Regulamentul din 25 iunie 1998

Articolul 1

Ordinul național Steaua României este cea mai înaltă decorație a României. El se acordă atât cetățenilor români, cât și celor străini, pentru a recompensa serviciile excepționale, civile sau militare, aduse statului și poporului român, pe timp de pace sau de război.

În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, servicii excepționale, civile sau militare privesc fapte de concepție, organizare și coordonare, astfel:

a)

realizări de mare importanță în apărarea intereselor supreme ale statului român: independență, suveranitate, unitate și integritate teritorială;

b)

mari contribuții la dezvoltarea economiei naționale și a serviciilor publice;

c)

creații științifice, artistice și culturale de mare valoare națională și internațională;

d)

mari merite în dezvoltarea și promovarea colaborării dintre România și alte state sau organisme internaționale;

e)

mari merite în concepția, organizarea și conducerea operațiunilor militare;

f)

fapte de arme de mare bravură săvârșite, pe câmpul de luptă, în conflicte militare.

Ordinul național Steaua României cuprinde 6 grade. Acestea sunt, în ordine crescătoare, următoarele: Cavaler, Ofițer, Comandor, Mare ofițer, Mare cruce, Colan.

Membrii ordinului sunt numiți pe viață și, indiferent de gradul primit, ei poartă titlul generic de cavaler al Ordinului național Steaua României.

Ordinul are însemne deosebite pentru civili, pentru militari și de război, iar numărul membrilor, cetățeni români, este fixat la 3.650, după cum urmează:

a)

Cavaler: 2.000 de membri, din care 1.700 pentru civili și 300 pentru militari;

b)

Ofițer: 1.000 de membri, din care 850 pentru civili și 150 pentru militari;

c)

Comandor: 400 de membri, din care 325 pentru civili și 75 pentru militari;

d)

Mare ofițer: 160 de membri, din care 130 pentru civili și 30 pentru militari;

e)

Mare cruce: 80 de membri, din care 65 pentru civili și 15 pentru militari;

f)

Colan: 10 membri, fără însemne deosebite pentru civili și pentru militari.

Depășirea numărului de membri pentru fiecare grad constituie o încălcare a prezentului regulament.

Acest ordin se poate conferi și unităților militare românești, atât pe timp de pace, cât și pentru fapte de arme, pe timp de război, iar însemnele se poartă pe drapel. El se poate conferi și unităților militare străine ale unor state aliate, dar numai pentru fapte de arme săvârșite pe timpul unui război la care participă direct și România. Decorațiile conferite unităților militare române sau străine nu intră în limita celor 3.650 de decorații, potrivit alin. 5.

Evidența unităților militare românești decorate, precum și a persoanelor care au primit însemnele de război este ținută separat de cea a persoanelor decorate în limitele prezentei ordonanțe de urgență.

Președintelui României i se atribuie, pe perioada mandatului, Colanul Ordinului național Steaua României, comandă specială, confecționat din aur.

Acest colan nu este inclus în numărul prevăzut la art. 1 alin. 5 din prezentul regulament.

Însemnul decorației se compune dintr-o cruce repetată, emailată albastru, având între brațe patru acvile metalice cu zborul desfăcut, iar în centru, un medalion emailat roșu, înconjurat de o cunună de frunze de stejar emailată verde.

Pe aversul medalionului este aplicată stema României, din metal, și, în bordura albastră, este înscrisă deviza IN FIDE SALUS. Pe revers este înscrisă data 1877, anul instituirii ordinului.

Însemnul este surmontat de o cunună ovală, împletită din frunze de stejar și laur.

Metalul din care se confecționează însemnul ordinului este argint cu titlu de 750 la mie, iar metalul din care sunt confecționate plăcile, argint cu titlu de 900 la mie.

Articolul 2

Însemnul gradului de Cavaler are diametrul de 40 mm și culoarea naturală a argintului. Medalionul central are diametrul de 11 mm, iar bordura de 2 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurite și au înălțimea de 1,5 mm. Stema României, ștanțată în metal, are înălțimea de 8 mm. Pe reversul medalionului cifrele anului 1877 sunt aurite și au înălțimea de 2,5 mm.

