Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 392/2013

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice

prezumat în vigoare

Data actului
1 octombrie 2013
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 721 din 22 noiembrie 2013
Citat de
1 act
Citează
6 acte
Structură
0 articole · 13.393 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 61/1991 27 septembrie 1991 (prevederi anume) pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii ș…

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Augustin Zegrean - președinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) din Legea nr. 61/1991

pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, excepție ridicată de Eugen Catrinoiu în Dosarul nr. 9.333/288/2012 al Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 205D/2013 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 245D/2013, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 , republicată, excepție ridicată de Neculai Ranciu în Dosarul nr. 2/327/2012 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare.

Deliberând și având în vedere soluția legislativă identică criticată de autorii excepției de neconstituționalitate, Curtea dispune, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , conexarea Dosarului nr. 245D/2013 la Dosarul nr. 205D/2013, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta precizează că instanța de contencios constituțional a admis, prin

Decizia nr. 174 din 28 martie 2013 , excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 , astfel că, față de data invocării prezentei excepții de neconstituționalitate, pune concluzii de respingere ca devenită inadmisibilă.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin Încheierea nr. 4 din 28 februarie 2013 și prin Încheierea din 20 martie 2013, pronunțate în dosarele nr. 9.333/288/2012 și, respectiv, nr. 2/327/2012, Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă și Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 9 alin. (2) din Legea nr. 61/1991

pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, respectiv cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (2) din aceeași lege, republicată, excepție ridicată de Eugen Catrinoiu și Neculai Ranciu în cauze având ca obiect soluționarea recursurilor formulate împotriva sentințelor prin care au fost respinse plângerile formulate de aceștia împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a unor contravenții prevăzute de

Legea nr. 61/1991 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât suprimă posibilitatea de a contesta soluția instanței de fond pe calea unui recurs, astfel că în materia reglementată de

Legea nr. 61/1991

nu se poate realiza un control judiciar efectiv. Se arată că, prin prevederile ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate este încălcat liberul acces la justiție și dreptul la o apărare eficientă prin criticarea soluției de fond și prezentarea tuturor argumentelor sale instanței de control judiciar într-o materie penală în care este obligatoriu dublul grad de jurisdicție și că, totodată, există o discriminare față de condițiile în care ceilalți contravenienți pot formula recurs. Se menționează faptul că, în cazul

Legii nr. 61/1991 , liberul acces la justiție se reduce la depunerea unei cereri scrise, urmată de pronunțarea, fără alte probe decât cele depuse de Poliția Locală, a unei hotărâri irevocabile care nici măcar nu este supusă comunicării și, deci, încunoștințării efective asupra motivelor pentru care s-a respins cererea.

Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă apreciază că susținerile autorului excepției de neconstituționalitate sunt întemeiate, textul de lege criticat fiind neconstituțional în măsura în care hotărârea pronunțată de judecătorie este irevocabilă. Consideră că, prin prisma jurisprudenței Curții Constituționale, reprezentată de

Decizia nr. 500 din 15 mai 2012 , prin care a constatat neconstituționalitatea unor dispoziții similare cuprinse în

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002

privind circulația pe drumurile publice, eliminarea posibilității exercitării căilor de atac împotriva hotărârilor pronunțate în materie contravențională echivalează cu îngrădirea dreptului de acces la justiție, care, deși poate fi supus anumitor limitări, determină, în speță, imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv asupra sancțiunilor aplicate.

Tribunalul Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că textul de lege criticat este neconstituțional, din perspectiva art. 6 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În opinia sa, prin eliminarea controlului judiciar al hotărârilor pronunțate de judecătorie în materia contravențiilor privind încălcarea unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice se aduce atingere principiului accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, unicității, imparțialității și egalității justiției, golindu-se astfel de conținut principiul exercitării căilor de atac.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale. În opinia sa, eliminarea controlului judiciar al hotărârilor pronunțate de judecătorie ca primă instanță în materia sancționării faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv asupra sancțiunilor principale și complementare, aducându-se atingere dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, golindu-se astfel de conținut principiul exercitării căilor de atac. Precizează că normele de conviețuire socială, de ordine și liniște publică, care prevăd sancțiuni principale și complementare, au caracter punitiv și preventiv, vizând ocrotirea unor valori sociale importante, astfel încât lipsa unei căi de atac aduce atingere, în substanța sa, dreptului de acces liber la justiție.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991

pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 31 ianuarie 2011, care are următoarea redactare: "Hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluționează plângerea este definitivă și irevocabilă." Textul de lege criticat vizează hotărârea judecătorească prin care judecătoria soluționează plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravențiilor reglementate de acest act normativ, așa cum se prevede la alin. (1) al aceluiași articol.

Deși în încheierea de sesizare a Curții Constituționale, Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă a reținut, ca obiect al excepției de neconstituționalitate,

art. 9 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 , introdus prin

art. XI din Legea nr. 202/2010

privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 26 octombrie 2010, Curtea va examina constituționalitatea prevederilor

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 , având în vedere că legea menționată a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, așa cum s-a arătat mai sus, dându-se textelor o nouă numerotare, astfel că art. 9 alin. (2) a devenit art. 8 alin. (2).

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat încalcă următoarele dispoziții din Legea fundamentală: art. 16 "Egalitatea în drepturi", art. 21 "Accesul liber la justiție", art. 24 "Dreptul la apărare" și art. 129 "Folosirea căilor de atac". Se invocă, de asemenea, prin prisma art. 11 și art. 20 din Constituție, prevederi din unele documente internaționale, după cum urmează: art. 6 "Dreptul la un proces echitabil", art. 13 "Dreptul la un recurs efectiv" și art. 14 "Interzicerea discriminării" din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; art. 2 "Dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală" din Protocolul nr. 7 la aceeași convenție și art. 14 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, potrivit căruia toți oamenii sunt egali în fața tribunalelor și curților de justiție și orice persoană are dreptul ca litigiul în care se află să fie examinat în mod echitabil și public de către un tribunal competent, independent și imparțial, stabilit prin lege, care să decidă fie asupra temeiniciei oricărei învinuiri penale îndreptate împotriva ei, fie asupra contestațiilor privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin

Decizia nr. 174 din 28 martie 2013 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 31 mai 2013, a admis excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991 . Pentru a decide astfel, Curtea a reținut, în esență, că eliminarea controlului judiciar al hotărârii pronunțate de judecătorie în materia contravențiilor constând în fapte de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice aduce atingere art. 129 din Constituție, raportat la dreptul de acces liber la justiție și la dreptul la apărare, și, în același timp, reprezintă o încălcare a cerințelor unui proces echitabil. În plus, prin conduita procesuală diferită a instanțelor de judecată, în sensul în care unele administrează probatoriul în cauze, pe când altele nu intră în cercetarea fondului, se aduce atingere și art. 124 alin. (2) din Constituție privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. Totodată, prin prisma acestor argumente, Curtea a constatat că sunt încălcate și prevederile art. 53 alin. (2) teza finală din Legea fundamentală.

Ținând cont de faptul că, în cauza de față, sesizarea Curții este anterioară datei publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei citate și având în vedere prevederile

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale, excepția ce formează obiectul cauzei de față urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991

pentru sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice, excepție ridicată de Eugen Catrinoiu în Dosarul nr. 9.333/288/2012 al Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și de Neculai Ranciu în Dosarul nr. 2/327/2012 al Tribunalului Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea - Secția a II-a civilă și Tribunalului Tulcea - Secția civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 1 octombrie 2013.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.