analizelor medicale specifice, conform normelor în vigoare.

Rezultatele controalelor medicale specifice se înscriu în carnetul medical al personalului respectiv, iar evidența se ține la cabinetul medical al unității.

Calitatea apei potabile este verificată trimestrial din punct de vedere bacteriologic și chimic, prin grija medicului/sanitarului navei/unității de nave.

Atât pe timpul refacerii plinurilor, cât și a păstrării apei potabile, la navă se iau măsuri pentru prevenirea contaminării tancurilor de apă.

Apa din tancuri se examinează bacteriologic și chimic, după refacerea plinurilor.

Apa potabilă se îmbarcă la navă numai cu mijloace special destinate pentru această operațiune.

Mijloacele destinate îmbarcării apei potabile se păstrează curate și nu se întrebuințează în alte scopuri.

Capetele furtunurilor se piturează în culori diferite și se inscripționează după caz

„Potabilă”/„Sărată”.

La navă se execută ventilația compartimentelor pentru asigurarea condițiilor de muncă și de funcționare a tehnicii.

Toate compartimentele navei trebuie să aibă din construcție asigurată o bună ventilație naturală sau mixtă în concordanță cu S.P.L. ordonat pe navă.

Compartimentele destinate pentru păstrarea muniției, substanțelor inflamabile și stațiile de încărcare acumulatori, trebuie să fie prevăzute cu instalații de ventilație separate care să asigure extracția aerului din compartiment și evacuarea în zone care să nu producă pericol de incendiu sau explozie.

La submarine, atât la suprafață cât și în imersiune, supravegherea concentrației de bioxid de carbon, hidrogen și alte gaze nocive, se execută de către personalul de serviciu din compartimente, sub supravegherea generală a serviciului de cart din postul central.

Ventilarea compartimentelor, pentru reducerea concentrației de bioxid de carbon și a noxelor, se face la ordinul ofițerului de cart, atunci când submarinul se află la suprafață și numai cu aprobarea comandantului navei, pe timpul imersiunii.

Când submarinul se află în imersiune și nu sunt posibilități de ventilare a acestuia prin dispozitivul de funcționare motor Diesel la imersiune/MDI, sistemul de regenerare a aerului se pune în funcțiune numai la ordinul comandantului navei.

Pe timpul încărcării bateriilor de acumulatori se supraveghează cu multă atenție concentrația de hidrogen, iar ventilarea se execută după reguli speciale.

Pe timp de noapte, când nava se află acostată, la bord se iluminează punțile, schela/scara de acces, trecerile și locurile înguste sau periculoase, tambuchiurile și posturile de manevră.

Pe timpul marșului sau staționării, în exterior funcționează numai luminile stabilite prin Regulamentul internațional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare - COLREG și prin

Regulamentul de navigație pe Dunăre în sectorul românesc, aprobat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 787/2007, cu modificările și completările ulterioare, - RND.

Scările

și

culoarele

interioare,

compartimentele

importante

pentru vitalitatea navei și locurile cu pericol de accidente vor fi permanent iluminate.

Noaptea, pe timpul aplicării măsurilor de camuflare vizuală a navei, scările, punțile exterioare, comanda de marș și culoarele interioare se prevăd cu corpuri de iluminat cu lumină albastră, iar trecerile din corpul navei spre punțile exterioare trebuie prevăzute cu întrerupător automat.

Ambarcațiunile militare sunt acele mijloace plutitoare de dimensiuni mici, de tipul bărcilor și șalupelor, cu sau fără echipaj militar permanent, capabile să se deplaseze sub efectul unui mijloc de propulsie respectiv rame, vele, motor, să transporte materiale ori persoane și nu dispun de facilității proprii de cazare și hrănire.

Ambarcațiunile militare se împart în:

a)

ambarcațiunile navei;

b)

ambarcațiuni militare cu destinație specială;

c)

ambarcațiuni militare pentru instrucție marinărească.

Ambarcațiunile militare prevăzute la alin. (2) lit. b) și c) se pot deplasa independent sau pot fi deplasate cu mijloace navale, aeriene sau terestre înspre/dinspre raioanele de acțiune și sau de pregătire.

Ambarcațiunile militare din Forțele Navale sunt deservite de armament sau echipaj.

Armamentul/echipajul unei ambarcațiuni militare cu rame sau vele are în compunere, după caz: un șef de ambarcațiune, personal pentru tras la rame/manevra velelor, un observator- semnalizator la prova care asigură și mânuirea căngilor/barbetelor.

Armamentul/echipajul unei ambarcațiuni militare cu motor, dacă nu este prevăzut prin statul de organizare sau rolurile navei, are în compunere, după caz: un șef de ambarcațiune, un navigator/timonier, un electromecanic/motorist, un observator-semnalizator la prova/specialist comunicații și un om la manevra pupa.

Armamentul/echipajul unei ambarcațiuni militare se consemnează în OZU/OZN și jurnalul de bord înainte de plecarea în misiune.

Șefii de ambarcațiuni militare sau a navei se numesc din rândul ofițerilor, maiștrilor militari sau a gradaților în urma absolvirii unei forme specifice de pregătire organizată într-o instituție autorizată național/internațional, echivalată de autoritățile naționale competente și consemnată în OZU/OZN.

Ambarcațiunile militare care execută transportul persoanelor ce au dreptul la mărci distinctive și de comandament, al amiralilor și generalilor și sunt comandate de un ofițer de marină.

Fiecărei ambarcațiuni militare i se repartizează câte un nume/număr de ordine/bordaj prin OZU/OZN.

Pe oglinda sau pe comanda de navigație a ambarcațiunilor militare, acolo unde este posibil, se piturează pavilioane din „Codul național de pavilioane saulă”, care reprezintă chemarea ambarcațiunii militare, sau chemarea generală a tuturor ambarcațiunilor militare.

La prova ambarcațiunilor militare, în ambele borduri, se înscriu pe bordaj numărul sau numele navei de care aparțin și numărul ambarcațiunii militare respective.

Fiecărei ambarcațiuni militare i se stabilește prin datele de construcție capacitatea de încărcare cu personal sau materiale pentru vreme bună/rea.

Numărul de persoane care pot fi luate la bord pe timp bun și pe timp rău, precum și datele referitoare la capacitatea de încărcare se înscrie pe comanda de navigație și pe oglinda ambarcațiunilor militare; datele înscrise pe comanda de navigație trebuie să fie cunoscute și respectate cu strictețe de către șefii de ambarcațiuni militare.

Șeful ambarcațiunii militare răspunde de materialele din inventarul ambarcațiunii militare, îmbarcarea personalului și materialelor, ordinea interioară și de asigurarea deplasării în siguranță.

Personalul care face parte din armamentul/echipajul ambarcațiunii militare se subordonează șefului acesteia.

Șeful ambarcațiunii militare este obligat ca la înapoierea din misiune să informeze persoana care are în primire ambarcațiunile militare, despre starea tehnică și defecțiunile constatate și să o predea cu inventarul complet, în ordine și curată.

Pe timpul conducerii, șeful ambarcațiunii militare trebuie să respecte cu strictețe prevederile COLREG/RND, regulile serviciului de radă, precum și uzanțele portului respectiv.

Pe timp de noapte, toate ambarcațiunile militare sunt obligate să poarte luminile prevăzute de COLREG, iar la fluviu, pe cele prevăzute de RND, și să respecte luminile și semnele prevăzute pe fluviile sau apele interioare respective.

Șefii

ambarcațiunilor

militare

sunt

obligați

să

acorde

tot

ajutorul

posibil ambarcațiunilor naufragiate și celor în pericol de a se scufunda, cu respectarea strictă a normelor de siguranță pentru ambarcațiunea proprie.

Dacă o ambarcațiune militară trece pe lângă o navă militară de la care primește ordin să se apropie, să acosteze sau observă pavilionul specific de chemare a ambarcațiunii arborat, șeful ambarcațiunii execută ordinul primit, cu excepția cazului în care se transportă un comandant/șef care ordonă continuarea marșului; la primirea acestui ordin, șeful ambarcațiunii militare comunică navei care l-a chemat, pe cine transportă și ordinul primit pentru continuarea marșului.

În situația când este chemat la ordin, dar are de îndeplinit o misiune urgentă, șeful ambarcațiunii militare este obligat să raporteze acest lucru ofițerului de gardă/cart al navei la care a fost chemat și să acționeze mai departe conform ordinelor primite pentru executarea misiunii, iar la înapoierea la bord să raporteze despre aceasta ofițerului de gardă/cart al navei proprii.

Ambarcațiunea militară trimisă la mal și care este nevoită să aștepte, ancorează în apropierea malului, la adâncimea favorabilă staționării în siguranță, iar în caz că este surprinsă de timp nefavorabil, șeful ambarcațiunii ia măsuri care să pună în siguranță ambarcațiunea, echipajul, materialele, armamentul individual și muniția.

Pentru transportul proviziilor și materialelor cu ambarcațiuni militare, șeful ambarcațiunii urmărește stivuirea corectă și amararea materialelor pentru a nu influența stabilitatea ambarcațiunii.

Materialele grele trebuie așezate și amarate la centrul ambarcațiunii; materialele sau proviziile se acoperă cu prelate pentru a fi protejate contra valurilor și ploii.

Ambarcațiunile navei reprezintă mijloacele plutitoare din dotarea acesteia destinate pentru pregătirea marinărească a echipajelor, salvarea oamenilor căzuți în apă, cercetarea suprafeței de apă și a malurilor și/sau pentru transport de persoane și materiale.

Ambarcațiunile navei fac parte din mijloacele colective de salvare.

Ambarcațiunile la bordul navelor se numerotează de la prova la pupa, numerele impare în tribord, iar cele pare în babord.

Se interzice plecarea de la bord/cheu a unei ambarcațiuni aparținând navei care nu îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

a)

personalul care formează armamentul/echipajul ambarcațiunii navei este complet și poartă ținuta și echipamentul ordonate;

b)

este respectată capacitatea de încărcare;

c)

plinurile de apă, alimente și combustibil sunt asigurate;

d)

instalația de lumini/luminile funcționează normal, unde este cazul;

e)

mijloacele de navigație, de comunicații, semnalizare, vitalitate, salvare și materialele de inventar sunt complete și dispuse la locul lor;

f)

personalul îmbarcat este instruit privind normele de sănătate și securitate în muncă specifice.

Șeful ambarcațiunii navei este obligat să verifice îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1), înainte de plecarea de la bord/cheu și să raporteze ofițerului de cart/gardă pe navă, acesta din urmă consemnând cele raportate în jurnalul de bord.