Cununa ovală din frunze de laur și stejar, emailată verde, are diametrele exterioare de 23 și 13 mm, iar diametrele interioare de 10 x 7 mm. Inelul circular prin care se petrece panglica are un diametru exterior de 15 mm.

Modelul pentru militari primește două spade încrucișate, lungi de 28 mm, între însemn și cununa din frunze de stejar și laur.

Modelul de război primește două spade încrucișate, lungi de 45 mm, între brațele crucii.

Panglica gradului este de 40 mm, iar dungile marginale albastru închis sunt late de 3 mm, cele interioare, și de 2 mm, cele exterioare; în partea ei aparentă panglica este înaltă de 50 mm.

La însemnul acordat femeilor panglica este pliată sub formă de fundă orizontală (papion) și are o lungime de 120 mm.

La modelul de război panglica are marginal și câte o dungă, lată de 2 mm, din fir aurit.

Însemnul gradului se poartă pe partea stângă a pieptului.

Articolul 3

Însemnul gradului de Ofițer este același ca la gradul de Cavaler, cu următoarele deosebiri:

–

însemnul este aurit;

–

panglica primește o rozetă cu diametrul de 25 mm;

–

pentru doamne rozeta se aplică în centrul fundei.

Articolul 4

Însemnul gradului de Comandor are un diametru de 50 mm și este aurit. Medalionul central are diametrul de 14 mm, iar bordura este lată de 2,5 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurii și au înălțimea de 2 mm. Stema României, ștanțată în metal, are înălțimea de 10 mm. Pe reversul medalionului cifrele anului 1877 au înălțimea de 3 mm.

Cununa ovală din frunze de stejar și laur, emailată verde, are dimensiunile exterioare de 31 și 21 mm și cele interioare de 19 și 13 mm; inelul pentru panglică este alungit, cu înălțimea de 21 mm și lat de 4 mm.

Modelul pentru militari primește două spade încrucișate, lungi de 35 mm, între însemn și cununa din frunze de stejar și laur.

Modelul de război primește două spade încrucișate, lungi de 57 mm, între brațele crucii.

Panglica gradului este lată de 45 mm, cu dungile marginale interioare albastru închis, late de 4 mm și de 3 mm, cele exterioare; lungimea ei este egală cu circumferința gâtului. La însemnul acordat femeilor panglica este aceeași.

Panglica modelului de război primește marginal și câte o dungă, lată de 3 mm, din fir aurit.

Însemnul gradului se poartă la gât. Bărbații au panglica petrecută pe sub nodul cravatei, cu însemnul vizibil pe partea dreaptă a acesteia.

Articolul 5

Gradul de Mare ofițer este compus din însemnul gradului de Comandor și placa gradului.

Placa gradului este în formă de stea, cu opt grupe de raze diamantate, și are un diametru de 75 mm. Pe aversul plăcii este aplicată crucea emailată a ordinului, având un diametru de 50 mm.

Medalionul central, bordura și inscripțiile au aceleași dimensiuni ca la gradul de Comandor.

Modelul pentru femei este identic.

La modelul pentru militari și de război este aplicată crucea emailată a ordinului, avers, cu un diametru de 50 mm, având între brațe două spade încrucișate, lungi de 55 mm.

Placa gradului se poartă pe partea stângă a pieptului. În cazul în care persoana poartă și o baretă cu decorații, placa se poartă sub aceasta.

Articolul 6

Gradul de Mare cruce este compus din însemnul ordinului și placa gradului.

Însemnul are un diametru de 60 mm și este aurit. Medalionul central are diametrul de 16 mm, iar bordura este lată de 3 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurite și au înălțimea de 3 mm. Pe reversul medalionului cifrele anului 1877 au înălțimea de 5 mm. Stema României, ștanțată în metal, are înălțimea de 12 mm.

Cununa ovală din frunze de stejar și laur, emailată verde, are diametrele exterioare de 35 și 25 mm, iar cele interioare, de 21 și 15 mm; inelul de prindere este circular, gros de 2 mm și cu un diametru exterior de 18 mm.

Modelul pentru militari primește două spade încrucișate, lungi de 48 mm, între însemn și cununa din frunze de stejar și laur.

Modelul de război primește două spade încrucișate, lungi de 75 mm, între brațele crucii.

