HG nr. 868/2014

Anexa 1.1

Anexa 2.1 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIA

elementelor însumate ale stemei comunei Bistra,

județul Maramureș

Descrierea stemei

Stema comunei Bistra, potrivit anexei nr. 1.1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat cu un scut mic broșat în inimă.

În partea superioară, în dreapta, și în vârful scutului, în stânga, în câmp verde, se află câte un cap de cerb de argint văzut din față.

În partea superioară, în stânga, și în vârful scutului, în dreapta, în câmp auriu, se află câte două topoare negre, încrucișate în săritoare.

Scutul broșat în inimă este mobilat cu patru unde albastre pe câmp roșu.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificația elementelor însumate

Capul de cerb reprezintă bogăția cinegetică a zonei.

Topoarele încrucișate reprezintă arma străveche de luptă și instrument pentru tăiat și despicat, specifice comunității de huțuli de pe teritoriul localității.

Scutul broșat în inimă reprezintă apele care străbat localitatea, respectiv râurile Tisa, Vișeu și afluenții lor (râurile Ruscova, Crasna, Bistra, Valea-Neagră, Luhei).

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.2

Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIA

elementelor însumate ale stemei comunei Boiu Mare,

județul Maramureș

Descrierea stemei

Stema comunei Boiu Mare, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și despicat în partea inferioară.

În șef, în câmp roșu, se află patru frunze de fag de aur.

În partea inferioară, în dreapta, în câmp de argint, se află două prune albastre cu codiță și frunză verde.

În partea inferioară, în stânga, în câmp albastru, se află o căprioară văzută din profil spre dreapta.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificația elementelor însumate

Frunzele de fag reprezintă bogăția silvică a zonei, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei.

Prunele și căprioara fac referire la bogăția pomicolă și cinegetică a zonei.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.3

Anexa 2.3 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIA

elementelor însumate ale stemei comunei Câmpulung la Tisa,

județul Maramureș

Descrierea stemei

Stema comunei Câmpulung la Tisa, potrivit anexei nr. 1.3, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află o coroană de aur cu trei fleuroane.

În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un cap de bour de argint, flancat de o semilună și o stea în șase colțuri, ambele de aur.

În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un brâu undat de argint.

În partea inferioară, în stânga, în câmp roșu, se află un buștean de aur, în bară.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificația elementelor însumate

Coroana evocă faptul că localității i s-a conferit titlul de oraș-coroană în anul 1329 de regele Carol Robert.

Capul de bour cu semilună și stea reprezintă un simbol preluat din vechea stemă a localității din anul 1329.

Brâul undat simbolizează râul Tisa.

Bușteanul reprezintă bogăția silvică a zonei și ocupația locuitorilor - prelucrarea lemnului.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.4

Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIA

elementelor însumate ale stemei comunei Copalnic-Mănăștur,

județul Maramureș

Descrierea stemei

Stema comunei Copalnic-Mănăștur, potrivit anexei nr. 1.4, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat.

În partea superioară, în dreapta, în câmp de argint, se află douăsprezece ghinde cu câte două frunze verzi de stejar, grupate în trei coloane.

În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un lup rampant de argint, privind spre dreapta.

În partea inferioară, în dreapta, în câmp albastru, se află o cruce treflată de argint.

În partea inferioară, în stânga, se află un zid crenelat de cetate de argint.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificația elementelor însumate

Ghindele reprezintă bogăția silvică a zonei, având un stejar vechi de circa 500 de ani declarat monument al naturii, iar numărul ghindelor indică numărul satelor componente ale comunei.

Lupul simbolizează ostașii Chioarului care apără cetatea cu același nume.

Crucea treflată evocă vechea mănăstire de la care provine și numele localității.

Zidul face referire la Cetatea Chioarului.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

Anexa 1.5

Anexa 2.5 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIA

elementelor însumate ale stemei comunei Mireșu Mare,

județul Maramureș

Descrierea stemei

Stema comunei Mireșu Mare, potrivit anexei nr. 1.5, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint.

În partea superioară, în câmp roșu, se află un stârc de argint, înconjurat deasupra de șapte stele de aur, dispuse în semicerc.

În partea inferioară, în câmp albastru, se află un războinic în tunică roșie cu cizme de aur, ținând în mâna dreaptă o spadă de argint, iar în mâna stângă un mănunchi de spice de grâu de aur.

Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat.

Semnificația elementelor însumate

Stârcul face referire la specia de păsări unicat în județ.

Cele șapte stele indică numărul satelor componente ale comunei.

Brâul undat reprezintă râul Someș.

Războinicul se regăsea pe sigiliile și stemele pușcașilor din secolul al XVII-lea, care aveau rolul de a asigura paza granițelor.

Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună.

___________