Pe timpul marșului în formație, șeful ambarcațiunii navei este obligat să mențină permanent contactul vizual cu celelalte ambarcațiuni, să observe sectorul în care execută navigația și să mențină distanța de siguranță între ambarcațiuni în funcție de condițiile hidro-meteorologice.

Se interzice ridicarea ambarcațiunilor navei cu personal la bord, cu excepția personalului de manevră sau a celor răniți.

În ambarcațiunile navei remorcate rămâne numai personalul destinat manevrei, echipat corespunzător, cu excepția cazului în care starea mării nu permite apropierea de șalupa remorcher pentru luarea la bord a personalului îmbarcat.

Pe timpul remorcării, ambarcațiunile navei sunt supravegheate de către personalul de serviciu numit în acest scop de la nava care remorchează.

Pe timpul cât ambarcațiunile navei armate sunt la cheu/ponton/mal, militarilor din compunerea armamentului/echipajului bărcii le este interzisă părăsirea locului de staționare fără aprobarea șefului ambarcațiunii.

În situația în care ambarcațiunile navei sunt legate la tangon sau la pupa navei sau când se pregătesc pentru ridicarea la bord, acestea trebuie să aibă cârmele scoase.

În situația în care ambarcațiunile cu motor ale navei se află la bord/cheu, cheile de contact se păstrează la ofițerul de gardă/cart pe navă.

În situația când nava se pregătește pentru ieșirea pe mare sau fluviu, șeful de echipaj/șeful ambarcațiunii navei verifică funcționarea instalațiilor pentru lăsarea ambarcațiunilor la apă și fixarea acestora pe gruie sau cavaleți.

Atunci când este necesar ca militarii din compunerea armamentului/echipajului să se deplaseze pe uscat pentru executarea unor activități ordonate, șeful ambarcațiunii navei numește un planton care rămâne în ambarcațiune pentru paza acesteia.

Ambarcațiunile militare cu destinație specială care nu au stat de organizare sunt exploatate de către personal admis la comanda/exploatarea acestora, nominalizat prin OZU.

Echipajul ambarcațiunilor militare cu destinație specială care au încadrare incompletă, se completează cu personal admis la comanda/exploatarea acestora, nominalizat prin OZU.

Armamentul/echipajul ambarcațiunii militare pentru instrucție marinărească execută pregătirea sub conducerea unui instructor calificat.

Instrucția armamentului/echipajului ambarcațiunii militare constă în conducerea, manevra și întreținerea ambarcațiunii.

În condiții hidrometeorologice nefavorabile se evită executarea ședințelor de pregătire practică pe mare/fluviu a armamentelor/echipajelor ambarcațiunilor militare pentru instrucție marinărească prevăzute la alin. (1).

Toate ambarcațiunile militare care se apropie de o navă sunt interogate de către personalul de cart, conform procedurilor în vigoare .

Șeful ambarcațiunii militare este obligat să răspundă, în funcție de persoanele pe care le transportă, astfel:

a)

pentru comandantul unității de nave sau șefii direcți ai acestuia „Marca”;

b)

pentru comandantul navei „Denumirea navei”;

c)

pentru ceilalți ofițeri „Ofițeri”;

d)

pentru maiștrii militari, subofițeri, gradați „Militari la bord”.

Șeful ambarcațiunii militare care nu intenționează să acosteze la nava care întreabă, răspunde: „Ambarcațiune la larg”.

În cazul în care ambarcațiunea militară nu răspunde somației, șeful de cart/veghea la ancoră raportează ofițerului de gardă/cart situația.

Ambarcațiunile militare nu acostează la o navă, ziua sau noaptea, până nu primesc aprobare de la ofițerul de gardă/cart al navei respective, prin mijloace de semnalizare vizuală sau prin voce, prin care se indică locul de acostare.

Orice persoană îmbarcată la bord este obligată să-și însușească modul de folosire a mijloacelor de salvare repartizate și răspunde de starea de întreținere și de existența accesoriilor acestora.

Mijloacele de salvare nu se folosesc în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate.

Locurile unde se amplasează la bord mijloacele de salvare sunt stabilite prin construcția navei.

În caz de urgență, mijloacele de salvare trebuie să fie disponibile imediat.

Se

interzice

păstrarea

mijloacelor

de

salvare

individuală

și

a

inventarului ambarcațiunilor colective de salvare în dulapuri sau compartimente încuiate.

Șefii ambarcațiunilor navei și mijloacelor de salvare colectivă trebuie:

a)

să fie instruiți pentru manevra acestora;

b)

să fie nominalizați în OZN/OZU și rolurile navei;

c)

să cunoască regulile și tehnicile de supraviețuire pe mare;

d)

să aibă o listă cu armamentul/echipajul ambarcațiunii navei/mijlocului de salvare;

e)

să verifice dacă armamentul/echipajul/personalul îmbarcat de sub comanda sa, își cunoaște îndatoririle ce îi revin;

f)

să prelucreze la nevoie instrucțiunile prevăzute în manual/ghidul de supraviețuire pe

mare.

Principalele atribuții ale șefilor ambarcațiunilor navei și mijloacelor de salvare sunt:

a)

să asigure navigația și menținerea vitalității ambarcațiunilor navei ori mijloacelor

colective de salvare;

b)

să organizeze pe carturi veghea interioară;

c)

să mențină condițiile de sănătate și confort a echipajului, în special a celor care au suferit leziuni sau șocuri;

d)

să raționalizeze consumului de apă și alimente;

e)

să mențină legăturile cu celelalte nave, mijloace de salvare și să folosească eficient mijloacele de comunicații/semnalizare;

f)

să mențină o disciplină strictă și o stare ridicată a moralului;

g)

să țină, dacă este posibil, la zi un jurnal cu evenimentele produse.

Conducerea lansării ambarcațiunilor navei ori a mijloacelor de salvare colectivă revine șefilor acestora.

Pe timpul exercițiilor de antrenament la navă se instruiesc toți membrii din echipaj, inclusiv personalul îmbarcat temporar, pentru a lansa ambarcațiunile navei/mijloacele de salvare colectivă, în situațiile în care șefii de ambarcațiune/mijloc de salvare sau echipă de lansare nu-și pot exercita atribuțiile.

Fiecare membru al echipajului trebuie să participe la un exercițiu de abandon al navei, cel puțin o dată pe lună, sau în primele 24 de ore de la plecarea navei din port, iar personalul îmbarcat temporar trebuie să fie instruit în privința folosirii mijloacelor individuale și colective de salvare și a regulilor ce trebuie respectate în caz de urgență.

Dacă pe navă există personal îmbarcat temporar, acesta se repartizează pe mijloacele de salvare colective, iar în situația în care acestea sunt insuficiente, comandantul navei solicită eșalonului superior suplimentarea cu mijloacele de salvare necesare.

Mijloacele de salvare individuală sunt:

a)

vestele individuale de salvare;

b)

colacii de salvare;

c)

costumele hidrotermice de protecție.

Vestele individuale de salvare și costumele hidrotermice de protecție trebuie asigurate pentru fiecare membru al echipajului, inclusiv pentru personalul îmbarcat temporar la bordul unei nave militare, cu o rezervă de 10%.

Vestele individuale de salvare de care dispune nava sunt rigide și gonflabile; cele gonflabile sunt cu declanșare automată la contactul cu apa sau cu declanșare manuală și se repartizează membrilor echipajului care au sarcini cu risc mare de cădere în apă, pe punțile exterioare.

Vestele individuale de salvare se dau în primire, de către șeful de echipaj, fiecărei persoane îmbarcate la bord și se păstrează permanent la P.L., respectiv, la cabine/cazărmi.

Colacii de salvare se amplasează la bordul navelor militare în locuri accesibile, în ambele borduri, pe cât posibil pe toate punțile deschise care se extind până la bordajul navei, fără a fi prinși în dispozitive de fixare permanentă și cel puțin un colac de salvare va fi amplasat în apropierea pupei navei.

În fiecare din bordurile navei se va amplasa cel puțin câte un colac de salvare prevăzut cu saulă antigiratorie și rezistentă la rupere, cu o lungime egală cu dublul înălțimii la care este fixat acesta deasupra liniei de plutire.

O parte din colacii de salvare sunt dotați cu lumină cu autoaprindere.

În bordurile comenzii de navigație se dispun cu prioritate colaci de salvare cu eliberare automată, dotați cu lumină cu autoaprindere și marcator cu fum care se declanșează automat în apă.

În marș și în staționare la ancoră, ambarcațiunile navei sunt fixate de instalațiile lor de lansare la apă, pe cavaleți, cu cârmele la post, fără capot și cu dopurile înșurubate, iar plutele/insulele de salvare trebuie să fie astfel amarate încât să permită eliberarea manuală din dispozitivele lor de fixare.

Ambarcațiunile navei se leagă cu barbeta sau cu un braț fals spre prova navei, astfel ca în momentul lansării la apă să-și păstreze direcția paralelă cu axul longitudinal al navei.

În ambarcațiunile navei vor exista în permanență centuri de salvare pentru numărul de persoane stabilit, materiale de navigație și de semnalizare.

Lunar și înaintea ieșirilor pe mare/fluviu, toate mijloacele de salvare și dispozitivele de lansare a acestora la apă se inspectează vizual și se verifică, pentru stabilirea stării tehnice a acestora; constatările se consemnează în jurnalul de bord.

tehnice.

Motoarele ambarcațiunilor navei se verifică periodic, cu respectarea specificațiilor

Capetele

de

la

curenții/manevrele

care

se

folosesc

la

lansarea

ambarcațiunilor navei se inversează la intervale de timp care să nu depășească 30 de luni.

Curenții/manevrele se înlocuiesc dacă se constată deteriorarea acestora sau la intervale de timp care nu depășesc 5 ani.

Pentru îmbarcarea și participarea elicopterelor la operații, misiuni și exerciții se constituie, în cadrul echipajului navei, serviciul de luptă aviație.

Serviciul de luptă aviație este format din personal navigant, personal tehnic și de asigurare detașat din unitatea de elicoptere a Forțelor Navale sau alte structuri de aviație.

Componența serviciului de luptă aviație este stabilită pentru fiecare perioadă de îmbarcare/misiune în parte în funcție de condițiile de operare, durată, misiunile ce trebuie executate, intensitatea acestora și resursa de elicopter planificată a fi întrebuințată.

Decizia privind alcătuirea serviciului de luptă aviație aparține autorității care emite ordinul de îmbarcare, la propunerea comandantului navei și cu avizul comandantului unității de elicoptere.

Echipajul elicopterului îmbarcat este constituit din:

a)

pilot comandant;

b)

copilot;

c)

inginer/tehnician de bord;

d)

operator de bord, specialist radio, radiolocație, hidrolocație, transmitere/achiziții date și

e)

salvator ca însoțitor de bord;

f)

medic/paramedic ca însoțitor de bord.