Lenta (panglica) însemnului este lată de 100 mm și are lungimea egală cu circumferința bustului corpului. Dungile marginale albastru închis sunt late de 8 mm, cele interioare, și de 5 mm, cele exterioare. La partea inferioară are atașată o rozetă cu diametrul de 75 mm; sub rozeta se află atașată o carabinieră.

Pentru modelul de război lenta primește la margini și câte o bandă aurie, lată de 4 mm.

Lenta se poartă peste bust, de pe umărul drept spre șoldul stâng, unde este atașat însemnul gradului.

Placa este în formă de stea, cu 8 grupe de raze diamantate, cu diametrul de 85 mm. Pe placă este aplicată crucea emailată a ordinului, avers, cu un diametru de 60 mm. Medalionul central, bordura și inscripțiile au aceleași dimensiuni ca și însemnul gradului de Mare cruce.

Modelul pentru femei este identic.

La modelul pentru militari și de război, pe placa este aplicată crucea emailată a ordinului, avers, cu un diametru de 60 mm, având între brațe două spade încrucișate, lungi de 70 mm.

Placa gradului se poartă pe partea stângă a pieptului, prinsă de lentă.

Articolul 7

Gradul de Colan este compus dintr-un lanț lung de 840 mm și însemnul gradului. Lanțul cuprinde șase cartușe, reprezentând fiecare stemă ștanțată a României, și șase însemne ale ordinului, emailate albastru, prinse între ele prin lanțuri duble, cu zale pătrate. Stema României ștanțată are înălțimea de 25 mm, iar crucea ordinului are diametrul de 25 mm. Închiderea Colanului se face printr-o carabinieră, alcătuită din două jumătăți de acvilă cu zborul larg deschis.

Însemnul gradului este identic cu însemnul gradului de Mare cruce.

Modelul pentru femei este identic. Nu există modele diferite pentru civili, militari și de război.

Metalul din care este confecționat gradul de Colan este argint cu titlu de 900 la mie și este aurit.

Colanul se poartă petrecut după gât, deasupra îmbrăcămintei.

Articolul 8

Colanul, comandă specială, care se atribuie Președintelui României, este confecționat din aur cu titlu de 785 la mie.

Articolul 9

La toate gradele se acordă, o dată cu însemnul, rozeta și bareta decorației, care au culorile de bază ale panglicii ordinului reduse la 40% și, respectiv, la 50% și au forme specifice pentru fiecare grad; rozeta se poartă de către civili la butonieră de la reverul stâng al hainei/taiorului, iar bareta se poartă, de către militarii în uniformă, pe partea stângă a pieptului.

Diferențele, în funcție de grad, sunt următoarele:

a)

Cavaler

–

pentru civili, panglica dreptunghiulară din rips, având culorile panglicii ordinului reduse la 40%, lungă de 16 mm și lată de 6 mm;

–

pentru militari, panglica dreptunghiulară din rips, prinsă pe un suport metalic, având culorile panglicii ordinului reduse cu 50%, lungă de 20 mm și înaltă de 10 mm.

b)

Ofițer

–

pentru civili, rozetă din rips în culorile panglicii ordinului reduse la 40%, având diametrul de 10 mm și înălțimea de 4 mm;

–

pentru militari, pe panglica gradului de Cavaler este prinsă o rozetă cu diametrul de 10 mm.

c)

Comandor

–

pentru civili, pe panglica dreptunghiulară specifică gradului de Cavaler este prinsă rozeta gradului de Ofițer;

–

pentru militari, panglica dreptunghiulară din rips în culorile panglicii ordinului este lungă de 24 mm și înaltă de 10 mm, iar pe centru este prins un disc din argint cu diametrul de 5 mm.

d)

Mare ofițer

–

pentru civili, panglica dreptunghiulară din rips auriu, lungă de 16 mm și înaltă de 6 mm, având prinsă pe centru rozeta gradului de Ofițer;

–

pentru militari, panglica gradului de Comandor, având prins pe centru un romb din argint, înalt de 7 mm și lat de 5 mm.

e)

Mare cruce

–

pentru civili, panglica dreptunghiulară din rips auriu, lungă de 16 mm și înaltă de 6 mm, având prinsă pe centru rozeta gradului de Ofițer;

–

pentru militari, panglica gradului de Comandor, având prinsă pe centru o stea cu opt raze, din argint, cu diametrul de 8 mm.

f)

Colan

–

un disc din aur, cu titlu de 785 la mie, având diametrul de 16 mm, striat sub formă de raze, care are prinsă pe centru rozeta gradului de Ofițer.

Rozeta are pe spate un sistem de prindere și se poate purta zilnic la butoniera de la reverul stâng al hainei/taiorului.

Se poartă numai rozeta gradului cel mai înalt pe care îl are o persoană.

Baretele diferitelor grade se pot purta alăturat pe partea stângă a pieptului uniformei, prima fiind a celui mai mare dintre grade.

Ordinul conferit cu însemne de război are pe baretă două spade încrucișate, lungi de câte 15 mm, confecționate din metalul gradului.

În cazul în care un militar a fost decorat și cu o decorație cu însemne de război, bareta acesteia are întâietate, chiar dacă ordinul sau gradul este ierarhic inferior celorlalte decorații pe care le posedă.

Militarii în uniformă poartă rozeta gradului de Colan la 20 mm deasupra rândului superior de barete.

În cazul în care un militar este îmbrăcat în civil, el se conformează regulilor prevăzute pentru civili.

Articolul 10

Unitățile militare pot fi decorate cu Ordinul național Steaua României numai în gradele de Cavaler, Ofițer și Comandor.

Însemnul decorației are panglica de lățimea gradului, iar lungimea este de 2.000 mm. La un capăt al panglicii se atașează decorația, iar la celălalt capăt se află un canaf auriu.

Panglica, îndoită la jumătate, se prinde de hampă, sub pajură.

Articolul 11

Ecranul (cutia) care conține decorația este îmbrăcat cu piele mată, de culoare roșu închis, și este căptușit cu pluș gri deschis. Pe capacul cutiei sunt imprimate, cu auriu, stema României, denumirea și gradul ordinului.

Articolul 12

Conferirea Ordinului național Steaua României se face, obligatoriu, începând cu gradul de Cavaler.

Pentru a se conferi un grad superior aceleiași persoane este necesară efectuarea unui stagiu în gradul imediat inferior, astfel:

a)

de la gradul de Cavaler la cel de Ofițer, 3 ani;

b)

de la gradul de Ofițer la cel de Comandor, 4 ani;

c)

de la gradul de Comandor la cel de Mare ofițer, 5 ani;

d)

de la gradul de Mare ofițer la cel de Mare cruce, 6 ani;

e)

de la gradul de Mare cruce la cel de Colan, 8 ani.

Propunerile de conferire trebuie să țină seama de criteriile de admitere și de promovare stabilite în prezentul regulament, inclusiv pentru prima promoție de decorare, cu excepția gradului de Colan, care nu poate fi acordat în prima promoție. Acordarea directă a gradelor superioare la prima promoție se face ca urmare a unei însumări de merite excepționale.

Efectuarea stagiului în grad nu dă dreptul automat la conferirea unui grad superior, ci constituie doar limita de timp după care pot fi făcute noi propuneri de decorare, în cazul existenței unor noi merite ale aceleiași persoane.

Articolul 13

Conferirea Ordinului național Steaua României nu se poate face decât după 3 ani de la decorarea anterioară cu ordinul Serviciul credincios sau după 5 ani de la conferirea ordinului Pentru merit.

Articolul 14

Pentru merite cu totul excepționale termenul de 3 ani, precum și vechimea pot fi reduse cu maximum o treime.

Articolul 15

Conferirea unui grad superior duce automat la radierea persoanei respective din evidența gradului inferior, locul devenind vacant.

Însemnul gradului inferior rămâne în posesia celui decorat.

Civilii poartă numai însemnul gradului cel mai mare pe care îl au; cadrele militare pot purta, la ocazii festive, gradele de Cavaler și Ofițer pe o baretă, precum și însemnul celui mai mare grad pe care îl posedă.

Articolul 16

În sistemul național de decorații, în ordinea importanței ierarhice, locul Ordinului național Steaua României este cel fixat în legea specială privind sistemul național de decorații.