Echipajul elicopterului se asigură în proporție de minimum 1,5 echipaje per elicopter.

În funcție de caracterul misiunii, echipajul elicopterului are o compunere diferită,

anumiți membri ai echipajului pot îndeplini, dacă dețin calificările necesare, atribuțiile altor funcții, astfel:

a)

inginerul/tehnicianul de bord poate fi trăgător aerian, operator troliu sau salvator;

b)

operatorul de bord poate fi salvator.

Echipa de conducere, control și asigurare a zborului este constituită din personal aparținând, atât echipajului navei, cât și serviciului de luptă aviație, astfel:

a)

AC/H, trei ofițeri, maiștri militari sau subofițeri din echipajul navei care dețin calificări de controlori de trafic aerian radar;

b)

director punte de zbor/FDD, trei ofițeri, maiștri militari sau subofițeri din echipajul navei care dețin calificări de controlor de trafic aerian non-radar, numai la navele care sunt echipate cu turn de control al zborului/TWR;

c)

ofițer cu dirijarea pe puntea de zbor/FDO și șeful echipei de asigurare pe puntea de zbor, trei ofițeri, maiștri militari sau subofițeri din echipajul navei care dețin o calificare de dispecer pentru elicoptere;

d)

un ofițer meteorolog, din unitatea de elicoptere;

e)

un maistru militar sau subofițer meteorolog, din unitatea de elicoptere;

f)

grupa de amarare elicopter compusă dintr-un șef de grupă, un maistru militar din echipa tehnică și patru-șase operatori echipă omogenă sau mixtă, formată din personal din cadrul echipei tehnice și/sau soldați și gradați profesioniști din echipajul navei, conform rolurilor;

g)

grupa de intervenție și luptă cu focul compusă din patru-șase soldați și gradați profesioniști din echipajul navei;

h)

grupa de alimentare cu combustibil compusă din doi maiștri militari din echipa tehnică și doi maiștri militari/soldați și gradați profesioniști din echipajul navei;

i)

grupa de pliere pale și manevrare elicopter pe puntea de zbor și în hangar compusă din șeful echipei tehnice, patru maiștri militari din echipa tehnică și grupa de amarare elicopter.

La navele care nu sunt dotate cu un turn de control al zborului, FDO îndeplinește și atribuțiile funcției FDD, trebuind să dețină și calificările corespunzătoare.

Șeful grupei de amarare este și ajutorul FDO.

Personalul aparținând echipajului navei care intră în compunerea echipei de conducere, control și asigurare a zborului nu execută cart în perioada desfășurării activităților de zbor și este pregătit și atestat în a doua specialitate conform cerințelor postului pentru care este nominalizat.

Personalul participant la conducerea, controlul și asigurarea zborului este atestat anual printr-o convocare de pregătire privind particularitățile operării elicopterului la bordul navei.

Șeful echipei tehnice îmbarcate ia în primire hangarul și instalațiile destinate operării și executării mentenanței la elicoptere.

Spațiile și instalațiile de la bordul navei destinate asigurării condițiilor de operare pentru elicoptere sunt puse la dispoziție în stare de funcționare, la parametrii standard.

Aprobarea

executării

zborului

de

la

bordul

navei

este

atributul comandantului navei.

După primirea misiunii și luarea hotărârii pentru zbor, comandantul serviciului de luptă aviație informează, în cadrul briefingului de zbor, personalul aeronautic, cu privire la acțiunile necesare pentru pregătirea și executarea misiunii sau zborului de instrucție.

La briefingul de zbor participă:

a)

comandantul navei și/sau comandantul secund;

b)

comandanții serviciilor de luptă;

c)

șeful grupului de luptă navigație și observație;

d)

ofițerul de cart;

e)

medicul;

f)

echipajul elicopterului;

g)

șeful echipei tehnice;

h)

FDD/FDO;

i)

AC/H;

j)

meteorologul.

Pe timpul cât la bordul navei se află elicopter și se desfășoară activități aeronautice, este interzis accesul persoanelor care nu aparțin echipei tehnice sau echipajului elicopterului, în hangar și pe puntea de zbor, dacă nu sunt însoțite de către șeful echipei tehnice sau inginerul/mecanicul de bord.

Persoanele care au fost îmbarcate sau urmează să fie debarcate de la bordul elicopterului sunt însoțite pe puntea de zbor de șeful grupei de amarare, cu aprobarea și la semnalul FDO.

adecvat.

Pe timpul marșului sau staționării la ancoră este interzisă menținerea

elicopterului pe puntea de zbor, cu excepția timpului cât se află într-o stare de alertă ridicată și pe perioada de timp necesară pregătirii pentru zbor sau executării operațiunilor post-zbor.

În mod excepțional, elicopterul poate staționa pe puntea de zbor și pentru executarea unor lucrări de mentenanță atunci când condițiile meteorologice și starea mării o permit.

Pe timpul staționării pe puntea de zbor cât și în hangar, elicopterul trebuie asigurat și amarat.

Scoaterea calelor și a legăturilor înainte de decolare precum și amararea elicopterului după apuntare se execută numai la semnalul FDO, după ce acesta a primit aprobarea pilotului.

Grupa de amarare a elicopterului acționează la ordinele și conform indicațiilor FDO.

Ofițerul de cart este obligat să manevreze nava astfel încât să asigure condițiile necesare operării elicopterului.

Cererile pilotului elicopterului cu privire la poziționarea navei sunt formulate pentru asigurarea condițiilor necesare executării decolării și apuntării în siguranță.

Este interzisă executarea schimbărilor de drum a navei atunci când elicopterul se află în procedură de apropiere finală, de apuntare, pe puntea de zbor neamarat sau cu motoarele pornite, precum și pe timpul manevrei de scoatere/introducere din/în hangar.

Înainte de decolare FDO nu permite scoaterea legăturilor de amarare fără aprobarea punții de comandă sau dacă comunicația cu aceasta este întreruptă.

Este interzisă, de asemenea, acordarea permisiunii pentru executarea apuntării fără aprobarea controlorului de zbor sau în situația în care comunicația cu acesta este întreruptă, cu excepția unor situații de urgență care reclamă executarea unei apuntări rapide și numai la solicitarea pilotului.

Pregătirea navei pentru marș și luptă se execută în cadrul pregătirii pentru îndeplinirea misiunii, care se desfășoară într-un interval de timp determinat și cuprinde 3 etape.

Prima etapă se desfășoară în zilele premergătoare executării misiunii și constă în:

a)

întocmirea documentelor de planificare a misiunii: harta cu marșul preliminar, planul de operații al ieșirii pe mare/fluviu;

b)

pregătirea, verificarea și admiterea tehnicii, armamentului și personalului pentru îndeplinirea misiunii.

A doua etapă se desfășoară cu cel puțin 24 de ore înainte de plecarea în misiune și constă în:

a)

pregătirea navei la semnalul: „Pregătiți nava pentru marș și luptă”;

b)

verificarea funcționării aparaturii și tehnicii în timpii prevăzuți în formularul tehnico- tactic și rolurile navei;

c)

alte activități stabilite de comandantul navei.

A treia etapă începe cu cel puțin o oră înaintea executării manevrei de plecare din locul de staționare și în cadrul acesteia se desfășoară instructajul cu privire la executarea misiunii.

Comandantului navei primește de la comandantul secund/ofițerul secund raportul

privind

stadiul

pregătirii

navei

pentru

marș

și

luptă,

analizează

condițiile hidrometeorologice din momentul manevrei, eventuale restricții și limitări care pot influența siguranța navei pe timpul desfășurării manevrei.

Comandantul secund/ofițerul secund prezintă comandantului navei modul în care se va desfășura manevra de plecare și raportează situația prezenței echipajului și a personalului îmbarcat temporar.

Înainte de începerea virării ancorei sau dezlegarea de la geamandură, comandantul navei ordonă semnalul: „La posturile de manevră!”.

Echipajul își ocupă posturile de manevră și execută activități, conform rolului pentru manevră.

Manevra de plecare/acostare a navei de la/la cheu, geamandură sau ancoră este în responsabilitatea directă a comandantului navei.

Pe timpul manevrei de ieșire/intrare a navei din/în port, echipajul se află la posturile de manevră, iar grupa de protecția forței la P.L., în măsură să respingă atacurile executate prin surprindere asupra navei.

Pentru evitarea unor situații neprevăzute se menține o ancoră „în gardă”, gata de fundarisit, care se pune la post după ieșirea navei din port/radă sau după acostare.

Manevra trebuie să fie astfel executată încât să nu stânjenească manevra altor nave care intră sau ies din port.

Pentru marcarea intențiilor de manevră și a acțiunilor navei proprii, în scopul evitării abordajelor, se transmit din timp semnale regulamentare.

Navigația pe timpul manevrei de intrare/ieșire în/din port se execută cu precizie, folosind toate mijloacele de semnalizare maritimă și reperele de navigație din zonă, mijloacele radiotehnice și oricare alte mijloace și informații posibile.

Submarinele au prioritate față de navele de suprafață la ieșirea/intrarea din/în port. Art. 313. - (1) Aprobarea de ieșire/intrare din/în port se solicită eșalonului superior.

(2) Odată cu solicitarea aprobării eșalonului superior, se înștiințează și autoritățile portuare despre executarea manevrei.

La intrarea și ieșirea navei în/din port, ofițerul de cart pe navă este obligat să indice postului de observare numirea navei și semnalul de recunoaștere.

Când pe mare sau fluviu se întâlnesc două nave militare, fiecare își indică numirea.

Regula de indicare a numirii este de la nava de rang mai mic la cea de rang mai mare, de la nava fără marcă la nava cu marcă sau de la marca inferioară la marca superioară, iar dacă navele sunt de același rang, regula de indicare este funcție de gradul și vechimea în grad a comandantului.

Navele aflate în marș ridică primele numirea față de cele staționate la ancoră, cu excepția celor care poartă o marcă superioară.

Marșul constituie deplasarea unei nave sub acțiunea mijloacelor de propulsie și guvernare.

Nava stopată, aflată în derivă, se consideră în marș și trebuie să respecte toate regulile de navigație și de prevenire a abordajelor.

Deplasarea navei se face pe drumul și cu viteza stabilite de ofițerul de cart și/sau de comandantul navei; nimeni nu are dreptul să schimbe drumul și viteza navei fără comanda ofițerului de cart/comandantului navei.

Pentru evitarea coliziunii, eșuării sau a altor pericole, ofițerul de cart conduce nava executând manevre din timp, hotărât și în conformitate cu practica marinărească.

După trecerea sau evitarea pericolului, revine la drumul și viteza inițială, raportând comandantului despre manevra executată.

În marș, comandantul navei poate delega autoritatea privind conducerea navei ofițerului cu navigația/ofițerului de cart.

Pe timpul delegării autorității, dacă situația o impune, comandantul navei preia conducerea navei; predarea/preluarea se consemnează în jurnalul de bord.

În conducerea navei poate interveni comandantul unității de nave sau un comandant superior acestuia, comandantul navei fiind absolvit în acest caz de răspunderea conducerii navei din momentul în care comandantul superior dă nemijlocit prima comandă la cârmă/mașini și ordonă în mod expres: „Am luat comanda navei”.

Revenirea responsabilității asupra comandantului navei se face la comanda „Luați comanda navei”; luarea și predarea comenzii navei se consemnează în jurnalul de bord de către ofițerul de cart.

În caz de furtună și alte situații deosebite de navigație, la inițiativa comandantului sau la ordinul eșalonului superior, nava se poate adăposti în raioane costiere, în radă sau în port.

Când nava se află la ancoră, pe vreme rea, comandantul are obligația să ordone întărirea măsurilor de siguranță a navei cu privire la intensificarea observării, verificării permanente a poziției navei și a stării ,,gata de marș” pentru aparatul propulsor.

Când nava este dislocată la distanță de porturile proprii și se constată că plinurile de combustibil, apă și alimente nu asigură deplasarea navei până la cel mai apropiat port românesc, comandantul navei poate solicita ajutor oricărei nave militare sau comerciale românești pe care o întâlnește.

În cazul în care apa potabilă și alimentele rămase la bord nu sunt suficiente, comandantul navei poate să raționalizeze consumurile.

Pe timpul remorcajului unei nave pe mare sau pe fluviu, comandantul remorcherului poartă răspunderea pentru siguranța de navigație a navei remorcate.

De siguranța la bord pe timpul remorcajului, este responsabil comandantul navei remorcate.

Navigația în comun a navelor militare reprezintă deplasarea în același timp a două sau mai multe nave sub comandă unică și se executa într-o formație sau dispozitiv de marș ordonat.

Elementele de dispunere în formație, precum și tipul de formație sunt stabilite prin instrucțiuni, coduri și manuale ce se folosesc la instrucția pe mare, în exerciții comune cu navele unității proprii sau cu navele altor unități; elementele de marș se ordonă de către comandantul formației.

În cadrul unui dispozitiv de marș, funcție de sarcinile/misiunile stabilite, pot fi adoptate două sau mai multe formații de marș, cu elemente de marș comune și elemente de poziție constante. Art. 331. - (1) Pe timpul marșului în formație/dispozitiv, răspunderea pentru executarea în siguranță a marșului și pentru îndeplinirea misiunii revine ofițerului cu controlul tactic, iar pentru

activitățile care se desfășoară la bordul fiecărei nave, comandantului navei.

(2) Pe timpul marșului, fiecare navă are obligația să țină navigația în mod independent, raportând imediat la nava comandant dacă se constată că drumul general al formației/dispozitivului, al navei proprii sau al altei nave din formație/dispozitiv duce spre un pericol.

Comandantul unei nave aflată pe mare, care primește un semnal de sinistru maritim, din orice sursă, referitor la faptul că o navă, aeronavă sau echipajele acestora se află în pericol, este obligat să se îndrepte cu toată viteza către raionul indicat, informând pe cei aflați în pericol, dacă este posibil, despre aceasta.

În caz de imposibilitate sau în situația în care comandantul navei consideră că nu este rațional și nici necesar să se îndrepte în ajutorul solicitanților, înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să se îndrepte către raionul indicat pentru acordarea ajutorului.

Nava militară care se află cel mai aproape de zona în care a fost transmis semnalul de sinistru maritim devine, de regulă, cu acordul Centrului de Coordonare a Salvării/RCC, din zona respectivă, Coordonatorul Căutării de Suprafață/CSS, iar comandantul navei devine Comandantul de la Locul Acțiunii/OSC și preia conducerea operațiunii de căutare-salvare.

Nava ajunsă prima în zonă începe căutarea și/sau acordarea asistenței.

În situația în care o navă militară este implicată într-o acțiune colectivă de căutare și salvare, comandantul acesteia este obligat să se conformeze dispozițiilor date de coordonatorul căutării.

Asumarea responsabilității, numirea unui coordonator al căutării/operațiunii de salvare sau acordarea primului ajutor se anunță pe toată formația/zona de căutare a forțelor destinate intervenției.

Devierea navei de la drumul inițial pentru participarea la acțiunile de căutare, asistență și salvare se menționează în jurnalul de bord.

O navă militară este obligată să intervină cu toate mijloacele de care dispune pentru ajutorarea oricărei nave care a suferit un sinistru pe mare.

În timp de război ajutorul se acordă în funcție de situația conflictuală existentă.

Pe timpul luptei îndeplinirea misiunii are prioritate absolută.

După acordarea ajutorului, comandantul navei înaintează eșalonului superior raportul său, în care precizează următoarele:

a)

locul și împrejurările care au dus la necesitatea de intervenție;

b)

starea în care se găsea nava aflată în pericol și încărcătura transportată;

c)

timpul cât a durat acțiunea de ajutorare și mijloacele întrebuințate;

d)

valoarea navei și a încărcăturii;

e)

numele navei, al comandantului și portul de înregistrare a acesteia;

f)

pavilionul, portul din care a plecat nava și cel către care se deplasa;

g)

felul și cantitatea materialelor întrebuințate pe timpul acordării ajutorului sau proviziile date; ce acte s-au încheiat pentru plata ulterioară a materialelor consumate și proviziilor acordate.

Când nava în ajutorul căreia s-a acționat s-a scufundat sau când este salvat un echipaj care și-a părăsit nava, la raport se anexează un tabel cu datele celor salvați.

În cazul căderii unui om în apă, în timp de pace, comandantul navei ia toate măsurile pentru căutarea și salvarea acestuia; părăsirea raionului în care s-a produs evenimentul este permisă numai după ce au fost epuizate toate posibilitățile de căutare și salvare.

În timp de război această prevederile alin. (1) nu sunt obligatorii și se aplică numai în funcție de situație.

Despre căderea unui om în apă se informează și navele din zonă.

În urma unei coliziuni, dacă starea tehnică permite, orice navă este obligată să acorde asistență și salvare celeilalte nave.

Părăsirea navei aflată în pericol în locul unde s-a produs coliziunea este interzisă dacă acest lucru nu pune în pericol nava proprie.

În urma coliziunii, comandanții celor două nave întocmesc un act care trebuie să conțină următoarele date:

a)

măsurile luate pentru evitarea coliziunii, comenzi date la mașini și cârmă, semnale;

b)

caracterul coliziunii la ambele nave, cu ce părți s-au lovit, sub ce unghi și poziția după coliziune;

c)

avariile survenite la ambele nave - se vor anexa schițe și fotografii;

d)

prezența sau absența piloților pe ambele nave;

e)

alte acte apreciate ca necesare.

La sosirea navei în port, comandantul navei înaintează eșalonului superior concluziile sale, la care se anexează:

a)

actul de constatare întocmit de comandanții celor două nave;

b)

rapoartele comandantului serviciului de luptă operații și ofițerului de cart;

c)

copie după jurnalul de bord și jurnalul de mașini.

În caz de avarii grave, comandantul navei este obligat să ia măsurile pentru salvarea navei.

În situația în care, cu toate măsurile luate, nava se află în pericol de a se scufunda, comandantul trebuie să încerce să pună nava pe uscat în cel mai apropiat loc.

În cazul în care, cu toate măsurile luate, nava se află în pericol de a se scufunda, comandantul navei ordonă abandonarea navei și conduce operațiunile de abandonare.

Nici una dintre persoanele îmbarcate nu are dreptul să înceteze activitatea la bord sau să părăsească nava fără ordinul comandantului navei.

Abandonarea navei se face în ordinea: bolnavii, femeile și copiii, personalul îmbarcat temporar, echipajul.

Comandantul părăsește nava ultimul, după ce s-a convins că la bord nu au mai rămas alte persoane care pot fi salvate.

Comandantul navei este obligat să ia măsuri pentru salvarea pavilionului navei, jurnalelor de bord și de navigație, jurnalelor de mașini, documentelor secrete, ștampilelor, hărților și a fondurilor bănești.

Când există pericolul ca documentele salvate să cadă în mâna inamicului, comandantul navei ia măsuri pentru distrugerea acestora.

Dacă abandonul navei survine în urma luptei, pavilionul navei rămâne arborat la loc vizibil; în funcție de situație, comandantul navei poate ordona părăsirea navei de către o parte sau întregul echipaj.

Dacă echipajul navei a fost salvat de o navă străină, comandantul navei trebuie să ia toate măsurile pentru ca militarii echipajului propriu să respecte ordinea stabilită pe nava salvatoare, fără a li se știrbi demnitatea de cetățeni ai României și pentru a asigura păstrarea secretului militar.

După abandonarea navei comandantul își păstrează prerogativele asupra echipajului până la eliberarea sa din funcție.

Echipajul salvat în afara granițelor României se bucură de imunitate de jurisdicție.

Comandantul navei este obligat să ia toate măsurile pentru a aduce cât mai repede posibil echipajul în cel mai apropiat port sau localitate a României.

Staționarea navei la cheu se face în portul de dislocare permanentă și ocazional în alte porturi sau locuri special amenajate.

Acolo unde staționarea este permanentă, fiecare navă are repartizat locul ei de acostare, unde, de regulă, sunt asigurate alimentarea cu energie electrică și apă, precum și posibilitatea cuplării la rețeaua telefonică.

Pe timpul staționării în portul de dislocare permanentă, nava trebuie să fie acostată numai în locul stabilit; schimbarea locului de acostare se poate face numai cu aprobarea sau pe baza ordinului eșalonului superior.

Când o navă manevrează pentru acostare sau plecare de la cheu, echipajele navelor acostate în vecinătate sunt obligate să ajute la manevră; ofițerul de gardă pe unitate numește oameni pentru manevră.

Ori de câte ori în apropierea navei proprii manevrează o altă navă, ofițerul de gardă urmărește manevra acesteia, dintr-un loc de unde poate fi văzut de pe comanda navei care manevrează.

Dacă pe timpul staționării navei la cheu, ancoră sau geamandură se primește ordin de schimbare a locului de staționare, iar comandantul navei nu este la bord, manevra poate fi executată de comandantul secund/ofițerul secund, numai dacă acesta a promovat examenul de admitere la comanda navei.

Comandantul navei nu desemnează pe comandantul secund/ofițerul secund să execute manevrele de ridicare a navei pe doc/cală și de coborâre a navei de pe doc/cală, precum și manevrele de intrare sau de ieșire din ecluză.

Curățenia danelor de acostare, a cheurilor sau a locurilor de legare a navei la mal revine echipajului.

Îndepărtarea gunoaielor și a reziduurilor petroliere din apropierea navei se face cu mijloacele bordului și ale navelor special destinate în acest scop.

Locul de staționare a navei la ancoră trebuie ales în funcție de scopul și durata staționării, în așa fel încât să fie adăpostit, să aibă adâncimi corespunzătoare, iar natura fundului să fie favorabilă ancorării; locul respectiv nu trebuie să împiedice intrarea/ieșirea altor nave în/din port sau să incomodeze staționarea navelor aflate la ancoră în aceeași radă.

Este interzisă staționarea navei la ancoră în zonele de separare a traficului de navigație.

În timpul staționării la ancoră, aparatele electrice de navigație, mijloacele tehnice de observare și semnalizare, precum și instalațiile de ancorare, manevră și guvernare ale navei sunt în stare de funcționare; instalația de propulsie este pregătită pentru punere în funcțiune în timpul stabilit de comandantul navei.

Mijloacele de salvare, de vitalitate și de stingere a incendiilor trebuie să fie permanent pregătite pentru a putea fi folosite, atât pentru nevoile navei proprii, cât și pentru acordarea ajutorului altor nave.

Nava aflată în staționare la ancoră, în radă, surprinsă de furtună, se pregătește de marș în timpul cel mai scurt, pentru a intra la adăpost sau a ieși în larg, în funcție de împrejurări.

În cazuri deosebite, când condițiile hidrometeorologice nu permit virarea ancorei, aceasta se abandonează, după ce, în prealabil, s-a marcat locul cu o baliză și s-a consemnat poziția în jurnalul de bord.

Întregul echipaj are obligația să apere pavilionul navei.

Coborârea pavilionului navei în timpul luptei de către comandantul navei, precum și de către orice altă persoană îmbarcată, în scopul de a servi cauzei inamicului, se pedepsește conform legilor în vigoare.

Dacă pe timpul luptei pavilionul navei a fost distrus în locul lui se ridică imediat un pavilion de rezervă.

Dacă mijlocul de susținere al pavilionului navei, bastonul pupa sau picul, a fost rupt, pavilionul se va arbora la vergă sau într-un alt loc vizibil.

Toate navele militare care se găsesc în poziția „armate” arborează pavilionul navei la locul stabilit prin construcție.

Pe timpul cât la navele armate pavilionul navei nu este arborat, el se păstrează de către ofițerul de gardă într-un loc stabilit prin OZN.

În staționare la cheu/ancoră, paza și supravegherea pavilionului navei se încredințează șefului de cart, iar în marș și pe timpul luptei, personalului de cart.

Descrierea și caracteristicile pavilionului navei sunt prezentate în anexa nr. 13.

Numirea navei este formată din patru pavilioane în care primul reprezintă eșalonul superior, al doilea tipul de navă și celelalte două ultimele cifre ale numărului de bordaj.

Aceasta este utilizată pentru identificare și se arborează pentru recunoaștere vizuală la plecarea de la cheu, la intrarea/ieșirea în/din rade/porturi sau pentru confirmarea primirii anumitor semnale.

Pavilionul navei se ridică astfel:

a)

la bastonul pupa, la ora 08.00, în zilele lucrătoare, când nava se află în staționare;

b)

la bastonul pupa, la ora 09.00, în zilele nelucrătoare, când nava se află în staționare;

c)

la pic, în momentul când ancora este la suprafață sau a fost molată ultima legătură de la mal și când nava se află în marș;

d)

la bastonul pupa, la navele care nu au pic și se află în marș.

Toate navele aflate în marș poartă pavilionul navei și pe timp de noapte.

Ceremonialul pentru ridicarea pavilionului navei se execută în prezența întregului echipaj aflat la bord, conform algoritmului prezentat în anexa nr. 14.

În caz de vreme nefavorabilă, pavilionul navei se ridică fără echipaj, cu aprobarea comandantului.

Coborârea zilnică a pavilionului navei se execută, de regulă, fără adunarea echipajului, astfel:

a)

la apusul soarelui, când nava se află în staționare la cheu, ancoră sau geamandură;

b)

în momentul ancorării sau al transmiterii primei legături la mal atunci când ancorarea sau acostarea are loc în intervalul de timp de la apusul soarelui la ora ridicării pavilionului.

Pe timpul când nava se află în porturi străine, pavilionul navei rămâne arborat și pe timpul nopții la fel ca și pavilionul statului în al cărui port nava militară se află.

Ceremonialul de ridicare a pavilionului, geacului și marelui pavoaz se desfășoară în cadru solemn cu prilejul următoarelor ocazii:

a)

intrarea navei în serviciu;

b)

Ziua Națională a României;

c)

Ziua Armatei României;

d)

Ziua Marinei Române;

e)

Ziua Drapelului Național;

f)

când nava, unitatea sau marea unitate sunt distinse cu ordine și medalii;

g)

cu ocazia altor zile de sărbătoare și evenimente solemne stabilite prin ordinul ministrului apărării naționale sau al șefului Statului Major al Forțelor Navale.

La aceste ceremoniale după comanda ofițerului de gardă/cart: „Pavilionul și geacul și marele/micul pavoaz sus”, se intonează Imnul Național al României, timp în care odată cu pavilionul se ridică marele și/sau micul pavoaz.

În cadrul unității de nave, în cadrul unei grupări/grupuri navale aflate în radă comună sau acostate la același cheu/dană, ridicarea/coborârea pavilionului se execută după nava comandant/directoare.

În acest caz, nava comandant/directoare folosește ca semnal pentru conducerea acestei activități pavilionul „Executiv”, iar celelalte nave folosesc pavilionul „Zărit”, care se manevrează după algoritmul prezentat în anexa nr. 14.

Garda destinată ridicării/coborârii pavilionului navei se numește numai la navele de rangul 1, 2, 3 și la nava comandant de la unitățile de nave de rangul 4 și se compune din 3

- 5 militari, numiți din rândul personalului de serviciu aflat în schimburile libere.

Militarilor din garda numită pentru ridicarea pavilionului navei nu li se distribuie

muniție.

Geacul este însemnul distinctiv al navelor militare și se ridică la bastonul prova odată cu pavilionul navei, numai la navele de rangul 1, 2 și 3.

Modelul însemnului prevăzut la alin. (1) este prezentat în anexa nr. 13.

Când pavilionul navei se coboară în bernă, odată cu acesta se coboară și geacul.

Flamura este un însemn al navelor militare și semnifică faptul că nava este comandată de un ofițer de marină.

La navele cu mai multe catarge, flamura se ridică la mărul celui mai mare catarg, iar la cele cu un singur catarg, la mărul acestuia și se poartă permanent, ziua și noaptea, în afară de cazul când la unul dintre catarge este ridicată o marcă distinctivă sau de comandament.

Modelele flamurilor prevăzute la alin. (1) sunt prezentate în anexa nr. 13.

Orice navă militară armată și comandată de un ofițer de marină cu grad militar, poartă la mărul arborelui mare, flamura navelor militare.

Mărcile distinctive sunt însemne care se arborează la nava militară atunci când pe aceasta se află Președintele României, primul ministru al Guvernului României, ministrul apărării naționale sau șeful Statului Major General.

Modelele mărcilor prevăzute la alin. (1) sunt prezentate în anexa nr. 13.

Marca distinctivă se arborează numai cu aprobarea persoanei care are drept la această marcă; se ridică la mărul arborelui mare în locul flamurei, atât ziua cât și noaptea și se coboară odată cu plecarea acestei persoane de la navă.

Atunci când se ridică marele sau micul pavoaz, marca distinctivă se va ridica tot la mărul arborelui mare, însă sub drapelul de stat.

Mărcile de comandament sunt însemne care se ridică atunci când în unitate sau pe navă se află comandantul unității de nave sau alți comandanți superiori și anume: șeful Statului Major al Forțelor Navale, comandantul Flotei, comandantul Flotilei, comandantul marii unități de nave sau comandantul unei grupări de nave constituite temporar.

Modelele mărcilor prevăzute la alin. (1) sunt prezentate în anexa nr. 13.

Comandanții de mari unități de uscat din Forțele Navale care au gradul funcției de cel puțin contraamiral de flotilă, au dreptul la marcă de comandament.

Mărcile de comandament rămân ridicate pe tot timpul cât persoanele care au dreptul se află la navă.

Atunci când se ridică marele/micul pavoaz, mărcile de comandament se mențin ridicate, însă sub drapelul de stat.

Noaptea, în timp de pace, în radă sau în marș, nava la care se află cel mai mare șef/comandant, în afară de marca de comandament, va purta și lumina de navă comandant.

Ori de câte ori se arborează o marcă superioară, marca inferioară se coboară.

Ceremonialul de predare a mărcii distinctive de comandant de unitate/mare unitate se defășoară în conformitate cu algoritmul prevăzut în anexa nr. 15.

La submarine, în staționare și când navighează la suprafață, se arborează doar pavilionul navei.

Înmânarea și arborarea primului pavilion se execută într-un cadru festiv în prezența întregului echipaj și a unui reprezentant al eșalonului superior.

Înmânarea pavilionului navelor militare se face în baza ordinului de intrare în serviciu prin care se stabilește și ziua în care se sărbătorește anual ziua navei; sărbătorirea zilei navei se organizează anual, iar o dată la 5 ani într-un cadru festiv.

Cu ocazia înmânării primului pavilion nava primește și sigla distinctivă.

Atunci când o navă este distinsă cu ordine sau cu medalii, solemnitatea de înmânare a pavilionului care poartă distincții se execută conform regulilor prevăzute în anexa nr. 11, mai puțin rostirea jurământului.

Înainte de înmânarea pavilionului, persoana care înmânează distincția citește în fața echipajului navei decretul/ordinul de acordare a distincției și a brevetului respectiv.

După ridicarea pavilionului, persoana care înmânează decorația felicită echipajul; echipajul răspunde prin „Ura!” prelungit de trei ori.

Toate ambarcațiunile aflate în marș poartă pavilionul național sau marca distinctivă/de comandament.

Pavilionul ambarcațiunii navei se păstrează de ofițerul de gardă pe navă, la un loc cu celelalte pavilioane.

Pavilionul ambarcațiunii navei se predă de către ofițerul de gardă șefului ambarcațiunii și se restituie ofițerului de gardă când ambarcațiunea se înapoiază la bord.

Pavoazul electric se aprinde în serile premergătoare și în serile zilelor prevăzute la art. 380 și în situația când nava se află în vizită cu prilejul unor activități de protocol într-un port străin.

La navele aflate în staționare, acesta se aprinde/stinge pe timpul nopții, la orele

stabilite.

Marele pavoaz se ridică numai în staționare și pe timp favorabil, iar cu 30

de minute înainte de plecarea navei în marș, acesta se coboară.

Marele pavoaz se compune din pavilioanele codului de pavilioane saulă dispuse de la prova spre pupa începând cu acele pavilioane la care predomină culoarea albastru, apoi cele cu culoarea predominantă galben, iar spre porțiunea a treia cu culoarea predominant roșu.

Pentru acoperirea întregului spațiu dintre bastonul prova, arboradă și baston pupa se pot utiliza pavilioane de la mai multe coduri.

Se evită utilizarea pavilioanelor saulă ce conțin culoarea negru.

Din marele pavoaz nu fac parte pavilioanele care sunt la fel cu pavilioanele altor țări sau prin dispunere ar forma cuvinte sau propoziții.

Navele ridică marele pavoaz în zilele prevăzute la art. 380 și când acestea se află în vizită cu prilejul unor activități de protocol într-un port străin, situație în care nava ridică la vergă drapelul de stat al țării pe teritoriul căreia se află.

Marele pavoaz conține și micul pavoaz.

Când se ridică marele pavoaz, nava comandant/directoare folosește ca semnal pentru conducerea acestei activități două pavilioane „Executiv”, iar celelalte nave folosesc două pavilioane „Zărit”.

Când al doilea pavilion de același tip lipsește se poate utiliza primul repetitor.

Pe vreme nefavorabilă, atunci când situația nu permite ridicarea marelui pavoaz, se ridică numai micul pavoaz.

Micul pavoaz se compune din geac, drapelul de stat și pavilionul navei; se poartă, atât în staționare, cât și în marș, cu deosebirea că în marș geacul se coboară.

Geacul reprezintă pavilionul Forțelor Navale și se ridică la bastonul prova sau la primul arbore dinspre prova.

Drapelul de stat se ridică la catargul principal, iar pavilionul navei la bastonul pupa.

Persoanele prevăzute la art. 401 care sosesc/pleacă la/de la bord în vizită oficială sau în inspecție/control sunt întâmpinate/conduse și primesc onorul cu garda și echipajul navei aliniat pe punte; ceremonialul se execută în conformitate cu algoritmul prezentat în anexa nr. 14.

Raportul și onorul cu echipajul la front se acordă numai la prima sosire a acestora la bord, în cursul zilei respective.

Sosirea la bord a comandantului de navă și a șefilor lui se anunță prin sonerie, folosindu-se următoarele semnale:

a)

pentru comandantul navei 3 sunete lungi;

b)

pentru comandantul unității de nave 4 sunete lungi;

c)

pentru toți șefii comandantului unității de nave 5 sunete lungi.

Semnalele prevăzute la alin. (1) se dau în intervalul de timp de la deșteptare și până la stingere, ori de câte ori aceste persoane se află în apropierea navei, până la urcarea la bord.

Ofițerul de gardă/cart este obligat să întâmpine la schelă/scară, atât la sosire, cât și la plecare, pe toți ofițerii mai mari sau egali în grad și să comande „Drepți”, iar șeful de cart să dea onorul cu sifleea.

Onorul cu sifleea se dă în intervalul de timp de la deșteptare și până la stingere de către șeful de cart, chiar dacă ofițerul de gardă/cart, din motive impuse de serviciu, nu se află la schelă sau la scară.

Ofițerii care vin la bordul unei nave sunt întâmpinați după cum urmează:

a)

superiorii comandantului navei, în grad și funcție, de către comandantul navei și ofițerul de gardă pe navă;

b)

comandantul navei, de către ofițerul de gardă pe navă;

c)

comandantul altei nave, de către comandantul navei, dacă cel care vine la bord este egal sau mai mare în grad; dacă este mai mic în grad, atunci întâmpinarea se face de către ofițerul de gardă pe navă/cart, căruia îi revine obligația de a-l conduce la comandant;

d)

ceilalți ofițeri sunt întâmpinați de către ofițerul de gardă pe navă iar cei care nu fac parte din echipaj sunt conduși la persoanele cu care vor să ia legătura.

În situația în care persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), intră la bord de mai multe ori în cursul aceleiași zile, sunt întâmpinați în același mod, dar fără să li se mai dea raportul.

Când ofițerul de gardă nu se află la schelă, el este chemat de șeful de cart, prin semnal cu soneria și se prezintă celor mai mari în grad conducându-i la comandantul navei.

Maiștrii militari și subofițerii sunt întâmpinați de către șeful de cart, care are obligația să raporteze ofițerului de gardă despre sosirea lor.

Parada navală se execută cu navele în marș sau staționare, în port sau la

ancoră.

Parada navală se desfășoară pe baza unui plan întocmit de eșalonul care organizează

această activitate și care trebuie să prevadă: cine este comandantul paradei, locul și data desfășurării, dispozitivul navelor și ținuta echipajelor pentru paradă, data și ora ocupării dispozitivului, programul repetițiilor și activităților, legăturile și locul navei comandant.

Când parada se execută cu navele în staționare, echipajele se dispun pe punți, de-a lungul bordului, după înălțime cu sensul de la prova spre pupa, începând cu ofițerii, maiștrii militari, subofițerii și soldații și gradații profesioniști.

Pe timpul paradei navale, comandantul navei se află pe comandă, în același bord cu echipajul.

La navele cu vele, echipajul poate fi dispus la front pe vergi.

Salutul marinăresc face parte din ceremonialul tradițional stabilit pe baza obiceiurilor și a normelor marinărești unanim recunoscute pentru primirea navelor, persoanelor oficiale, cu ocazia vizitelor și pe timpul întâlnirii navelor pe mare sau fluviu.

Salutul marinăresc reprezintă onorul pe care îl dau navele cu echipajul, cu pavilionul, cu salve de tun sau cu alte mijloace vizuale sau sonore, altor nave, persoanelor oficiale sau în cinstea unei națiuni străine.

Salutul între nave se acordă când acestea se întâlnesc ziua, pe mare, fluviu sau în radă.

Navele militare se salută reciproc prin trecerea echipajelor la front în bordurile de întâlnire, iar la o distanță de 1-2 cabluri, se ordonă „Front la tribord/babord”.

Atunci când comandantul navei se află pe comanda de marș, acesta împreună cu ofițerul de cart ies în bordul de întâlnire și acordă salutul navei întâlnite, iar în situația în care comandantul navei lipsește din comanda de marș salutul se acordă de către ofițerul de cart.

Când se întâlnesc nave militare care navighează sub diferite mărci sau care sunt de ranguri diferite, dar fără mărci, salutul se acordă mai întâi de nava care poartă marca inferioară sau care este de rang mai mic.

Regula este valabilă și pe timpul manevrelor de acostare, ancorare, plecare de la cheu sau de la ancoră; nava care este acostată la cheu acordă salutul de către ofițerul de gardă pe navă.

Când se întâlnesc nave militare care navighează sub aceleași mărci sau nave de același rang, dar fără mărci, salutul se acordă, pe cât posibil, în același timp de către ambele nave.

Semnalul „Front la tribord/babord” se dă cu fluierul de către ofițerul de cart/gardă sau de către comandantul navei la navele de rangul 4, printr-un sunet lung și unul scurt, iar „Liber de la front” prin două sunete scurte.

Pe timp de noapte se aprind luminile de „manevră și salut” și nu se dă salutul cu

fluierul.

Ambarcațiunile militare aflate în marș trebuie să se salute reciproc când se găsesc la o distanță mai mică de 50 m între ele.

Salutul se previne de către ambarcațiunea al cărei șef este mai mic în grad, iar la grade egale, salutul trebuie să se acorde pe cât posibil în același timp.

Cu ocazia unor zile festive sau a unor vizite oficiale, la ordin, navele militare pot acorda salutul solemn cu artileria de la bord, care constă din 21 de salve, iar pe timpul executării salutului solemn se intonează Imnul Național al României.

Modul de execuție în detaliu a saluturilor cu salve de tun se stabilește prin ordin sau precizări ale șefului Statului Major al Forțelor Navale.

Saluturile cu salve de tun se dau numai de navele armate, de la distanța de 3 cabluri.

În marș, salutul cu salve de tun se dă numai pe timp de zi.

Salutul funebru se dă de către navele militare românești la debarcarea defunctului de la bord sau la scufundarea lui în apă conform prevederilor secțiunii a 8-a.

Salutul funebru prevăzut pentru ofițeri cu grade inferioare se acordă și maiștrilor militari, subofițerilor și soldaților/gradaților profesioniști decorați cu ordine ale României.

La bord, sicriul cu militarul decedat se instalează la prova pe un postament respectând următoarele reguli:

a)

se acoperă cu pavilionul navei militare, cu culoarea albastră spre capul corpului neînsuflețit;

b)

cascheta/bereta se așează pe sicriu, la capul defunctului;

c)

în cazul ofițerilor, stiletul cu lama și teaca se așează pe sicriu în forma literei „X”;

d)

alături de sicriu, pe o pernă din catifea/astar roșie, se expun ordinele și medaliile primite, dacă aceste obiecte se găsesc la bord;

e)

pe timpul cât stă la bord, la sicriul defunctului se instalează o gardă de onoare.

Înainte de coborârea defunctului în mare sau înainte de înmormântarea la uscat se desfășoară serviciul religios de înmormântare, după care, pavilionul, ordinele, medaliile și stiletul se strâng și se predau ulterior familiei.

Când defunctul se scufundă în mare sau se scoate de la bordul navei pentru a fi înmormântat pe uscat, muzica militară/stația de radioamplificare intonează Imnul Național al României, iar echipajul adunat pe punte dă onorul.

Pe timpul procesiunii, comandantul navei ține o scurtă cuvântare, cu date despre activitatea decedatului.

Obiectele cu valoare istorică ale navei sunt:

a)

primul pavilion sau cel cu care nava a participat la activități importante;

b)

distincțiile navei: decorații, brevete, scrisori, ordine pe unitate și cadouri primite de la persoane oficiale cu funcții de răspundere în stat și de la eșaloanele superioare;

c)

fotografiile eroilor României care au făcut serviciul militar la navă și ale militarilor căzuți în luptă, precum și ale membrilor echipajului care au săvârșit fapte de eroism;

d)

obiectele de artă, materialele media care ilustrează diferite momente din evenimentele istorice petrecute la navă;

e)

trofeele de luptă.

Trecerea obiectelor în categoria celor istorice se face prin OZU.

Din categoria obiectelor cu valoare istorică nu fac parte documentele secrete și oficiale ale navei, ordinele pe navă, jurnalele de bord și de navigație sau documentele care urmează să fie predate la arhivă.

Serviciul la bord se execută la toate navele Forțelor Navale din momentul încadrării statului de organizare.

La bordul navei se execută următoarele categorii de servicii:

a)

serviciul de permanență;

b)

serviciul de pază;

c)

serviciul de intervenție.

Categoriile de servicii, personalul și subunitățile destinate pentru serviciul la bordul navei se precizează de către comandantul navei/unității de nave, anual, prin OZU și ori de câte ori situația o cere, în funcție de tipul, clasa, rangul, starea de pregătire pentru luptă și încadrarea cu echipaj.

Prin OZN, comandantul navei va stabili organizarea serviciului la bordul navei, pentru fiecare dintre situațiile în care se află nava:

a)

în staționare la cheu în locul de dislocare permanentă;

b)

în staționare la cheu în porturi străine sau altele decât cel de dislocare permanentă;

c)

în marș/staționare pe mare/fluviu.

Fiecare membru al echipajului numit în serviciu, răspunde pentru activitatea sa în postul încredințat.

Serviciul de permanență la bordul navei constă în serviciul de gardă și serviciul de cart cu durata de 24 de ore.

Serviciul de gardă este destinat pentru conducerea și îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de activitatea zilnică și are o durată continuă de 24 de ore.

Serviciul de cart este destinat pentru conducerea și îndeplinirea tuturor îndatoririlor legate de activitățile specifice la bord când nava se află în staționare la cheu, la ancoră sau în marș și are o durată de 8-12 ore în schimburi de 4-6 ore, în funcție de tipul, clasa și misiunile navei.

Pentru anumite posturi și în funcție de condițiile hidrometeorologice, comandantul navei poate modifica durata unui schimb de cart, consemnând acest lucru în jurnalul de bord.

La bordul navei, în locul de dislocare permanentă, în funcție de rangul acesteia, se stabilesc următoarele servicii de permanență:

a)

ofițer de gardă pe navă;

b)

ajutor al ofițerului de gardă pe navă;

c)

ofițer de gardă sub punte;

d)

șef de cart;

e)

curier de cart;

f)

motorist de gardă;

g)

electrician de gardă;

h)

mecanic vitalist de gardă;

i)

bucătar de gardă;

j)

militarul de gardă la bucătărie;

k)

radiotelegrafist de gardă/cart, operator radio/ACT;

l)

observator;

m)

sanitar de gardă;

n)

serviciul de gardă/cart CBRN.

La bordul submarinului, care este considerat ca denumire în sensul de navă, se execută cartul în postul central și se stabilesc următoarele servicii de permanență:

a)

ofițer de gardă pe submarin;

b)

ajutorul ofițerului de gardă pe submarin;

c)

mecanic vitalist de gardă pe submarin;

d)

electrician de gardă pe submarin.

Din

rândul

personalului

din

serviciul

de

permanență

la

nivelul navei/secției/grupului de nave se constituie grupa de vitalitate care se nominalizează prin OZU/OZN.

Grupa de vitalitate este condusă de ofițerul de gardă pe navă/submarin în scopul asigurării vitalității navei/secției/grupului de nave/submarinului.

Grupa de vitalitate acționează pentru:

a)

controlul periodic al compartimentelor navei;

b)

intervenția în cazul apariției incendiilor sau găurilor de apă;

c)

intervenția în cazul poluării accidentale a mediului, în proximitatea navei/submarinului.

La bordul navei, în funcție de rangul acesteia, pe timpul marșului, staționării la ancoră pe mare/fluviu, se stabilesc următoarele servicii de permanență:

a)

ofițer de cart pe navă;

b)

ajutor al ofițerului de cart pe navă;

c)

ofițer de gardă pe navă;

d)

ajutor al ofițerului de gardă pe navă;

e)

ofițer de gardă/cart sub punte;

f)

șef de cart;

g)

curier de cart;

h)

observator-semnalizator, electrician aparate de navigație, timonier, radiotelegrafist, radiolocatorist, hidrolocatorist, motorist de cart;

i)

electrician de gardă;

j)

mecanic vitalist de gardă;

k)

veghe la ancoră;

l)

bucătar de gardă;

m)

militarul de gardă la bucătărie;

n)

sanitar de gardă;

o)

subunitate de intervenție/protecția forței;

p)

armamentul ambarcațiunii de serviciu.

Serviciul de permanență pe timpul marșului, staționării la ancoră pe mare/fluviu, se execută în scopul:

a)

navigației în siguranță a navei;

b)

asigurării stării de pregătire pentru luptă ordonate;

c)

staționării pe mare/fluviu în siguranță.

Serviciul de gardă și cart pe mare/fluviu se organizează pentru toată perioada cât nava se află pe mare/fluviu, iar personalul nominalizat în serviciu se consemnează în OZN.

Personalul din serviciul de permanență la bordul navei poartă banderole, potrivit tipurilor de serviciu executat, ale căror modele sunt prezentate în anexa nr. 17.

Ofițerul de gardă pe navă execută serviciul având asupra sa pistol și un încărcător cu șase cartușe.

Celelalte persoane din serviciul de permanență nu poartă armament, dar trebuie să fie în măsură să-l ridice în timpul cel mai scurt.

Serviciul de pază și serviciul de intervenție se organizează de către comandantul navei în situații deosebite, dacă este necesar, atunci când nava acostează în porturi sau locuri de staționare altele decât cele permanente, pentru protecția și apărarea personalului, pentru paza navei sau a unor bunuri aflate la cheu, pentru capturarea sau respingerea forțelor/elementelor care pun în pericol nava.

Organizarea și executarea acestor servicii se face în conformitate cu prevederile regulamentelor, instrucțiunile în vigoare și conform cu regulile specifice unităților/portului de staționare temporară, după caz.

La navele unde există echipă de protecția forței, respectiv echipă de inspecție și control, prevăzute prin rol, serviciul de pază și de intervenție se execută de către acestea.

Personalul numit în serviciul de pază și intervenție se numește prin OZN și va avea asupra sa armamentul stabilit de către comandantul navei.

Selecția personalului destinat executării serviciului la bordul navei se face de către comandantul secund/ofițerul secund, pentru ofițerii de gardă pe navă și de către șeful de stat major pentru ofițerii de gardă pe unitatea de nave/divizion, cu avizul de specialitate al medicului și psihologului unității/eșalonului superior, la începutul fiecărui an de instrucție și ori de câte ori este nevoie și se înscrie, nominal, în OZN/OZN.

Personalul selecționat este pregătit, conform precizărilor comandantului navei/unității de nave, verificat și admis prin ordin de zi pe unitate pentru executarea serviciului.

Numirea personalului în serviciu se face pe baza planificării lunare întocmită de către comandantul secund/ofițerul secund, prin OZU/OZN și se anunță cu cel puțin 24 de ore înainte; numirea personalului care execută serviciul de gardă și cart pe mare se face prin OZN, pentru toată perioada executării misiunii și prima zi după terminarea acesteia.

Același personal poate fi numit în serviciu de gardă, de regulă, după 48 de ore de la ieșirea din serviciu.

Comandantul navei și comandantul secund/ofițerul secund nu execută serviciul la bordul navei.

Serviciul de cart, în marș și în staționare, se execută de către ofițerii și maiștrii militari, selecționați și admiși.

Ținuta personalului din serviciul de gardă și cart se stabilește de către comandantul navei, prin atribuțiile care reglementează fiecare serviciu; în funcție de anotimp, starea vremii și condițiile specifice de îndeplinire a serviciului, ținuta este: de serviciu, de instrucție sau de protecție.

Pentru protecția militarilor care efectuează serviciu la exterior, atunci când temperatura aerului este de -5°C sau mai scăzută, precum și pe timp nefavorabil: ploaie, viscol, ninsoare, comandantul navei ia următoarele măsuri:

a)

asigurarea militarilor cu echipament de protecție: șube, echipament îmblănit, galoși, pâslari, foi de cort și trecerea la portul acestora;

b)

micșorarea duratei de executare a serviciului în post cu 1-2 ore;

c)

distribuirea de ceai cald.

La temperaturi de +35° C și mai ridicate, se iau măsuri pentru protecția militarilor din post, astfel:

a)

micșorarea duratei de executare a serviciului în post cu 1-2 ore;

b)

instalarea tendelor/copertinelor pentru protecție împotriva razelor solare;

c)

suplimentarea rației de apă minerală, conform normelor;

d)

asigurarea condițiilor de îmbăiere.

La submarine serviciul de gardă și cart se execută în ținută de protecție.

Controlul medical al persoanelor care intră în serviciul de permanență se face de către medicul navei/unității, iar în lipsa acestuia de către persoana specializată, cu cel mult 60 de minute înainte de intrarea în serviciu; rezultatul controlului se consemnează în registrul de consultații, pentru personalul din serviciul de permanență.

Pentru personalul ce intră în serviciul de permanență în zilele nelucrătoare, controlul medical se execută în ultima zi lucrătoare a săptămânii de către medicul navei/unității, iar în ziua intrării în serviciu, de către sanitarul de serviciu.

La nave, apelul și schimbarea întregului personal din serviciul de permanență, prevăzut la art. 441 și art. 445, se face la începerea programului, dimineața între orele

07.00 și 09.00.

Apelul se execută în scopul verificării ținutei militarilor, a prezenței personalului de serviciu, precum și pentru trecerea acestuia în subordinea noului ofițer de gardă/cart.

Cu o jumătate de oră înainte de ora fixată pentru apelul personalului din serviciul de permanență, pe navă se dă comanda: „Serviciul de permanență, pregătirea pentru adunare!, se precizează numărul tipului de ținută, în funcție de sezon”.

Cu zece minute înainte de ora fixată pentru apelul personalului din serviciu, pe navă se dă comanda: „Serviciul de permanență, adunarea pentru apel!”.

Locul de adunare a personalului din serviciu se fixează de către comandantul navei/unității de nave.

Militarul care intră în serviciu este obligat ca la primirea postului să verifice existența și integritatea materialelor primite, conform atribuțiilor.

Dacă pe timpul primirii postului constată nereguli, militarul raportează imediat ofițerului de gardă/cart.

Când este necesar sau se ordonă, militarul îmbracă la post îmbrăcămintea de protecție

stabilită.

După predarea-primirea serviciului, vechiul ofițer de gardă/cart și cel nou se prezintă comandantului navei și raportează despre predarea și primirea serviciului, astfel:

„Domnule ..., am predat/am luat în primire serviciul de gardă/cart pe navă”.

În zilele nelucrătoare se prezintă la ofițerul de gardă pe unitatea de nave/flotilă.

Pe timpul zilei, personalul de serviciu din următoarele schimburi se anunță pentru a intra în serviciu de către șeful de cart, prin comanda: „Personalul de serviciu din schimbul

... pe locul de adunare!”; la acest semnal, care se transmite cu 10 minute înainte de schimbarea posturilor, militarii ce urmează a intra în serviciu se echipează și se adună pe locul ordonat.

Schimbarea posturilor se execută sub conducerea ofițerului de gardă/cart sau a ajutorului acestuia, procedându-se la fel ca la predarea și primirea posturilor de către personalul din primul schimb.

Cadrelor militare și soldaților/gradaților profesioniști care intră/ies în/din serviciu în zile lucrătoare, li se acordă recuperare în ziua în care ies din serviciu.

Cei care intră în serviciu în zile lucrătoare, execută serviciul 24 de ore continuu și ies din serviciu în zile nelucrătoare sau de sărbători legale li se acordă recuperare în prima zi lucrătoare după ieșirea din serviciu.

Cei care intră în serviciu, ies din serviciu în zile nelucrătoare și de sărbători legale și execută serviciul 24 de ore continuu, beneficiază de două zile recuperare în primele zile lucrătoare după ieșirea din serviciu.

Cei care intră în serviciu în zile nelucrătoare și de sărbători legale, execută serviciul 24 de ore continuu și ies din serviciu în zile lucrătoare, beneficiază de două zile recuperare, în primele zile lucrătoare după ieșirea din serviciu.

În cazuri deosebite, cu aprobarea comandantului navei/unitații, personalul care iese din serviciu poate executa alte sarcini, situație în care se precizează, prin OZU, data recuperării.

Ofițerul de cart pe navă este persoana căreia comandantul navei îi încredințează siguranța manevrei navei pe timpul marșului și în staționare.

În îndeplinirea îndatoririlor sale, ofițerul de cart este subordonat comandantului navei.

În marș, ofițerul de cart se va găsi tot timpul pe comanda de marș, fiindu-i interzis să-și părăsească postul fără aprobare.

Când nava staționează la ancoră, ofițerul de cart poate părăsi comanda de marș pentru a executa controale privind îndeplinirea atribuțiilor de către personalul din serviciu și modul de executare a programului ordonat.

Ofițerul de gardă pe navă se subordonează comandantului navei, iar în problemele serviciului interior, ofițerului de gardă pe unitatea de nave.

Ofițerului de gardă pe navă i se subordonează personalul serviciului de gardă și cart de la navă, precum și militarii din serviciul de pază și intervenție.

Înainte de schimbarea serviciului pe navă, ofițerul de gardă primește de la predecesorul său situația referitoare la:

a)

armamentul și muniția de infanterie de la uz și de la stoc;

b)

starea de pregătire în vederea luptei și starea gata de marș a navei;

c)

documentele pentru organizarea și conducerea serviciului;

d)

starea ancorelor și a legăturilor navei;

e)

plinurile de combustibil, lubrifianți și apă;

f)

programul zilei, lucrările și categoriile de pregătire care sunt în curs de executare;

g)

locul unde se găsește comandantul navei, comandantul secund/ofițerul secund;

h)

ordinele în curs de executare sau pentru următoarele 24 de ore;

i)

mecanismele în funcțiune;

j)

starea tambuchiurilor, a porților etanșe și a hublourilor;

k)

situația ambarcațiunilor;

l)

ținuta ordonată pentru echipaj;

m)

situația de efective, precum și persoanele străine aflate la bord.

Pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, ofițerul de gardă pe navă primește de la comandantul navei dispoziții referitoare la desfășurarea programului zilnic, a exercițiilor, a categoriilor de pregătire, a lucrărilor planificate, precum și a activităților suplimentare de la navă sau de la uscat.

Ofițerului de gardă pe navă îi este destinată o încăpere specială; la navele unde nu este posibil acest lucru, locul destinat ofițerului de gardă se precizează prin OZU.

Ofițerul de gardă pe navă ține la zi jurnalul de bord, urmărește completarea la timp a celorlalte documente referitoare la serviciul interior pe navă și ordonă transmiterea semnalelor pentru conducerea activităților prevăzute în tabelele din anexa nr. 9.

Încăperea ofițerului de gardă pe navă se doteză cu:

a)

dulap metalic pentru păstrarea documentelor;

b)

tablou cu cheile de la încăperile navei;

c)

aparatură audio-video;

d)

telefon, lanternă, ceas, barometru și termometru;

e)

mijloace de transmitere a semnalelor pe navă.

Pe lângă dotările prevăzute la alin. (1) comandantul navei/unității de nave poate aproba dotări suplimentare care ajută la îndeplinirea misiunilor și la îmbunătățirea condițiilor de viață.

În mapa cu documentele ofițerului de gardă se găsesc următoarele:

a)

organizarea serviciului de gardă și cart;

b)

îndatoririle întregului personal din serviciul de gardă și cart;

c)

starea tehnică a navei și plinurile de combustibil și de materiale, în procente;

d)

un exemplar din prezentul regulament;

e)

regulamentele generale;

f)

jurnalul de bord;

g)

registrul cu rapoarte;

h)

registrul predare/primire a serviciului;

i)

caietul cu ordine pe navă;

j)

situația de efective și răspândirile personalului;

k)

extras din planul înștiințării și aducerii personalului la navă;

l)

extras din planul cu organizarea apărării navei, în locul de staționare.

La ordin se introduc în mapa cu documentele ofițerului de gardă și alte documente. Art. 498. - Ofițerul de gardă pe navă răspunde de:

a)

respectarea măsurilor de menținere a securității navei și de prevenire a avariilor;

b)

conducerea și controlul desfășurării activităților la bord, conform programului orar săptămânal;

c)

schimbarea personalului din serviciul la bordul navei și verificarea îndeplinirii îndatoririlor la posturi de către personalul din serviciu, cel puțin o dată în cursul zilei și de două ori în cursul nopții;

d)

evidența intrărilor și ieșirilor de la bord;

e)

distribuirea alimentelor conform notei de distribuție, prepararea și servirea hranei;

f)

controlul compartimentelor navei, după terminarea programului și plecarea echipajului de la bord;

g)

integritatea închizătorilor și a sigiliilor de la magaziile de armament și muniții, precum și de la alte compartimente nominalizate prin OZN;

h)

protecția mediului în locul de staționare;

i)

păstrarea în siguranță și distribuirea la ordin a armamentului și muniției de infanterie de

la uz.

Ofițerul de gardă pe navă are obligația să raporteze imediat comandantului

navei și ofițerului de gardă pe unitate problemele importante legate de siguranța navei sau alte evenimente deosebite.

Ofițerul de gardă pe navă întâmpină și însoțește pe comandantul navei și comandantul secund/ofițerul secund la sosirea și la plecarea la/de la bord.

La primirea stării de alertă, execută activitățile prevăzute în sinoptice.

Serviciul de ofițer de gardă pe submarin se organizează pe timpul cât submarinul se află acostat la cheu.

Ofițerul de gardă pe submarin se numește din rândul ofițerilor și maiștrilor militari de la submarin, pregătiți și admiși la executare prin OZU.

Ofițerul de gardă pe submarin este subordonat nemijlocit comandantului submarinului sau înlocuitorului acestuia; pe linia executării serviciului se subordonează ofițerului de serviciu al eșalonului superior.

Ofițerul de gardă pe submarin are în subordine:

a)

ajutorul ofițerului de gardă pe submarin;

b)

electricianul de gardă;

c)

mecanicul-vitalist de gardă.

Ajutorul ofițerului de gardă pe submarin execută cart în post central.

Ajutorul ofițerului de gardă preia atribuțiunile ofițerului de gardă pe submarin

î n carturile libere și pe timpul absenței acestuia de la bord.

Ajutorul ofițerului de gardă pe submarin nu părăsește submarinul decât cu aprobarea ofițerului de gardă pe submarin.

Mecanicul vitalist de gardă pe submarin se numește pe timpul staționării submarinului la cheu, din rândul personalului grupului vitalitate sau motoare termice, admis la executarea serviciului prin OZU.

Mecanicul vitalist de gardă pe submarin se subordonează ofițerului de gardă pe submarin și ajutorului acestuia.

Pe timpul executării serviciului mecanicul vitalist de gardă pe submarin este obligat:

a)

să întrețină curățenia și ordinea în santine și ecluze;

b)

să mențină temperatura ordonată în tancurile de ulei;

c)

să verifice periodic și să se convingă de lipsa apei în spațiile de răcire a motoarelor și la tubulatura de gaze în cazul în care temperatura exterioară scade sub 5º C;

d)

să cunoască numărul tancului aflat la consum;

e)

să verifice etanșeitatea instalațiilor submarinului;

f)

să urmărească presiunea în sistemul de aer al submarinului, sistemele de stins incendiu și sistemul hidraulic;

g)

să mențină în stare de funcționare mijloacele de golire și drenaj;

h)

să raporteze ofițerului de gardă pe submarin plinurile submarinului.

Mecanicul vitalist de gardă pe submarin poate părăsi bordul submarinului numai cu aprobarea ofițerului de gardă pe submarin.

Electricianul de gardă pe submarin se numește pe timpul staționării submarinului la cheu, din rândul personalului grupului automatizări și instalații energetice auxiliare sau grupului instalații energetice de forță și motoare electrice de propulsie, admis la executarea serviciului prin OZU.

Electricianul de gardă pe submarin este subordonat ofițerului de gardă pe submarin și ajutorului acestuia.

Serviciul de cart în postul central se execută pe timpul staționării submarinului la cheu, de către ajutorul ofițerului de gardă pe submarin, mecanicul vitalist de gardă pe submarin și electricianul de gardă pe submarin.

Personalul prevăzut la alin. (1) aflat în serviciul de cart în postul central se află în permanență la post; părăsirea postului se aprobă de către ofițerul de gardă pe submarin.

După intrarea în serviciu, șeful ambarcațiunii de serviciu/salvare este obligat să verifice inventarul ambarcațiunii, să precizeze dispunerea militarilor în ambarcațiune, să le explice îndatoririle și să stabilească semnalele de adunare.

În timpul zilei, cu aprobarea ofițerului de gardă, șeful ambarcațiunii de serviciu/salvare execută exerciții de armare cu personalul de serviciu.

În caz de „Om la apă”, după plecarea ambarcațiunii de la bord, șeful ambarcațiunii de serviciu/salvare, ghidându-se după direcția indicată de la navă, se îndreaptă cu toată viteza și pe drumul cel mai scurt către locul respectiv.

În momentul ridicării în ambarcațiune a omului căzut în apă, pavilionul se ridică la pupa dacă omul a fost salvat sau în bernă dacă cel recuperat este decedat.