Articolul 17

Cavalerii Ordinului național Steaua României sunt asimilați gradelor militare și beneficiază de onoruri militare, astfel:

a)

gradul de Cavaler al ordinului este asimilat gradului de căpitan;

b)

gradul de Ofițer al ordinului este asimilat gradului de colonel;

c)

gradul de Mare ofițer al ordinului este asimilat gradului de general de divizie, general de divizie aeriană sau viceamiral;

d)

gradul de Mare cruce al ordinului este asimilat gradului de general de corp de armată, general comandor de aviație sau viceamiral comandor;

e)

gradul de Colan al ordinului este asimilat gradului de general de armată, general inspector de aviație sau amiral.

Articolul 18

Brevetele pentru Ordinul național Steaua României sunt validate sub semnătura autografă a Președintelui României și contrasemnătura autografă a cancelarului ordinelor.

Articolul 19

Cu prilejul zilei Ordinului național Steaua României, Cancelaria ordinelor organizează întrunirea cavalerilor acestui ordin, în conformitate cu prevederile legii speciale privind sistemul național de decorații al României.

Articolul 20

Consiliul de onoare al Ordinului național Steaua României este compus din 7 membri, astfel: câte unul din cele trei grade inferioare și câte doi din gradele de Mare ofițer și Mare cruce. Președinte al Consiliului de onoare va fi cel mai în vârstă membru, din gradele superioare.

Articolul 21

Cavalerii ordinului pot semnala Cancelariei ordinelor atitudini și fapte comise de alți membri ai ordinului, considerate a aduce prejudicii morale acestora. Ca urmare a sesizării, Cancelaria ordinelor convoacă Consiliul de onoare și pe cel învinuit, în termen de maximum 45 de zile de la sesizare.

Consiliul de onoare deliberează și poate decide pe loc sau după cercetarea cazului, dar nu mai târziu de 60 de zile de la întrunirea sa.

În cazul în care persoana învinuită nu se prezintă la termenul fixat de Cancelaria ordinelor, Consiliul de onoare poate solicita Cancelariei ordinelor convocarea sa la alt termen, iar în cazul neprezentării nici a doua oară, cazul se va judeca în lipsă.

Articolul 22

La fiecare promoție anuală și cu prilejul fiecărei conferiri, Cancelaria ordinelor va înștiința Ministerul de Interne despre persoanele decorate, înaintate în grad sau excluse. Ministerul de Interne este obligat să anunțe Cancelaria ordinelor în cazul decesului fiecărui cavaler al ordinului sau în cazul unor eventuale condamnări.

Articolul 23

În cazul decesului unui cavaler al Ordinului național Steaua României, familia sa va înștiința Cancelaria ordinelor, precum și comisariatul militar teritorial, în vederea organizării funeraliilor. La acestea urmează să participe:

a)

reprezentanți ai autorităților locale;

b)

cavaleri ai ordinului din localitatea respectivă;

c)

garda militară de onoare, conform gradului decedatului;

d)

pentru gradul de Mare ofițer - un reprezentant al Președinției și cancelarul ordinelor;

e)

pentru gradul de Mare cruce și de Colan - Președintele României și cancelarul ordinelor.

Articolul 24

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență persoanele decorate până în anul 1947 cu Ordinul național Steaua României, cu însemne pentru civili sau militari pe timp de pace, indiferent de grad, pot depune la Cancelaria ordinelor o solicitare și copii de pe înscrisuri - brevete sau extrase din Monitorul Oficial cu decretul de conferire -, care să ateste calitatea de cavaler al ordinului și gradul avut.

În termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor Cancelaria ordinelor, după verificarea autenticității datelor primite, va înainta Președintelui României propunerea de decret privind numirea persoanelor respective în gradul imediat superior.

Articolul 25

Însemnul Ordinului național Steaua României se confecționează de către Regia Autonomă "Monetăria Statului".

Banca Națională a României, la solicitarea Cancelariei ordinelor, va pune la dispoziție Regiei Autonome "Monetăria Statului" cantitățile de metale prețioase și de alte metale necesare pentru confecționarea însemnului prevăzut la alin. 1.

Cheltuielile necesare pentru confecționarea însemnelor și a brevetelor Ordinului național Steaua României în anul 1999 se asigură din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului.